915 matches
-
și al comunicării intersubiective, este una dintre acele teme al căror discurs pare să redobândească un interes viu și o semnificație bogată. Sexualitatea este socială prin natură, are la bază instinctul procreării, califică viața emoțională și pune în mișcare relații intenționale de simpatie și de repulsie. Socialitatea la rândul ei, în forma cea mai elementară de exprimare, se poate spune că ia naștere în contextul larg al sexualității. Vorbind de sexualitate ne dăm seama că e vorba, în fond, de o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este condusă de către filosof. Condamnarea la moarte a filosofului este imaginea opusă, dedusă din același context conceptual. Așa încât, între filosof și puterea politică se constituie un raport ce nu cunoaște compromisuri, tocmai datorită naturii filosofiei socratico-platonice, adică a integralității sale intenționale și reale, sau imaginată ca fiind reală. Pe plan paideic filosofia este educare pentru moarte, însă valoarea ce trebuie atinsă nu este moartea, întrucât moartea este calificată de acel ceva pentru care se moare. Se poate muri dezordinii simțurilor și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
legăturile dintre filosofie și putere nu sunt legături dictate de un câștig ocazional (chiar dacă această componentă este deseori prezentă), ci se înrădăcinează în natura filosofiei. Trebuie spus că legătura structurală dintre filosofie și puterea politică este doar un ideal normativ, intențional prin definiție. Dacă s-ar realiza pe deplin ar duce la apariția celei mai rele dictaturi, cea a spiritului, dictatura ideii. Observând mai îndeaproape raportul dintre filosofie și putere în cadrul speculativ pe care ni l-am propus, putem să identificăm
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
aici: personalismul nu ar fi o filosofie în adevăratul sens al cuvântului și nici o ideologie (în sensul negativ al termenului), ci o anti-ideologie, un «fenomen» deci «de reacție». De aceea, personalismul s-ar caracteriza ca o aspirație speculativă, o direcție intențională a gândirii, strâns legată de activitatea practică și de o puternică însemnătate existențială. Filosofia în adevăratul sens al cuvântului, merge dincolo de această atitudine și intenționalitate, întrucât implică o elaborare teoretică articulată, de care personalismul nu este interesat, fiind angajat cu
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
să privească de departe, să deschidă orizontul. Atitudinea contemplativă din antichitate este prezentă și astăzi sub forma capacității de suspendare a capcanelor evenimentelor și prejudecăților și a gândirii realității cu acea detașare ce permite problematizarea oricărei definiții sigure. Așadar, direcția intențională a filosofiei nu este cea a neangajării, ci a participării. Problematizarea unui domeniu poate stimula inițiativa și intensifica solidaritatea. Cu siguranță, angajarea e dură, mai puțin retorică, mai tragică, însă aceasta este uniforma filosofului de astăzi: demitizarea noilor mitologii ale
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cuvinte actul de credință nu mai este considerat atât pentru conținutul său, ci mai ales în raport cu subiectivitatea credinciosului. De la «religie» se trece la «credință», de la soliditatea interioară la riscul credinței ca alegere. În paralel cu această tendință, se dezvoltă direcția intențională a secularizării și a folosirii profane a mesajului mântuirii. Teologia se prezintă astăzi tot mai mult ca o filosofie, și oarecum, după ce și-a însușit metodologii specifice gândirii filosofice contemporane, începe să ocupe spații lăsate libere de dizolvarea filosofiei speculative
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
acest filosof se observă o încredere în forța adevărului însuși, în valoarea unei purificări ce ne predispune pentru un astfel de eveniment. Perspectiva pe care o propune este o implicare existențială într-o tensiune unitară în care aporia este deja intențional depășită. Filosofia în sensul tare, originar, al termenului, înseamnă conștientizare a acestei implicări existențiale, elucidare fenomenologică și interpretarea ei semantică. În propunerea noastră de unificare, exercițiul credinței filosofice și exercițiul credinței în Revelație în aceeași persoană, conștientizarea implicării existențiale, dă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
diferența clară dintre cele două figuri, respectiv filosoful și credinciosul, dar pun totuși în lumină, ceva mai presus de simplul fapt că cele două experiențe nu sunt contradictorii, ceva ce ține de o analogie în ceea ce privește începutul și convergența direcțiilor lor intenționale. Acest aspect ține mai mult de cadrul general al raportului dintre filosofie și religie, decât de cel dintre creștinism și filosofie, totuși modul în care se înțelege experiența credinței este mult influențată de concepția creștină a credinței. Prima considerație ne
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
are peste 400 definiții (Humphreys și Einstein, 2004), cele mai multe fiind centrate pe mecanismul de activare și susținere a efortului pentru îndeplinirea unor dorințe sau scopuri. Beck (2004, p. 25) propune distincția între definiții de tip "regulator" și definiții de tip "intențional", considerând că sursa divergenței definițiilor este dată de diferențele fundamentale dintre aceste două abordări. Prima vede motivația ca un demers de (re)stabilire a homeostaziei și își are originea în tradiția biologistă. Cea de-a doua se întemeiază pe natura
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
măsură studiul acțiunii, teoriile moderne centrându-se pe relația dintre acțiuni, credințe, valori și scopuri. Mitchell (1982, p. 81) identifică patru elemente comune definițiilor motivației. Motivația este văzută ca un fenomen individual, afirmându-se unicitatea acesteia. Motivația are un caracter intențional, altfel spus ea poate fi controlată de om (angajat). În al treilea rând motivația este multifațetată, cu două componente esențiale: activarea (energizarea) și direcționarea (alegerea) comportamentului. Și nu în ultimul rând, definițiile motivației urmăresc realizarea de predicții cu privire la comportament. În
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivația pentru muncă (diferența specifică). Mitchell (1982) încearcă delimitarea sferei de acțiune a celor două concepte și afirmă necesitatea distincției dintre sistemul motivației (motivația în muncă) care este impus din exterior și motivația văzută ca un fenomen cognitiv, individual și intențional. Golu (1974, p. 267) face distincția dintre motivația socială a muncii și motivația muncii: "motivația socială a muncii este una externă, contextuală, generată de factorii adăugați la muncă", în timp ce "motivația muncii este una funcțională, generată de însăși relația dintre muncitor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Din lectura Gen 17 ne dăm seama imediat de un detaliu reluat frecvent asemenea unui leitmotiv: trebuie circumciși, doar bărbații (Gen 17,10.12.13.14.23-25.27; Lev 12,3), nu femeile. Nu e o pedanterie, ci o mențiune intențională: în multe regiuni din Africa se practică o formă de circumcizie a fetelor, numită infibulație, o procedură brutală, cu multe riscuri, fiind efectuată în condiții neigienice și cu instrumente primitive. Textul biblic insistă însă că trebuie circumciși doar copiii de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
doar un act plăcut lui Dum-nezeu. Tematica aceasta este dezvoltată diferit în Num 15,22-29 unde este vorba de păcatul comunității sau al individului, dar posibilitățile de ispășire sacrificială sunt limitate la greșelile comise din neatenție, ebraicul péša’; pentru cele intenționale ispășirea sacrificială nu este admisă (Num 15,30-31). II. Un alt „sacrificiu de reparare” este indicat cu termenul ebraic ’ăšăm, care indică, în mod generic, atât „ofensa”, cât și sacrificiul care o îndreaptă. E limitată la o singură persoană și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
decodificate relațiile între coechipieri și adversari, codul de comunicare între coechipieri utilizând adesea limbaje cifrate. inserția în spațiul sportiv este garantată printr-un control instituit la intrarea în stadion sau în dreptul de a privi la televizor, regulile de compromis sunt intenționale, ele rezultă dintr-un calcul rațional, și nu în condiții existente în afara indivizilor sau grupului. Solidaritatea fuzională a grupului sportiv și a privitorilor sportului este asigurată prin acțiune și, spre deosebire de cea contractualistă, nu se bazează pe instrumentalizarea solidarității în cadrul strategiilor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
celebrării sacramentale. Atât confesorul, cât și penitentul se deschid, involuntar sau voluntar, unul către celălalt prin cele trei dimensiuni ale psihicului: afectivă, intelectuală și volitiv-operativă. Acest lucru face ca relația dintre ei să aibă un triplu caracter: afectiv, cognitiv și intențional. Încărcătura afectivă a relației trebuie înțeleasă în sensul corect al conceptului. Confesorul nu este rece, ci plin de iubire creștină. Afecțiunea pe care el o manifestă nu transformă dialogul în unul de prietenie, căci el nu urmărește să ofere penitentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Pavlov a pus în evidență legile structurii c. prin reflexele condiționate. În sistemul lui K. Lewin c. este reacția la orice schimbare, la orice mișcare a persoanei în spațiul ei de viață. C. implică o componentă intelectuală, una structurală, una intențională și una emoțională și poate fi deschis și apt de perfecționare sau închis, stereotipizat. Behavioriștii au acordat c. un rol deosebit, implicîndu-l în relația S-R. Watson a semnalat deosebirea dintre c. și conduită, idee preluată de P. Janet. C.
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
reprezintă "suprimarea intenționată a propriei vieți" (Zamfir, C., Vlasceanu, L. 1998), "actul de autodistrugere datorită unei crize psihice puternice, pierderii oricărui sens al existenței, dificultăților de nedepășit" (Schiopu, U., 1997, p. 672). Majoritatea definițiilor date suicidului scot în evidență elementul intențional, faptul că persoana în mod conștient își suprimă propria viață. Gunter Kaiser (1986) arată ca "suicidul este o acțiune voluntară îndreptată conștient spre scopul suprimării propriei vieți" (apud, N. Mitrofan, 1992, p. 93). Aceasta definiție scoate în evidență elementele caracteristice
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fie tratat rațional, adevărata natură este un produs al spiritului care cercetează natura și astfel „știința [naturii] presupune spiritul” și „este absurd ca științele spiritului să își dispute cu științele naturii niște drepturi egale”. Convingerea sa este că prin intermediul fenomenologiei intenționale, spiritul a devenit câmpul experienței științifice sistematice. El consideră criza existenței europene ca pe o prăbușire de suprafață a raționalismului, ținând cont de faptul că rațiunea decăderii unei culturi raționale nu stă în esența raționalismului, ci numai în exteriorizarea sa
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
admite, în măsura în care depinde de tine, posibilitatea unui univers din care obiectul respectiv să fie absent. Însă se poate observa că aceasta e totuna cu a-i da necontenit viață, în măsura în care depinde de noi, intenționat. Iubirea înseamnă vivificarea, crearea și conservarea intențională a obiectului iubit. Ura înseamnă anulare și asasinat virtual, nu însă un asasinat pe care-1 execuți o singură dată, ci starea de ură e o asasinare fără răgaz, o eliminare din existență a ființei pe care o urâm”. Credem că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
credință. Meditarea asupra componentelor psihologice care contribuie la această bunăstare vocațională devine o ocazie prețioasă pentru recunoașterea a ceea ce motivează persoanele consacrate să facă anumite alegeri de viață. Tocmai de aceea, va fi important să se scoată în evidență dimensiunea intențională a diferitelor domenii psihologice pentru a putea pune în lumină caracterul profund care valorifică fiecare persoană umană chemată să se orienteze spre comuniunea cu Dumnezeu. A reda dorinței de fericire sensul propriei motivații înseamnă a înlocui obiectivul stării de bine
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
țară ca și în gălăgia plină de praf a unei metropole. Această privire este expresia unui nou mod de a vedea ceea ce se așteaptă de la viață, deoarece se referă la dimensiunea cea mai sublimă a persoanei, deschisă spre valoarea ei intențională și vocațională. Este o fericire care trece dincolo de lucrurile materiale, întrucât ea surprinde aspecte mai importante ale persoanei, cum ar fi aspectele mai raționale ale existentei ei de creatură, făcută după chipul lui Dumnezeu. Acest tip de fericire se corelează
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
forță interioara care dă propriilor acțiuni o energie nouă, asemenea unei săgeți îndreptate spre o direcție specifică, și care ajută totodată la realizarea unei bunăstări existențiale corespunzătoare unicității propriei chemări vocaționale. Este vorba despre o energie creativă care implică capacitatea intențională a persoanei, o vitalitate care determină persoana să îmbunătățească lucrurile pentru ca astfel să devină mai bune, până la punctul în care să dea o nouă înfățișare fiecărui efort de schimbare, în sintonie cu noutatea proiectului unei vieți reînnoite de prezența lui
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
cu referință la direcția alegerilor operative din viață. „O astfel de muncă este folositoare pentru a reorienta persoana spre orizonturi pline de sens, descoperind acea potențialitate prezentă chiar și atunci când este mai dificil, și ajutând-o, prin însăși capacitatea ei intențională, să se orienteze spre o fidelitate ce rămâne în timp, dar care creează o tensiune continuă ce poate să dea continuitate adeziunii personale la urmarea lui Cristos”. Și consacrații și consacratele trebuie să țină cont de dificultățile pe care le
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
are temporalitatea ca un atribut constitutiv. Caracterul dramatic al vieții este inconceptibil fără elementul temporal. Cu cât viața este mai intensă, cu atât timpul este mai esențial și mai revelator. Și apoi, viața prezintă o multiplicitate de direcțiuni, de avânturi intenționale, care nu se pot desfășura decât în timp. Când vorbești de viață spui clipe, iar când vorbești de eternitate, clipă. Nu este un minus de viață în experiența eternității, în această înfrîngere a timpului, în această transcendere a momentelor? Este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
uneori ele se schimbă în timp (moda, fabricile de confecții, de încălțăminte se confruntă cu dinamismul atitudinii, care determină, la rândul său, schimbarea stilurilor de viață<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 37. footnote>). Atitudinea are trei componente: cognitivă, afectivă, conativă (intențională<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 90. footnote> sau comportamentală<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, Inteligența marketing plus, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 332. footnote>); altfel spus, dimensiunile atitudinii sunt: rațională, emoțională și decizională. Dimensiunea rațională constă în ansamblul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]