236 matches
-
moment de odihnă. Se creează astfel, condiția aplicării unei combinații tactice de bază sau a unui mijloc al tacticii colective care să-i surprindă pe apărători, permițând echipei din atac să finalizeze. Aruncătorii la poartă de la distanță acționează În zona interilor, schimbând din când În când locurile Între ei. Extremele, plasate pe colțurile și marginile terenului, țin desfăcută apărarea. Atunci când mingea se Îndepărtează de extremă, aceasta se deplasează pe colțul terenului. Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
său, Încearcă să fixeze la semicerc un apărător, aflat În dreptul celui mai bun aruncător la poartă de la distanță. Prin mișcări intermitente pe semicerc, pivotul pune probleme de marcaj mai multor apărători În același timp. Forma pozițională de atac presupune ca interii și conducătorul de joc să fie posesorii unei game variate de procedee de aruncare la poartă specifice acestor posturi, pentru a pune În dificultate apărători adverși, de fiecare dată când sunt În posesia mingii și angajați În mișcarea de pătrundere
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și angajați În mișcarea de pătrundere. Jucătorii din linia de 9m ajută astfel la demarcarea pivoților și chiar, a extremelor, obligându-i pe apărători să iasă din dispozitivul de apărare și să-i atace În vederea blocării eventualelor aruncări la poartă. Interilor și conducătorului de joc le mai revine sarcina să angajeze pivoții ori de câte ori se eliberează de marcajul adversarilor, dându-le posibilitatea să arunce la poartă și să Înscrie. Atacul pozițional nu trebuie Înțeles ca un joc static, lent, lipsit de vigoare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
minge, reluându-se exercițiul la poarta opusă. Ex. 6. Circulație În atac pozițional, iar la semnalul profesorului, pasă la portar și repliere. Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri: unul la nivelul extremei drepte (apărători), iar celălalt la nivelul interului stâng (atacanți). Primul jucător din șirul atacanților va efectua dribling și aruncare la poartă, iar primul jucător din celălalt șir va pleca pe contraatac (În momentul aruncării interului); indiferent dacă este gol sau nu, portarul va Încerca să recupereze mingea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
două șiruri: unul la nivelul extremei drepte (apărători), iar celălalt la nivelul interului stâng (atacanți). Primul jucător din șirul atacanților va efectua dribling și aruncare la poartă, iar primul jucător din celălalt șir va pleca pe contraatac (În momentul aruncării interului); indiferent dacă este gol sau nu, portarul va Încerca să recupereze mingea cât mai repede și să lanseze contraatacul jucătorului extremă, care va finaliza prin aruncare la poartă din alergare sau din săritură (fig. nr. 146). 2. Faza a II
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
specifice a jucătorilor: cinci dintre ei sunt dispuși sub formă de potcoavă, la diferite distanțe față de poartă (8 -14m), iar unul este plasat În apropierea semicercului spațiului de poartă. În acest sistem de atac, apar următoarele posturi: două extreme, doi interi, un centru (coordonator sau conducător de joc), un pivot și un portar. Plasamentul acestor jucători urmărește să asigure o repartizare echilibrată a câmpului de joc (fig. nr. 147). Obs.: Precizând postul și spațiul În care acționează fiecare atacant, se utmărește
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de bază. Combinația tactică reprezintă coordonarea acțiunilor individuale a doi sau mai mulți jucători, În scopul realizării unei faze de joc. Unele combinații tactice utilizate În sistemul de atac cu un pivot: Cea mai simplă este pasa. Angajarea pivotului de către interi; pivotul se mai poate angaja și de extrema de pe aceeași parte sau de pe partea opusă și bineînțeles, de către centru. Pasă pătrundere reprimirea mingii și aruncare la poartă. Încrucișări simple (fig. nr. 148) și duble, specifice jucătorilor liniei de 9m. Învăluire
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mai poate angaja și de extrema de pe aceeași parte sau de pe partea opusă și bineînțeles, de către centru. Pasă pătrundere reprimirea mingii și aruncare la poartă. Încrucișări simple (fig. nr. 148) și duble, specifice jucătorilor liniei de 9m. Învăluire (Încrucișare Între interi și extremă; finalizarea se poate realiza de către ambii jucători sau se poate angaja pivotul). Crearea raportului suprănumric pentru extremă. Circulația pe semicerc a extremei și a pivotului. Pase pe pătrunderi succesive ale jucătorilor de la 9m și angajarea unui coechipier aflat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sau se poate angaja pivotul). Crearea raportului suprănumric pentru extremă. Circulația pe semicerc a extremei și a pivotului. Pase pe pătrunderi succesive ale jucătorilor de la 9m și angajarea unui coechipier aflat la semicerc. Deplasare cu Încrucișare, efectuată de centru cu interul stâng, angajarea celuilalt inter, pivotul fixând apărătorul central. Deplasare cu Încrucișare simplă la linia de 9m, cu angajarea extremei de pe partea opusă. Obs.: Se mai pot utiliza: blocajul și plecarea din blocaj, paravanul simplu și dublu, circulația jucătorilor sub formă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Centrul din cadrul atacului cu un pivot se transformă În al doilea pivot, Îmbunătățindu-se astfel linia de semicerc. Dispariția centrului și apariția celui de al doilea pivot implică mai multe consecințe: plasamentul jucătorilor În dispozitiv este modificat, În sensul că interii sunt mai apropiați unul față de celălalt, extremele sunt puțin mai retrase, iar pivoții se plasează Între ultimii apărători și uneori, unul În zona centrală a apărării; se măresc zonele de activitate ale interilor, iar cele ale jucătorilor de semicerc se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În dispozitiv este modificat, În sensul că interii sunt mai apropiați unul față de celălalt, extremele sunt puțin mai retrase, iar pivoții se plasează Între ultimii apărători și uneori, unul În zona centrală a apărării; se măresc zonele de activitate ale interilor, iar cele ale jucătorilor de semicerc se echilibrează. Plasamentul jucătorilor În sistem și zonele lor de activitate duc la acțiuni preferențiale; aruncările la poartă se efectuează mai ales din apropierea spațiului porții; echilibrul defensiv al echipei nu se asigură În mod
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de semicerc se echilibrează. Plasamentul jucătorilor În sistem și zonele lor de activitate duc la acțiuni preferențiale; aruncările la poartă se efectuează mai ales din apropierea spațiului porții; echilibrul defensiv al echipei nu se asigură În mod corespunzător, deoarece unul din interi participă la orice fază de atac. Acest dezavantaj se suplinește prin scoaterea portarului din spațiul porții sau prin participarea unui jucător de semicerc la echilibrul defensiv, alături de unul din interi. În formulare cifrică, sistemul cu doi pivoți este numit și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
echipei nu se asigură În mod corespunzător, deoarece unul din interi participă la orice fază de atac. Acest dezavantaj se suplinește prin scoaterea portarului din spațiul porții sau prin participarea unui jucător de semicerc la echilibrul defensiv, alături de unul din interi. În formulare cifrică, sistemul cu doi pivoți este numit și atacul 2 + 2 + 2. Aceasta determină o mai bună Înțelegere a celor trei planuri de atac ale echipei: al extremelor, pivoților și interilor (fig. nr. 149). La baza sistemului de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
semicerc la echilibrul defensiv, alături de unul din interi. În formulare cifrică, sistemul cu doi pivoți este numit și atacul 2 + 2 + 2. Aceasta determină o mai bună Înțelegere a celor trei planuri de atac ale echipei: al extremelor, pivoților și interilor (fig. nr. 149). La baza sistemului de atac cu doi pivoți se găsesc două modalități esențiale de colaborare, acțiune și sincronizare: 1. unitatea funcțională de doi: pivot pivot, extremă pivot, interpivot, inter inter, inter extremă. 2. triunghiuri compuse din: inter
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
La baza sistemului de atac cu doi pivoți se găsesc două modalități esențiale de colaborare, acțiune și sincronizare: 1. unitatea funcțională de doi: pivot pivot, extremă pivot, interpivot, inter inter, inter extremă. 2. triunghiuri compuse din: inter pivot extremă sau interi și unul din cei doi pivoți. Obs.: În cadrul atacului cu doi pivoți, finalizarea are la bază plasamentul și demarcajul jucătorilor, mai ales al pivoților, stăpânirea paselor specifice posturilor, schimbarea locurilor În teren a unor jucători, crearea raportului supranumeric. Structuri de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Între extremă inter inter pivot extremă apropiată (fig. nr. 150); sistemul de pase Între inter extremă pivot inter inter opus (fig. nr. 151) 146 sistemul paselor duble Între jucători apropiați (fig. nr. 152) sistemul de pase În care pivoții pasează interului de pe partea cealaltă a atacului (fig. nr. 153) sistemul de pase În triunghi, pe aripă, continuat de extremă la interul de pe partea opusă (fig. nr. 154). sistemul de pase În care extremele avansate pasează mingea Între ele (fig. nr. 155
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 151) 146 sistemul paselor duble Între jucători apropiați (fig. nr. 152) sistemul de pase În care pivoții pasează interului de pe partea cealaltă a atacului (fig. nr. 153) sistemul de pase În triunghi, pe aripă, continuat de extremă la interul de pe partea opusă (fig. nr. 154). sistemul de pase În care extremele avansate pasează mingea Între ele (fig. nr. 155) Ex. 2. Angajarea pivoților de către interi, după depășire (fig. nr. 156) și de către extreme (fig. nr. 157) Ex. 3. Interul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 153) sistemul de pase În triunghi, pe aripă, continuat de extremă la interul de pe partea opusă (fig. nr. 154). sistemul de pase În care extremele avansate pasează mingea Între ele (fig. nr. 155) Ex. 2. Angajarea pivoților de către interi, după depășire (fig. nr. 156) și de către extreme (fig. nr. 157) Ex. 3. Interul angajează extrema sau pivotul (fig. nr. 157), În funcție de reacția apărătorilor; extrema poate continua combinația cu o pasă la pivot. Ex. 4. Pase Între interi și angajarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
interul de pe partea opusă (fig. nr. 154). sistemul de pase În care extremele avansate pasează mingea Între ele (fig. nr. 155) Ex. 2. Angajarea pivoților de către interi, după depășire (fig. nr. 156) și de către extreme (fig. nr. 157) Ex. 3. Interul angajează extrema sau pivotul (fig. nr. 157), În funcție de reacția apărătorilor; extrema poate continua combinația cu o pasă la pivot. Ex. 4. Pase Între interi și angajarea pivotului (fig. nr. 159) sau a extremei (fig. nr. 160) de pe partea opusă, cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pivoților de către interi, după depășire (fig. nr. 156) și de către extreme (fig. nr. 157) Ex. 3. Interul angajează extrema sau pivotul (fig. nr. 157), În funcție de reacția apărătorilor; extrema poate continua combinația cu o pasă la pivot. Ex. 4. Pase Între interi și angajarea pivotului (fig. nr. 159) sau a extremei (fig. nr. 160) de pe partea opusă, cu posibilitatea ca jucătorii de semicerc să finalizeze. Ex. 5. Pase În triunghi: inter, pivot și extremă de pe aceeași parte; atunci când interul este marcat, extrema
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
4. Pase Între interi și angajarea pivotului (fig. nr. 159) sau a extremei (fig. nr. 160) de pe partea opusă, cu posibilitatea ca jucătorii de semicerc să finalizeze. Ex. 5. Pase În triunghi: inter, pivot și extremă de pe aceeași parte; atunci când interul este marcat, extrema va pasa celuilalt inter (fig. nr.161). Ex. 6. Pase În triunghi cu retragere la coada propriului șir sau cu deplasare după pasă (fig. nr. 162). Obs.: atenție la sensul În care circulă mingea ( În primul caz
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
161). Ex. 6. Pase În triunghi cu retragere la coada propriului șir sau cu deplasare după pasă (fig. nr. 162). Obs.: atenție la sensul În care circulă mingea ( În primul caz, prima pasă este spre extremă, iar În al doilea, interul angajează pivotul). Ex. 7. Cele mai frecvente schimbări de locuri se realizează Între pivoți (fig. nr. 163), Între extreme și pivoți (fig. nr. 164), Între interi și extreme (fig. nr. 165). Ex. 8. Pentru dezorganizarea apărării În zonă, se va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
circulă mingea ( În primul caz, prima pasă este spre extremă, iar În al doilea, interul angajează pivotul). Ex. 7. Cele mai frecvente schimbări de locuri se realizează Între pivoți (fig. nr. 163), Între extreme și pivoți (fig. nr. 164), Între interi și extreme (fig. nr. 165). Ex. 8. Pentru dezorganizarea apărării În zonă, se va efectua o circulație a jucătorilor de semicerc, favorizându-se astfel aruncările la poartă ale interilor (fig. nr. 166). Ex. 9. Interii efectuează o Încrucișare simplă Între
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 163), Între extreme și pivoți (fig. nr. 164), Între interi și extreme (fig. nr. 165). Ex. 8. Pentru dezorganizarea apărării În zonă, se va efectua o circulație a jucătorilor de semicerc, favorizându-se astfel aruncările la poartă ale interilor (fig. nr. 166). Ex. 9. Interii efectuează o Încrucișare simplă Între ei, cu sau fără dribling, angajând pivotul care aruncă la poartă. Ex. 10. Paravan realizat de interul drept pentru extrema de pe aceeași parte; la acest paravan poate participa și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pivoți (fig. nr. 164), Între interi și extreme (fig. nr. 165). Ex. 8. Pentru dezorganizarea apărării În zonă, se va efectua o circulație a jucătorilor de semicerc, favorizându-se astfel aruncările la poartă ale interilor (fig. nr. 166). Ex. 9. Interii efectuează o Încrucișare simplă Între ei, cu sau fără dribling, angajând pivotul care aruncă la poartă. Ex. 10. Paravan realizat de interul drept pentru extrema de pe aceeași parte; la acest paravan poate participa și pivotul. Ex. 11. Blocaj efectuat la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]