521 matches
-
spațiul sinaptic și răspuns limitat. Mușchii netezi unitari formează sinciții funcționale, fibrele musculare fiind unite în fascicule sau pături în care membranele musculare intră în contact direct formând joncțiuni („gap junction” sau nexus). Prin intermediul joncțiunilor se pot produce fluxuri ionice intercelulare. Fibrele nu au inervație motorie individuală, iar stimulii se propagă de la o fibră la alta cuprinzând porțiuni largi sau chiar întreg mușchiul care acționează ca o unitate (mușchi unitari). Prezența joncțiunilor permite propagarea electrotonică a potențialelor de acțiune. Astfel de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
GMPciclic. În afara acțiunilor vasodilatatoare centrale și periferice, H2S posedă proprietăți miorelaxante gastro-intestinale și inhibitorii ale reacțiilor proliferative și inflamatorii tisulare (Rinaldi și colab., 2006). Participarea H2S ca mesager gazos alături de NO și CO la realizarea transmiterii sau modulării de semnale intercelulare deschide noi perspective cognitive și aplicative cercetărilor de neurobiologie moleculară cu implicații normale, patogenice și terapeutice imprevizibile. PARTEA A II-A II.1. REGLAREA NEUROUMORALĂ A FUNCȚIILOR ORGANO-VEGETATIVE Ion HAULICĂ Funcțiile organo-vegetative sunt în permanență reglate, integrate și coordonate cu ajutorul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul mușchiului cardiac, cât și în feutrajul plexurilor mienterice (fig. 60). Cei doi neuroni eferenți transmit impulsurile vegetative pe cale umorală la conexiunile intermembranare ale fibrelor musculare netede denumite nexusuri. Acestea rezultă din fuziunea membranelor musculare sub formă de punți intercelulare în vederea transmiterii mesajelor vegetative din aproape în aproape la întreaga musculatură gastrointestinală și declanșării răspunsului său unitar. În modul acesta, căile sensibilității specifice și nespecifice generale pot declanșa acte reflexe organo-vegetative cu sediu ganglionar, medular, cerebral. În afara modalității neuroreflexe de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în zigzag, porțiunile transversale învecinate fiind frecvent conectate prin segmente longitudinale, ce se întind în lungul sarcomerului până la următoarea linie Z. Caracterul de sincițiu funcțional, electric și mecanic al țesutului miocardic este asigurat prin rezistență electrică extrem de scăzută și legăturile intercelulare ferme realizate la nivelul discurilor intercalare. La nivelul acestor structuri, s-au descris trei tipuri de specializări joncționale: - macula adherens (desmosomi), care asigură adeziunea strânsă între celulele adiacente longitudinal; - fascia adherens, care ocupă majoritatea porțiunii transversale a discului și la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Din punct de vedere structural, intestinul subțire prezintă o serie de diferențieri anatomice. Astfel, între stratul muscular intern circular și cel extern longitudinal există o serie de punți ce realizează legături funcționale asociate cu prezența unor puncte de fuziune membranară intercelulară, conferind straturilor musculare caracter de sincițiu. La rândul său, mucoasa intestinului subțire prezintă o mare suprafața activă (250-300 m+) asigurată îndeosebi, de valvele conivente reprezentate de pliuri mucoase semicirculare și prevăzute cu vilozități intestinale. Acestea cresc de 25-30 ori suprafața
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
histaminei și PGF2a. De aceea, leucotrienele sunt considerate ca principalul mediator al fenomenelor clinice din astmul bronșic. Rolul fiziologic și implicațiile fiziopatologice ale lipoxinelor sunt insuficient cunoscute deocamdată. II.8.7. CITOKINELE Deși sunt considerate în terminologia curentă drept mediatori intercelulari imunostimulanți, apar incluse de către numeroși autori, în categoria hormonilor locali întrucât sunt sintetizate și de alte tipuri de celule existente în afara sistemului imunitar clasic și îndeplinesc rol de molecule de semnal. Ele sunt mici proteine sintetizate și eliberate de celulele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și de alte tipuri de celule existente în afara sistemului imunitar clasic și îndeplinesc rol de molecule de semnal. Ele sunt mici proteine sintetizate și eliberate de celulele secretoare implicate în comunicările celulare de vecinătate, reprezentând un mare grup de mesaje intercelulare. Din această categorie fac parte interleukinele, limfokinele și moleculele de semnal celular, precum și factorul de necroză tumorală, chemokinele și interferonii participanți la reacțiile inflamatorii și infecții. În afara citokinelor produse de celulele T-helper imunocompetente, interleukinele conțin mai multe citokine active, lipsite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
endoteliale a moleculelor de aderare. TNF are următoarele efecte: crește aderarea celulară acționând asupra moleculelor de adeziune exprimate pe celulele endoteliale, dar și pe leucocite. După cuplarea stabilă la suprafața endotelială, leucocitele migrează printre celulele endoteliale de-a lungul joncțiunilor intercelulare și apoi traversează membrana bazală degradată ca urmare a secreției și eliberării colagenazelor. Diapedeza leucocitelor are loc predominant în venulele sistemului vascular sistemic și în capilarele pulmonare. Infecțiile orale și procedurile dentare pot determina bacteriemie temporară. Microorganismele care pătrund în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
spontană a monocitelor în intimă; spațiu subendotelial mărit față de normal. Acumularea LDL în zonele de predilecție precede migrarea monocitelor în peretele arterial și este, probabil, cea mai precoce alterare. Procesul se asociază cu modificări fundamentale în compoziția biochimică a matricei intercelulare. Interacțiunile electrostatice dintre particulele LP, glicozamino-glicanii și proteinele matricei intercelulare, sunt considerate drept factor primar răspunzător de acumularea și reținerea LDL în peretele arterial. Celulele musculare netede, macrofagele și celulele endoteliale, generează în intima vasului radicali liberi de oxigen, produși
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Acumularea LDL în zonele de predilecție precede migrarea monocitelor în peretele arterial și este, probabil, cea mai precoce alterare. Procesul se asociază cu modificări fundamentale în compoziția biochimică a matricei intercelulare. Interacțiunile electrostatice dintre particulele LP, glicozamino-glicanii și proteinele matricei intercelulare, sunt considerate drept factor primar răspunzător de acumularea și reținerea LDL în peretele arterial. Celulele musculare netede, macrofagele și celulele endoteliale, generează în intima vasului radicali liberi de oxigen, produși ce determină modificări oxidative ale LP, cu potențial aterogen crescut
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
îngheață, deci apa este legată din acest punct de vedere. Studii RMN au condus la concluzii mult mai rezervate și nuanțate decât simpla distincție între apa liberă și cea legată. Astfel se consideră că, în orice țesut există, în afara apei intercelulare, unul sau mai multe compartimente apoase intracelulare, atât în compartimentul extracelular, cât si în cele intracelulare existând o mică fracțiune de apă imobilizată în straturile de hidratare ale proteinelor și o proporție mare de apă obișnuită. între aceste fracțiuni are
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
studieze funcțiile membranei. Ca urmare structura și funcționarea membranei a putut fi studiată pe baza membranelor artificiale, a membranelor model. Lipidele formează matricea membranei iar proteinele asigură toate funcțiile membranei. Proteinele conferă membranelor permeabilitatea selectivă, asigură diferențierea celulelor, asigură comunicarea intercelulară și contribuie la determinarea formei celulelor. Unele sunt receptori pentru captarea informației din mediu, altele sunt enzime cu o localizare precisă. Membrana, din punct de vedere biofizic, este un fluid în care au loc mișcări laterale la care participă proteinele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
compoziție chimică diferită în interior față de exterior, datorită difuziei selective. b) reprezintă locul unde au loc reacții chimice, locul unor funcții de bază, din care o mare parte a reacțiilor de conversie a energiei. c) proteinele constituie receptori în cadrul comunicării intercelulare (de exemplu teaca de mielină constituie un izolator electric în cazul celulelor nervoase). Originea ei este într-o celulă satelit, numită celulă Schwann (Fig. II.3). Teaca de mielină pune în evidență flexibilitatea membranei și apariția precum și structura ei este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
1.1. Absorbția CO2 Absorbția CO2 de către plante se face prin frunză, prin intermediul stomatelor, fiind influențată de numărul de stomate și de gradul lor de deschidere. După ce a difuzat prin stomate, CO2 pătrunde în camera substomatică și apoi în spațiile intercelulare. In spațiile intercelulare CO2 se dizolvă în apă cu care sunt imbibate membranele și pătrunde în citoplasmă și cloroplaste în formă dizolvată. Deci o primă condiție a fotosintezei este ca stomatele să fie deschise și apa să fie prezentă la
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
CO2 Absorbția CO2 de către plante se face prin frunză, prin intermediul stomatelor, fiind influențată de numărul de stomate și de gradul lor de deschidere. După ce a difuzat prin stomate, CO2 pătrunde în camera substomatică și apoi în spațiile intercelulare. In spațiile intercelulare CO2 se dizolvă în apă cu care sunt imbibate membranele și pătrunde în citoplasmă și cloroplaste în formă dizolvată. Deci o primă condiție a fotosintezei este ca stomatele să fie deschise și apa să fie prezentă la nivel celular. De
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este mare, de formă neregulată, hipercromatic și cu numeroși nucleoli. Raportul nucleu/ citoplasmă este sporit. Modificări biochimice: Activitatea biochimică a celulei tumorale este similară, dar nu identică cu a celulei normale. Cele mai multe modificări sunt în legătură cu rata proliferării, cu pierderea adezivității intercelulare, cu creșterea capacității de migrare. Există schimbări în ADN, ARN, enzime, lipide și colesterol ce au drept consecințe schimbări metabolice și secretorii. Modificări metabolice: Datorită proliferării rapide și a modificărilor biochimice apar schimbări metabolice. La nivelul membranei transportul glucidelor și
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
translocații sau apariția cromozomilor inelari. Modificări funcționale. Celula tumorală este o celulă autonomă, aptă de proliferare, migrare și grefare. Ea se caracterizează și prin: alterarea inhibiției de contact a mișcării și a diviziunii chiar și în mediu lichid, diminuarea joncțiunilor intercelulare, modificarea potențialelor de membrană (negativare accentuată). 2. Țesutul neoplazic se deosebește radical de țesutul de origine, atît in privința structurii cît și în privința citoarhitecturii. Parenchimul tumoral este reprezental de celulele tumorale cu grade diferite de diferențiere, iar stroma, formată din
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
în organism. Apa caldă activează circulația, stimulează sistemul imunitar, combate atonia musculară, acționează asupra peristaltismului intestinal, întărește organismul prin efectele ei depurative, calmează sistemul nervos și facilitează activitatea cerebrală. Ați fi crezut? Fiind neutră, ea face rapid osmoza cu apa intercelulară din corp, pe când în infuzii, ceai sau alte lichide, prezența substanțelor vegetale antrenează un proces digestiv care diminuează asimilarea sa. Nu adăugați deci nimic, nici lămâie, nici chiar câteva picături. Beți apa foarte caldă (evident fără a vă frige), pentru
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
sau diferențiere care durează câteva luni. Pe durata fazei de proliferare un nou țesut apare în plagă care va înlocui pierderea de substanță cu formarea țesutului de legătură. Fibroblastele reprezintă celulele, cheia, la sintetizarea colagenului și a substanței de legătură intercelulară. Cercetările lui Dunphy au atras atenția asupra importanței substanței fundamentale și colagenului în procesul de vindecare a plăgilor care se desfășoară în două etape: etapa productivă (de substrat) care începe după accident și durează aproximativ 5 zile, timp în care
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și în celulele care înconjoară locul de infecție, formează o barieră impenetrabilă pentru patogeni și toxinele acestora. Gomele sunt întâlnite la speciile de sâmburoase, care au capacitatea de a secreta aceste substanțe protectoare. Tilozele se formează în vasele xilemice ale
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
durează 4 zile la 19-260C și 18 zile la 10oC; acțiunea plantelor gazdă; virulența agentului patogen. În timpul incubației, circulația patogenului în interior se face astfel: virusurile circulă prin intermediul plasmodesmelor și prin intermediul vaselor conducătoare (floem și xilem); bacteriile circulă prin spațiile intercelulare dar pot fi vehiculate și de floem; la ciuperci dezvoltarea și circulația este mai complexă pentru că ele prezintă mai multe posibilități de dezvoltare: a.ectoparazit (se dezvoltă la exteriorul organului parazitat Uncinula necator); b.endoparazit (se dezvoltă în interiorul țesuturilor, intercelular
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
intercelulare dar pot fi vehiculate și de floem; la ciuperci dezvoltarea și circulația este mai complexă pentru că ele prezintă mai multe posibilități de dezvoltare: a.ectoparazit (se dezvoltă la exteriorul organului parazitat Uncinula necator); b.endoparazit (se dezvoltă în interiorul țesuturilor, intercelular, hrănindu-se prin haustori sau osmoză directă (Plasmopara viticola); c.ectoendoparazite (se dezvoltă și la exteriorul și în interiorul țesutului parazitat - Leveilulla sp.). Manifestarea bolii. Durează de la sfârșitul incubației (apariția primelor simptome) până la dispariția organului parazitat sau chiar moartea plantelor. 2
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
-ul acid, sunt factori favorizanți ai instalării și evoluției grave a agentului patogen. Agentul patogen Pythium de Baryanum Hesse, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al patogenului este un sifonoplast, hialin, bogat ramificat care se dezvoltă intercelular dar și la exteriorul celulelor. Hifele miceliene sunt lipsite de haustori, absorbția hranei fiind făcută prin pereții sifonoplastului. Pe ramificațiile aparatului vegetativ, apar zoosporangi sferici din care ies numeroși zoospori flagelați ce sunt vehiculați de apa din sol dar ei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
zonalități concentrice; pe fructele căzute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca sporulează din abundență . Agentul patogen Phytophthora infestans (Mont.) De Bary, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al patogenului este un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii mici, globuloși ce se găsesc în celule. Sifonoplastul pătrunde în vasele conducătoare din plantă și poate ajunge până la semințele ce vor rămâne mici, cu facultate germinativă scăzută. La suprafața zonelor parazitate, frunze sau fructe, patogenul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală, poartă numele "rot-brun" . Agentul patogen Plasmopara viticola (Berk. et Curt.) Berl. et de Toni., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celule haustori sferici sau piriformi din camera substomatică. După o perioadă de hrănire, ciuperca emite în afară, prin osteolul stomatelor, prelungiri ale sifonoplastului, ramificate monopodial sporangiofori ce poartă sporagi mici. Sporangioforii sunt ramificați în treimea superioară, prezentând
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]