324 matches
-
știrile aduse de ziarele străine. Pentru noi cea dendîi e mai importantă, căci ni arată singura cale pe care evreii vor putea s-ajungă la egalitate cu cetățenii statului român. Numai vorbind în familie limba românească, numai încrucișîndu-se prin căsătorii interconfesionale cu românii vor putea deveni cu vremea ajutători întru purtarea sarcinei de cultură a țării românești, numai atunci vor intra în conmembrațiunea socială a românilor și se vor preface în trup din trupul nostru. Până atunci însă nația îi va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de urmărit În Îndeplinirea ei: o cultură a acțiunii bazate pe cunoaștere sistematică si inovatoare (cultură a competenței științifice și tehnologice, competenței organizaționale și a competenței cetățenești); o cultură a Învățării permanente și inovatoare; o cultură de dialog intercultural și interconfesional; o cultură a dezvoltării personale și morale; o cultură a atitudinii proactive și participării; o cultură a dezvoltării personale; o cultură a integrării În diversitate si a globalizării, În condiții de respect al identității și de reciprocitate. Ca proces, misiunea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
rolurile și statusurile sociale funcționale sau simbolice, la modalitățile și/sau schemele de funcționare, dar și la limbaj, atitudini și reprezentări colective. Lipsa delimitărilor spațio-temporale, flexibilitatea rolurilor și a statusurilor sociale, oportunitățile egale de exprimare a opiniilor divergente, posibilitatea dialogurilor interconfesionale, mobilitatea, pluralitatea perspectivelor exprimate reprezintă calități ce definesc și recomandă comunitățile religioase online ca fiind deschise, capabile să acomodeze o diversitate de persoane și să răspundă nevoilor lor spirituale. Comunitățile virtuale religioase sunt marcate de ordine în comunicare, seriozitate și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
1. Orientarea confesională. Această dimensiune se referă la modalitatea în care se raportează comunitatea virtuală la organizația unei (sau mai multor) biserici ca autoritate și formă de organizare. Din acest punct de vedere, comunitățile virtuale religioase pot fi confesionale sau interconfesionale/non-confesionale. 2. Orientarea valorică face referire la tipul valorilor religioase predominante în comunitate și promovate sistematic în cadrul discursului. Această dimensiune definită bipolar este delimitată de experiența spirituală comună a membrilor și adevărul transcendent ca valori predominante (care nu se exclud
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sunt deficiența în a implementa ideile și proiectele rezultate în urma dezbaterilor și gradul de instabilitate mai ridicat decât al comunităților "de întărire", coeziunea nereprezentând un obiectiv principal al grupului. c) Comunitățile "luptei pentru Adevăr" sunt acele comunități în care dialogul interconfesional are ca temă și valoare principală adevărul. Axată pe dezbatere și polemică, interacțiunea în cadrul acestor comunități constituie fie un teren al negocierilor strânse în ceea ce privește dogmele și practicile religioase, fie o luptă a surselor de autoritate. Metafora luptei pentru Adevăr aplicată
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de comunități sunt deschiderea la dezbatere și gradul ridicat de elaborare al argumentelor și raționamentelor logice. Punctele slabe includ atmosfera conflictuală și incapacitatea elaborării unui model integrator, cu toate că misiunea declarată conține elemente comunitare valoroase. d) Comunitățile "fără frontiere" sunt formațiuni interconfesionale care valorizează în principal experiența spirituală comună. Trăirile emoționale ale individului sunt considerate manifestări veritabile ale credinței. Comunitatea întreține un climat afectiv pozitiv prin ignorarea opiniilor divergente și focalizarea pe ideile și credințele comune. Tematica discuțiilor se concentrează asupra unor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cu un grad ridicat de complexitate, care se încadrează mai dificil în categoriile descrise. Ele pot fi clustere de comunități sau grupări ce prezintă orientări diferite. Astfel, o comunitate găzduită pe un forum poate avea secțiuni destinate dezbaterilor de tip interconfesional dar și secțiuni orientate spre experiența spirituală împărtășită a membrilor. Unele dintre aceste secțiuni pot fi mai bine reprezentate și mai puternic populate, conferind atmosfera dominantă a comunității sau "spiritul" acesteia. * Transformările frecvente datorate fluctuației membrilor pot determina deplasări sau
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunitate locală de altă orientare religioasă / comunități religioase aparținând altor biserici decât cea din care face parte subiectul. 11 69 2 21 Cele mai multe mesaje care exprimă clar atitudinile participanților față de comunitățile religioase se găsesc în secțiunile destinate apologeticii sau dialogului interconfesional. După cum reiese din datele prezentate în Tabelul 9, cele mai frecvente atitudini sunt cele pozitive față de ingroup și negative față de outgroup. Biserica la care aderă participanții la comunicare este valorizată ca fiind singura sau cea mai bună cale spre mântuire
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
virtuale Dintre persoanele participante la studiu, o categorie semnificativă (9,26% "în totalitate" și 38,89% "în mare măsură") manifestă deschidere pentru dezbaterile între persoanele de religii diferite. Această atitudine este susținută de prezența unor spații de dezbatere destinate discuțiilor interconfesionale sau chiar de tematica principală declarată (dialog evanghelic ortodox, de exemplu). Totuși, analiza conținutului acestor dezbateri evidențiază scopul mai degrabă apologetic (de apărare a credințelor și dogmelor considerate adevărate) decât deschiderea la idei noi cu scopul îmbogățirii și diversificării concepțiilor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
adere, ca partid, la Noile Echipe Internaționale fondate, după război, cu scopul de a reuni diferitele partide europene de inspirație creștină: "Varietate a originilor și circumstanțelor, notează René Rémond, varietate a situațiilor și curentelor. Am găsit partide monoconfesionale și altele interconfesionale, partide care acceptă o referință confesională, altele care au respins-o, altele care se opresc la jumătatea drumului în procesul de deconfesionalizare, altele care sînt complet deconfesionalizate. Unele din ele sînt partide naționale, expresie a realităților naționale. Unele sînt expresia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai ales în statele unde catolicii erau minoritari. Dar, în ansamblu, germanii rămîneau în afara curentului catolic liberal în accepțiunea sa franceză. Ei se gîndeau mai mult la un stat nonconfesional, decît la un stat noncreștin. În 1837, în fața reapariției tensiunilor interconfesionale, o anumită tendință conservatoare, moștenită de la Josef Görres și întruchipată de Historisch-Politische Blätter a început să predomine. Ideea de separare a Bisericii de Stat era respinsă ca fiind legată de Aufklärung și de gîndirea protestantă. Totuși în Bade, în timpul regimului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe catolici să apară ca niște răi cetățeni germani, puțin devotați unității, credincioși unui monarh străin (dogma infailibilității, proclamată de conciliul Vatican în iunie 1870, era o armă importantă) și de a crea un culoar cu ajutorul protestanților, împiedicînd orice apropiere interconfesională. Celebra expresie a deputatului liberal anticlerical R.Virchov, "Kulturkampf" (sau lupta pentru civilizație), dădea acestei politici anticatolice caracterul unei lupte pe care Statul modern trebuia s-o ducă împotriva obscurantismului Bisericii catolice și exprima dorința de a supune bisericile statului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
partidul nu s-a putut deschide protestanților din cauza opoziției Romei și a episcopatului. Deputatul Julius Bachem, care chema la "ieșirea din turn", și Karl Muth, fondatorul revistei Hochland, erau suspectați de Vatican, acesta din urmă fiind acuzat de modernism. Deschiderea interconfesională a avut totuși loc în plan sindical prin formarea, în 1899, a sindicatelor creștine, Christliche Gewerkschaften. În 1912, Pius al X-lea a acceptat participarea muncitorilor catolici (enciclica Singulari quadam, 24 septembrie 1912), cu condiția să aibă alături o asociație
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
coordonare care străbătea toate cantoanele: un Katholikentag s-a reunit în 1903, un Volksverein a fost organizat în 1905, iar pe plan politic a luat ființă în 1912 Schweizerische Konservative Volkspartei: acesta reprezenta o federație a partidelor cantonale, cu tendințe interconfesionale, al cărei program, referindu-se la reforma socială, prelua multe din ideile liberalilor în ceea ce privește libertatea Bisericii și apărarea libertăților cantoanelor. Mișcarea catolică din Austro-Ungaria își găsise un teoretician în baronul Karl von Vogelsang (mort în 1890), înlocuit de Monseniorul Franz
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
îi ofereau celui interesat voturi suplimentare (pînă la trei), dar sistemul nu a fost păstrat. Interclasismul, voința sub presiunea autorităților ecleziastice de a fi partide de unificare, mai întîi de unificare a catolicilor, ca în Italia, ba chiar de unificare interconfesională, ca în Germania după 1945, necesitatea de a participa la guverne de coaliție cu alte familii politice, obligativitatea de a se supune campaniilor electorale în fața unui vot universal generalizat, extins și la femei (ceea ce reprezenta o revendicare creștin-democrată), toate aceste
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Octogesima adveniens (1971), Paul al VI-lea recunoaște imposibilitatea de a da o directivă unică din cauza diversității extreme a situațiilor. Răspunsurile la problemele economice au variat în timp și îmbracă aspecte diferite de la o țară la alta. Astfel că partidele interconfesionale, cu prezență protestantă importantă, ca în cazul Germaniei sau Olandei, au avut o evoluție deosebită, caracterizată prin pragmatismul protestanților, străini de magisteriul pontifical, chiar dacă acesta avea un caracter social. Totuși, se pot desprinde patru puncte comune. În primul rînd, organizarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
aprofundate privind Germania, Europa, democrația, Statul, organizarea economiei și multe alte probleme care aveau să constituie bazele reflecțiilor programatice ale CDU; Rezistența, temerile, suferințele, au constituit grupul de catolici și de protestanți; reconstrucția trebuia să se facă pe o bază interconfesională. Luni, 5 iunie 1944, la ora 18, la cîteva ore după eliberarea Romei, o mulțime imensă s-a adunat spontan în fața bazilicii Sfîntu Petru pentru a aduce un omagiu acțiunilor papei Pius al XII-lea în timpul ocupației, toate curentele politice
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în Italia de Giulio Andreotti, Aldo Moro, Giorgio La Pira, Giuseppe Dossetti, se sprijinea pe o ideologie întărită de o puternică experiență. Această generație a reușit să strîngă la un loc partidele de mase, unitare, ce cuprindeau electoratul moderat, cele interconfesionale și laice. Rolul direct al ecleziasticilor era redus, iar preoții parlamentari erau rari: în Franța, abații Henri Grouès (numit și abatele Pierre) și Albert Gau (canonicul Kir se găsea printre Independenți); în Italia, don Sturzo era marginalizat. Această generație era
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
reorganizeze într-o manieră disparată. În mod paradoxal, tocmai în zona sovietică au fost luate primele inițiative, chiar din iunie 1945, în sînul unui Block der Antifaschistischen Parteien. Între 16 și 22 iunie, a fost fondată la Berlin, pe bază interconfesională, Christlich-Demokratische Union Deutschlands. Fondatorii acesteia sînt fostul ministru al Zentrum-ului Republicii de la Weimar, Andrea Hermes, sindicalistul Jakob Kaiser și alții. Orientarea, sub influența lui Kaiser, care vorbea de "socialism creștin", era net spre stînga. Asemenea inițiative au fost luate și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a păstra mitul unui pluralism politic și pentru a susține propaganda în direcția mișcărilor creștine progresiste occidentale. În Bavaria, Adam Stegerwald, fost conducător sindical, sprijinit de Joseph Müller și supaviețuind marii conspirații împotriva lui Hitler din 1944, preconiza o deschidere interconfesională și de natură net progresistă, în timp ce alții, ca Alois Hundhammer, care întruchipa refuzul a tot ce însemna compromis cu regimul nazist, și Fritz Schäffer, care trebuia să fie primul ministru al Finanțelor din Republica Federală, sperau, cu sprijinul majorității clerului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
El pregătea, ca și documentul comun din 1972, " Spre o societate conștientă de responsabilitățile ei", unificarea organică realizată în 1975, prin formarea unei federații numite Apelul Creștin-Democrat (CDA). În fruntea sa se afla liderul KVP, Andries Van Agt. Această structură interconfesională a permis declinul fiecăruia dintre partidele confesionale, fără să renunțe la o inspirație clar biblică, rezumată de sloganul electoral scos în față în 1977 "niet bij brood alleen" ("nu numai pîine"). Cu cele 31,9% din voturi și 49 de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
prezent în orice lucru determinat de el, așa cum umanitatea e prezentă în fiecare ființă umană fără nici o deosebire. De ce le tratați distinct și după criterii atît de inumane ? Războaiele dinainte de revoluția franceză, în Europa cel puțin, au fost în special interconfesionale, pentru că oamenii s-au rupt de la sînul unității, iar unii au început să se creadă infailibili. Dar nu se pot compara nicicum cu masacrele de după, aduse de războaiele napoleoniene, de revoluțiile de la 1848, de 1870 și mai ales de cele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
impui pluriparti dismul și separația puterilor specifică statului de drept acolo unde religia nu e separată de politică, de economie și domină toate nivelurile societății, toate instituțiile și toate comportamentele ? În plus față de ura contra Occidentului, face ravagii și războiul interconfesional intern, care-i opune în special pe suniți și șiiți. Granițele între noile state apărute în Orientul Mijlociu după Primul Război Mondial au fost trasate foarte prost din punctul de vedere al acestor criterii confesionale și chiar etnice. În plus, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
impui pluriparti dismul și separația puterilor specifică statului de drept acolo unde religia nu e separată de politică, de economie și domină toate nivelurile societății, toate instituțiile și toate comportamentele? În plus față de ura contra Occidentului, face ravagii și războiul interconfesional intern, cere-i opune în special pe suniți și șiiți. Granițele între noile state apărute în Orientul Mijlociu după Primul Război Mondial au fost trasate foarte prost din punctul de vedere al acestor criterii confesionale și chiar etnice. În plus, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
veni în întîmpinarea acestui nou Orient Apropiat și nu pentru a ne întoarce la cel vechi". Cine are urechi de auzit să audă... Acest Orient Apropiat sau Orient Mijlociu Extins s-a transformat într-un butoi cu pulbere, cu lupte interconfesionale și interetnice ca-re au făcut deja sute de mii de victime, mai mul-te decît genocidul din Rwanda, cu participarea directă a armatelor occidentale, inclusiv cele ale N.A.T.O. Așa cum am văzut, pentru Washington nu mai există conflicte izolate, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]