685 matches
-
abdominală crește și diafragmul este împins în sus către cutia toracică reducându-se astfel volumul acesteia (fig. 69). Acești mușchi se contractă puternic în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și lateral. 18.4.3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în cursul mișcării participă la stimularea ventilației în timpul efortului, în special în stadiile incipiente. Orice mușchi scheletic este controlat prin sistemul gamma, baza reflexului miotatic (osteotendinos). Acest reflex este evident implicat și în controlul mușchilor respiratori. Cu alte cuvinte, mușchii intercostali și diafragmul conțin fusuri neuromusculare care sunt sensibile la alungirea mușchiului. Informația plecată de la nivelul fusurilor neuro-musculare este utilizată pentru a controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul, mușchii intercostali, mușchii abdominali și mușchii respiratori accesori reprezentați mai ales de mușchiul sternocleidomastoidian. Acțiunile acestor mușchi au fost descrise mai sus. In ceea ce privește controlul ventilației este foarte important ca aceste grupe musculare să lucreze coordonat, iar acest lucru este responsabilitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mult, zgomotul I are timbru înfundat, față de zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete sunt cel mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru artera pulmonară și la dreapta pentru aortă. Fonocardiografic se disting încă două
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru artera pulmonară și la dreapta pentru aortă. Fonocardiografic se disting încă două zgomote (III și IV). Intervalul dintre zgomotele I și II se numește mica tăcere (0,25 s), iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
al activității mușchilor repiratori inspirul este întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de poziția de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat. Diafragmul se inseră pe coastele inferioare, stern și coloana vertebrală; este inervat de nervii frenici stâng și drept, câte unul pentru fiecare jumătate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
plam frontal și sagital), adică se aplatizează spre cavitatea abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc (împotriva contracției diafragmului, care aducționează rebordul costal) creșterea diametrului transversal al cutiei toracice. Dacă un hemidiafragm este paralizat datorită unor leziuni a nervului frenic, acestă porțiune a diafragmului se mișcă mai mult în sus decât în jos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
leziuni a nervului frenic, acestă porțiune a diafragmului se mișcă mai mult în sus decât în jos în cursul inspirului atunci când presiunea intratoracică scade; aceasta se numește mișcare paradoxală a diafragmului. La fel de importanți pentru procesul normal de inspir sunt mușchii intercostali externi (inspiratori), inervați de nervii intercostali care pleacă de la măduvă cam de la același nivel. Inserția lor anterior pe coasta inferioară și posterior pe coasta superioară determină efectul de ridicare a ansamblului costo-sternal (fig. 70), cu ridicarea, proiecția anterioară și rotația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a diafragmului se mișcă mai mult în sus decât în jos în cursul inspirului atunci când presiunea intratoracică scade; aceasta se numește mișcare paradoxală a diafragmului. La fel de importanți pentru procesul normal de inspir sunt mușchii intercostali externi (inspiratori), inervați de nervii intercostali care pleacă de la măduvă cam de la același nivel. Inserția lor anterior pe coasta inferioară și posterior pe coasta superioară determină efectul de ridicare a ansamblului costo-sternal (fig. 70), cu ridicarea, proiecția anterioară și rotația coastelor înafară, fapt ce determină creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este la nivelul articulațiilor costovertebrale, dar se consideră că de fapt coastele sunt elementul dur, care formează un fel de mâner de găleată, articulându-se relativ mobil atât cu vertebrele cât și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor intercostali externi tinde să crească volumul întregii cutii toracice. Există și un grup de mușchi accesori ai inspirației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
articulându-se relativ mobil atât cu vertebrele cât și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor intercostali externi tinde să crească volumul întregii cutii toracice. Există și un grup de mușchi accesori ai inspirației, cu o contribuție mică în cursul respirației obișnuite, dar pregnantă în cursul efortului sau al manevrelor de respirație forțată. Din această categorie fac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
abdominal); când ei se contractă presiunea intra-abdominală crește și diafragmul este împins în sus către cutia toracică reducându-se astfel volumul acesteia (fig. 69). Acești mușchi se contractă puternic în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și lateral. 18.4.3. Volume și debite respiratorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
abdominală crește și diafragmul este împins în sus către cutia toracică reducându-se astfel volumul acesteia (fig. 69). Acești mușchi se contractă puternic în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și lateral. 18.4.3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în cursul mișcării participă la stimularea ventilației în timpul efortului, în special în stadiile incipiente. Orice mușchi scheletic este controlat prin sistemul gamma, baza reflexului miotatic (osteotendinos). Acest reflex este evident implicat și în controlul mușchilor respiratori. Cu alte cuvinte, mușchii intercostali și diafragmul conțin fusuri neuromusculare care sunt sensibile la alungirea mușchiului. Informația plecată de la nivelul fusurilor neuro-musculare este utilizată pentru a controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul, mușchii intercostali, mușchii abdominali și mușchii respiratori accesori reprezentați mai ales de mușchiul sternocleidomastoidian. Acțiunile acestor mușchi au fost descrise mai sus. In ceea ce privește controlul ventilației este foarte important ca aceste grupe musculare să lucreze coordonat, iar acest lucru este responsabilitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
lat. costa, moștenit de toate limbile romanice; în română, a devenit coastă. Deci entrecôte este un compus din entre „între“ și côte „coastă“, adică întrecoaste, tradus cuvânt cu cuvânt. De altfel, în DEX antricot este glosat „carne provenită din regiunea intercostală; prin extensie, friptură din această carne, cotlet“. Fr. côtelette, un diminutiv al lui côte, a dat în română cotlet „sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară; antricot“. În ceea ce privește vechimea termenilor, fr. entrecôte apare la 1746, în timp ce côtelette este atestat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Messina, Florența și Pisa. El aplică legile mecanicei și fizicii la organismul uman, distingând între motilitatea autonomă și cea voluntară. în lucrarea De Motu Animalium, apărută postum (1679), el calculează forța fiecărui mușchi în raport cu greutatea. Explică rolul diafragmei și mișcarea intercostală în procesul respirației, ca și forța inimii stabilind, cu posibilitățile tmpului, rezultate cantitative. Friedrich Hoffmann (1660 - 1742) este un fidel continuator care-i va duce concepția în secolul Luminilor. Hoffmann este medic, fiziolog și chimist. El studiază prin măsurători influxul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din arteriolele bronșice se continuă cu două plexuri venoase - submucos și peribronșic. Cele două plexuri realizează, prin comunicările dintre ele, numeroase anastomoze veno-venoase. Drenajul venos al plexului peribronșic se face spre vena azigos în partea dreaptă și în hemiazigos și intercostală superioară pentru partea stângă. Plexul submucos efectuează drenajul în cea mai mare parte în venele pulmonare, explicând infiltrația cu sânge venos a sângelui care ajunge în atriul stâng. Cantitatea de sânge venos care pătrunde în atriul stâng este de numai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Prin intermediul acestora, centrii inspiratori primesc informații chemo- și mecanoreceptoare din plămâni și alte zone receptoare, cu rol reglator asupra tonusului și activității lor ritmice. Stimularea electrică a centrilor respiratori dorsali determină - prin intermediul căii bulbo-spinale - excitarea neuronilor motori ai frenicului și intercostalilor externi, urmată de contracția mușchilor respiratori. Ritmul bazal al respirației este, de altfel, generat de către grupul neuronilor dorsali. Funcționând ca veritabili oscilatori, aceștia continuă să emită descărcări ritmice și după secționarea atât supra- și subiacentă bulbară, cât și a nervilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întreținută de aferentele plecate de la nivelul zonelor reflexogene. Ritmul intrinsec al centrilor inspiratori are la bază apariția unor potențiale de acțiune de amplitudine crescândă, cu durată de câteva secunde, determinând producerea „în pantă sau rampă” a contracției mușchilor inspiratori (diafragm, intercostali externi etc.), urmată de încetarea descărcărilor în pantă și revenirea la tonusul inițial al musculaturii. Descărcările „în pantă” pot fi întrerupte prematur de impulsurile inhibitoare sosite fie de la centrul pneumotaxic, fie de la nervii vag și glosofaringian prin nucleul tradusului solitar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produce în majoritatea cazurilor efortul de expirație, în timp ce unii prelungesc inspirul. În general, predomină expirul asupra inspirului, mai ales în condițiile hiperventilației pulmonare. La producerea expirului participă și neuronii bulbo-spinali expiratori proiectați de nucleul retroambiguu spre motoneuronii mușchilor abdominali și intercostali interni (fig. 96). Spre deosebire de centrii respiratori bulbari, a căror activitate fazică asigură producerea inspirației și expirației, centrul pneumotaxic din treimea superioară a punții deține un rol secundar, de limitare a duratei inspirului. Situat dorsal la nivelul nucleului parabrahial pontin, acesta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuro-musculare și corpusculi tendinoși Golgi) ai mușchilor inspiratori și expiratori pot modifica excitabilitatea reflexă a centrilor respiratori. Fusurile neuro-musculare având rolul de a compara contracția obținută cu cea comandată, excitarea lor mărește în cazul respirației forța de contracție a mușchilor intercostali prin intermediul centrilor respiratori. Un loc aparte în reglarea respirației dețin reflexele chemoreceptive. Acestea, fiind declanșate de modificări ale gazelor sanguine, vor fi prezentate după o scurtă trecere în revistă a factorilor umorali de autoreglare și control al funcției respiratorii. II
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul vălului palatului și uvulei, în vederea îndepărtării corpului străin care a declanșat reflexul. Tusea este un reflex de expir forțat după o inspirație profundă. Inspirul este urmat de apropierea corzilor vocale, închiderea glotei și contracția bruscă a mușchilor expiratori (intercostali interni, abdominali), însoțită de creșterea presiunii intratoracice cu peste 100 mmHg. Ca urmare, corzile vocale și epiglota se deschid, aerul este expulzat cu viteză mare, de până la 280 m/s, antrenând corpul străin din bronhii sau trahee spre exterior. Reflexul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
schimburilor gazoase, cât și al utilizării oxigenului la nivel tisular. Debitul respirator adecvat efectuării unui anumit efort crește mai ales pe seama volumului curent, care poate atinge 40 - 60% din capacitatea vitală, ca urmare a solicitării intense a mușchilor inspiratori (diafragm, intercostali etc.) și a creșterii complianței toracelui și plămânilor. La îmbunătățirea mecanicii respiratorii se adaugă creșterea saturației în oxigen a sângelui arterial, pe de o parte, și a rezistenței la apnee și hipoxie, pe de altă parte. Datorită acestor mecanisme, funcția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
2005, examenul trichineloscopic este gratuit dacă proprietarul are domiciliul pe raza circumscripției sanitare veterinare, în caz contrar percepându-se o taxă de 70 000 de lei. Examenul se execută pe probe de carne recoltate de la animalul sacrificat (pilierii diafragmatici, musculatura intercostală, musculatura de la baza limbii). C. V. Colaborare româno-franceză l Instruirea pompierilor Printre domeniile în care Timișoara conlucrează cu Mulhouse, în virtutea acordului de înfrățire al municipiului nostru cu orașul francez, se numără și cel al colaborării dintre Asociația „Pompiers Alsace Solidarité” și
Agenda2005-50-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284482_a_285811]