763 matches
-
să se evite tendința de generalizare abuzivă. 4.5.2. Predarea integrată a cunoștințelortc "4.5.2. Predarea integrată a cunoștințelor" Profesorul Marin Manolescu (2004) arată că această manieră de organizare a conținuturilor învățământului este oarecum similară cu ideea de interdisciplinaritate, în sensul că obiectul de învățământ are ca referință nu o disciplină științifică, ci o tematică unitară, comună mai multor discipline. Deosebirea dintre cele două constă în aceea că interdisciplinaritatea identifică o componentă a mediului pentru organizarea cunoașterii, în timp ce în
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
organizare a conținuturilor învățământului este oarecum similară cu ideea de interdisciplinaritate, în sensul că obiectul de învățământ are ca referință nu o disciplină științifică, ci o tematică unitară, comună mai multor discipline. Deosebirea dintre cele două constă în aceea că interdisciplinaritatea identifică o componentă a mediului pentru organizarea cunoașterii, în timp ce în al doilea caz se ia ca referință o idee sau un principiu integrator care transcende granițele dintre disciplinele științifice și grupează cunoașterea în funcție de noua perspectivă. De exemplu, principiul codificării informației
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
accesului limitat la arhive), o parte importantă a istoriografiei românești despre comunism nu a reușit să depășească faza de evocare evenimențială și să facă pasul spre interpretarea cauzalităților și spre fabricarea unor teorii explicative despre trecut. școala istoriei conceptualizante și interdisciplinaritatea metodelor de cercetare și analiză nu sunt Încă suficient de dezvoltate În România. Cercetătorii se opresc la simpla Înșiruire de evenimente, fără să penetreze stratul superficial al datelor și cifrelor, fără să caute răspunsuri la interogații de tip „de ce lucrurile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cere un susținut efort intelectual, care în unele situații poate depăși limita posibilităților umane. Pe de altă parte cooperarea între diferitele domenii ale științei este o realitate obiectivă intrinsecă. Activitatea sportivă este un domeniu relevant din acest punct de vedere, interdisciplinaritatea având rolul determinant în obținerea rezultatelor înalte. Cibernetica, informatica și teoria sistemelor au intrat -dar nu de foarte mult timpși în acest sector al activității umane, captând atenția specialiștilor domeniului, tocmai pentru informațiile clare și rapide ce se pot obține
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
ca și complementaritatea teoriei cu practica; b. principii privind obiectivele: maximalizarea capacității de performanță, dezvoltarea aptitudinilor motrice, cognitive, afective și emoționale, controlul, obiectivarea și evaluarea activității și colaborării dintre antrenor, sportiv și colectivul de asistență științifică; c. principii privind conținutul: interdisciplinaritatea, raționalizarea și operaționalizarea; d. principii metodico-strategice: individualizarea, conștientizarea, motivația și efortul voluntar, accesibilitatea, interacțiunea mijloacelor verbale cu cele neverbale, supraînvățarea, modelarea, simularea, specializarea și autoreglarea sportivului. 2. Principiile specifice ale antrenamentului sportiv În această categorie se includ principiile care acționează
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
1.5. Educație și disciplină, educația ca disciplină 107 2. Dincolo de discipline: integrarea curriculumului 112 2.1. Semnificațiile integrării 114 2.2. Niveluri ale integrării curriculare 119 2.2.1. Monodisciplinaritatea 121 2.2.2. Multidisciplinaritatea 123 2.2.3. Interdisciplinaritatea 125 2.2.4. Transdisciplinaritatea 130 2.3. Modele structurale ale integrării curriculumului 136 2.4. Domenii ale integrării curriculare. Cazul competențelor-cheie 141 Partea a IV-a. Temele cross-curriculare 1. Cadrul conceptual și metodologic 157 1.1. Trei evenimente și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
practicilor educaționale nu poate fi conceput în afara paradigmei curriculumului integrat. Lucrarea de față se dorește a fi atât un demers academic, de fundamentare, cât și unul de mobilizare în privința identificării celor mai bune modalități de reformă a curriculumului din perspectiva interdisciplinarității. Partea Itc "Partea I" Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumuluitc "Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumului" 1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societatetc "1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cunoașterii este însă mai complexă. Într-un material alcătuit pentru Consiliul Științific al CNRS (Centre National de la Recherche Scientifique), Dominique Pestre („The Evolution of Knowledge Domains. Interdisciplinarity and Core Knowledge”), după ce subliniază încă o dată faptul că, în câmpul cercetării științifice, interdisciplinaritatea nu poate fi considerată un scop în sine, ci o nouă abordare, arată că sintagma domenii ale cunoașterii ne sugerează acea perspectivă a „dezvoltării naturale”, a cunoașterii de dragul cunoașterii, fără o legătură consistentă cu interesele și scopurile oamenilor și ruptă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
primul rând de aranjamentul instituțional în care cercetarea interdisciplinară are loc. Construirea unei platforme instituționale care să favorizeze cercetarea și producerea de cunoaștere integrată (în acest subcapitol folosim în mod interșanjabil, ca și în literatura de specialitate, cele două concepte: interdisciplinaritate și transdisciplinaritate) are în vedere elemente precum: infrastructura organizațiilor de cercetare, jurnalele academice, comitetele de finanțare și rețelele informale de cercetători. Rămâne însă decisivă capacitatea cercetătorilor de a face transparent aparatul metodologic pe care îl creează și-l utilizează. Caracterul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pedagogic, concepțiile lui O. Decroly (pedagogia centrelor de interes) sau C. Freinet (adaptarea demersului educativ la psihologia copilului), care constituie, la rândul lor, fundamente pedagogice pentru teoretizările și aplicațiile practice ale ideii generale (așa cum era prezentă și înțeleasă atunci) de interdisciplinaritate. La începutul anilor 1900, s-a făcut simțit curentul progresivist în educație, care, sintetizând ideile unor autori precum Froebel și Horace Mann sau abordări ale științei/învățării cum ar fi cea bazată pe investigație și descoperire, a mai făcut un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
oprit cu insistență în ultimii ani, deși nu se poate spune că această idee este tocmai de dată recentă. Cercetările și dezvoltările de acest fel își fac simțită prezența și în educație, unde, printre conceptele cele mai dezbătute, se află interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea, integrarea curriculumului, predarea/învățarea tematică etc. Integrarea cunoașterii în general și a curriculumului în special au reușit în ultimele două, trei decenii să creeze o comunitate de discurs, un câmp de investigație tot mai bogat, care și-a extins
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în care diferite discipline sau conținuturi relaționează unele cu altele și relevanța pentru structurile mentale ale elevilor. O bună parte a literaturii de specialitate utilizează ca sinonime conceptele de curriculum integrat și curriculum interdisciplinar. H.H. Jacobs (1989, p. 8) definește interdisciplinaritatea ca pe „o viziune asupra cunoașterii și o abordare a curriculumului care aplică în mod conștient metodologia și limbajul din mai multe discipline pentru a examina o temă centrală, o problemă sau o experiență”. La rândul său, Good (1973) înțelege
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
dar și în acest capitol, din perspectivă epistemologică, socială și pedagogică. Nivelurile integrării curriculare încearcă să răspundă la întrebarea „Cât de mult integrăm?” sau „Cât de profundă este integrarea?”. Distincția, devenită clasică, se face între trei niveluri: multidisciplinaritatea (sau pluridisciplinaritatea), interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. Două mențiuni sunt necesare pentru a putea stabili reperele acestei clasificări: a) Considerăm sinonime conceptele de multidisciplinaritate și pluridisciplinaritate. Atât din punct de vedere lingvistic, cât și conceptual, ele acoperă una și aceeași realitate. Facem această precizare deoarece
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a unor legături între conținuturile diverselor discipline; - contribuie la o mai bună explicare sau înțelegere a unor teme/probleme care nu pot fi lămurite integral în cadrul strict al uneia sau alteia dintre discipline. 2.2.3. Interdisciplinaritateatc "2.2.3. Interdisciplinaritatea" Dacă în cazul multidisciplinarității vorbim despre o simplă corelare a eforturilor și a potențialităților diferitelor discipline pentru a lămuri, din perspectiva strictă a fiecărui obiect de studiu, tema sau problema investigată (care au un caracter disciplinar), interdisciplinaritatea presupune o intersectare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
2.2.3. Interdisciplinaritatea" Dacă în cazul multidisciplinarității vorbim despre o simplă corelare a eforturilor și a potențialităților diferitelor discipline pentru a lămuri, din perspectiva strictă a fiecărui obiect de studiu, tema sau problema investigată (care au un caracter disciplinar), interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitelor arii disciplinare. Integrarea propriu-zisă a curriculumului din punct de vedere „teritorial”, marcată de prezența explicită a proceselor de frontieră, se face simțită pentru prima dată la acest nivel. În abordarea interdisciplinară încep să fie ignorate
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
duce la realizarea obiectivelor de învățare de un ordin mai înalt (engl., higher order learning objectives); printre acestea se numără și capacitățile metacognitive, cum ar fi luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însușirea metodelor și tehnicilor de învățare eficientă etc. Interdisciplinaritatea presupune interacțiunea deschisă între anumite competențe sau conținuturi interdependente din două sau mai multe discipline, bazată pe un suport epistemologic ce implică interpenetrarea disciplinelor. De această dată, principiul organizator nu mai este reprezentat în primul rând de conținut, acesta fiind
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
se trece la centrarea pe așa-numitele competențe transversale sau competențe-cheie. „Aici, conținutul și procedurile disciplinelor individuale sunt depășite; de exemplu, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor implică aceleași principii, indiferent de discipline.” (Drake, 1993, p. 338) Ideea de bază a interdisciplinarității constă în faptul că, pe de o parte, aparatul conceptual și metodologic al mai multor discipline este utilizat în interconexiune pentru a examina o temă, o problemă, dar mai ales pentru a dezvolta competențe integrate/transversale/cheie/cross-curriculare. Pe de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
elevii competențe complexe de grad înalt?”. Aceste competențe au un caracter generic; ele pot fi transferate cu ușurință dintr-un context disciplinar în altul, dar, mai ales, pot fi transferate efectiv în contexte de viață cotidiană, în afara clasei. Considerând că interdisciplinaritatea are ca principal fundament tocmai transferul metodelor între discipline, B. Nicolescu (1997) vorbește despre trei grade de interdisciplinaritate: - un grad aplicativ (integrare aplicativă): în urma transferului de metode, rezultă aplicații practice concrete; - un grad epistemologic (integrare epistemologică): în urma asimilării de metode
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
dintr-un context disciplinar în altul, dar, mai ales, pot fi transferate efectiv în contexte de viață cotidiană, în afara clasei. Considerând că interdisciplinaritatea are ca principal fundament tocmai transferul metodelor între discipline, B. Nicolescu (1997) vorbește despre trei grade de interdisciplinaritate: - un grad aplicativ (integrare aplicativă): în urma transferului de metode, rezultă aplicații practice concrete; - un grad epistemologic (integrare epistemologică): în urma asimilării de metode din alte domenii, în cadrul disciplinei respective se inițiază analize profitabile în privința propriei epistemologii; - un grad generator de noi
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
între două sau mai multe discipline conduce la apariția unui domeniu autonom. Aplicații → analize epistemologice → disciplină nouă (hibrid)tc "Aplicații → analize epistemologice → disciplină nouă (hibrid)" Poate și datorită faptului că, pentru o bună perioadă de timp și pentru unii autori, interdisciplinaritatea a fost conceptul central, care include tot ce înseamnă abordare integrată, există o tipologie bogată a interdisciplinarității și, de ce să nu o spunem, nu de fiecare dată foarte clară și bine fundamentată. Există însă și câteva distincții legitime și profitabile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
hibrid)tc "Aplicații → analize epistemologice → disciplină nouă (hibrid)" Poate și datorită faptului că, pentru o bună perioadă de timp și pentru unii autori, interdisciplinaritatea a fost conceptul central, care include tot ce înseamnă abordare integrată, există o tipologie bogată a interdisciplinarității și, de ce să nu o spunem, nu de fiecare dată foarte clară și bine fundamentată. Există însă și câteva distincții legitime și profitabile pentru prezentul demers. Din punctul de vedere al modului în care se produce învățarea în conext interdisciplinar
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nu de fiecare dată foarte clară și bine fundamentată. Există însă și câteva distincții legitime și profitabile pentru prezentul demers. Din punctul de vedere al modului în care se produce învățarea în conext interdisciplinar, putem diferenția între (Legendre, 1993): a) interdisciplinaritatea centripetă: cu accent pe utilizarea în interacțiune a diferitelor discipline pentru explorarea unei teme sau pentru formarea unei competențe integrate; Figura 10. Interdisciplinaritatea centripetă b) interdisciplinaritatea centrifugă: mută accentul de pe disciplină pe cel care învață, punând în prim-plan tipurile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
vedere al modului în care se produce învățarea în conext interdisciplinar, putem diferenția între (Legendre, 1993): a) interdisciplinaritatea centripetă: cu accent pe utilizarea în interacțiune a diferitelor discipline pentru explorarea unei teme sau pentru formarea unei competențe integrate; Figura 10. Interdisciplinaritatea centripetă b) interdisciplinaritatea centrifugă: mută accentul de pe disciplină pe cel care învață, punând în prim-plan tipurile de achiziții integrate/interdisciplinare pe care acesta le va dobândi prin învățare. Figura 11. Interdisciplinaritatea centrifugă O altă distincție are la bază, drept
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în care se produce învățarea în conext interdisciplinar, putem diferenția între (Legendre, 1993): a) interdisciplinaritatea centripetă: cu accent pe utilizarea în interacțiune a diferitelor discipline pentru explorarea unei teme sau pentru formarea unei competențe integrate; Figura 10. Interdisciplinaritatea centripetă b) interdisciplinaritatea centrifugă: mută accentul de pe disciplină pe cel care învață, punând în prim-plan tipurile de achiziții integrate/interdisciplinare pe care acesta le va dobândi prin învățare. Figura 11. Interdisciplinaritatea centrifugă O altă distincție are la bază, drept criteriu de diferențiere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sau pentru formarea unei competențe integrate; Figura 10. Interdisciplinaritatea centripetă b) interdisciplinaritatea centrifugă: mută accentul de pe disciplină pe cel care învață, punând în prim-plan tipurile de achiziții integrate/interdisciplinare pe care acesta le va dobândi prin învățare. Figura 11. Interdisciplinaritatea centrifugă O altă distincție are la bază, drept criteriu de diferențiere, scopul integrării de tip interdisciplinar și domeniul în care se manifestă această integrare. Din acest punct de vedere, se poate diferenția între: a) interdisciplinaritate științifică, ce trimite mai ales
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]