748 matches
-
modificărilor majore pe care arta le cunoaște la acest început de mileniu. Ivit din sânul culturii de consum, postmodernismul se remarcă în plan artistic printr-o evidentă tendință de omogenizare a stilurilor creatoare, contopind diferitele genuri artistice prin intermediul fenomenului de interdisciplinaritate 507. În sfera de influență a religiosului, sfârșitul de secol XX a marcat un nou început, consemnând apariția unor direcții artistice hibrid, care au împletit principiile artelor tradiționale cu tendințele neconvenționale ale prezentului, definind și noile forme de exprimare artistică
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
coord. Ioan I. Ică jr. și Germano Marani, Editura Deisis, Sibiu, 2002. ***, Geografia sacră: O enciclopedie a locurilor de putere, alcăt. D. Gromov, Editura Arc, Chișinău, 2008. ***, Ghid de artă creștină, coord. Michelle P. Brown, Editura Casa Cărții, Oradea, 2009. ***, Interdisciplinaritatea și științele umane, trad. Vasile Tenoiu și Ilie Bădescu, Editura Politică, București, 1986. ***, Istoria artei: Pictură, sculptură, arhitectură, Enciclopedia RAO, 2000. ***, Istoria vizuală a artei, coord. Claude Frontisi, Enciclopedia Rao, București, 2007. ***, Larousse, Istoria artei, coord. A. Châtelet și B.P.
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
elevi; să prezinte și să adopte diferite puncte de vedere și concepte în ceea ce privește încadrările teoretice; să manifeste o putere de înțelegere critică a devenirii sale culturale și să îi aprecieze potențialul și limitele; să creeze situații de învățare care favorizează interdisciplinaritatea și diversitatea culturală cu scopul de a optimiza integrarea cunoștințelor. Competența cheie nr. 2 - Să se angajeze într-un demers individual și colectiv de dezvoltare profesională Componente: Să stabilească un bilanț al competențelor sale profesionale și să pună în practică
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
crearea și stimularea deprinderilor practice, precum și interiorizarea normelor deontologice cerute de codul etic în domeniu. Un aspect central al profesiei de asistent social, ce face încă obiectul multor dispute teoretice și introduce confuzii în practica profesiei, este cel referitor la interdisciplinaritatea cunoștințelor care guvernează procesul formării și acțiunea practică a asistentului social. Poate datorită acestui fapt, asistența socială și-a conturat cu greu domeniul său propriu de activități și a fost adesea marginalizată în raport cu alte profesii apropiate cu care interfera și
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
compus așadar nu numai din termeni specifici științei politice dar și altor domenii. Nu există așadar scrieri politice care să cuprindă doar termeni politici, ci în interiorul acestei categorii se poate face distincția între scrieri pronunțat politice și scrieri care promovează interdisciplinaritatea. Care este limita dintre cea de-a doua subcategorie și textele diplomatice, corespondențele, scrierile social-economice, cele religioase sau filozofice care intră de asemenea, potrivit clasificării lui Vlad Georgescu, în categoria politogramelor? Ori, mai exact, cum poate fi teoretizată această limită
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
a "încadra" mai clar nuanțele pe care conceptul le primește în cartea de față. Conceptul ca atare se leagă, istoricește vorbind, de numele lui Jean Piaget, Edgar Morin și Eric Jantsch, fiind văzut inițial ca o etapă de depășire a interdisciplinarității (B.N., 2002a, p. 234). Erich Jantsch vedea în el un ideal dincoace de posibilitatea de a fi atins de către o disciplină sau alta (cf. Thompson Klein, 1998). Mai târziu, Gibbons (1994) a identificat schimbări fundamentale în felul în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
other forms in a more operationally fruitful way". Totuși, domeniul care "a lansat" termenul este cel al cunoașterii, în speță cunoașterea de tip științific. În genere, conceptul de transdisciplinaritate nu e confundat, de cei care-l utilizează, cu cel de interdisciplinaritate sau pluri(multi-) disciplinaritate, deși delimitări de nuanță nu se fac întotdeauna. Mai mult, fiecare dintre concepte poate apărea cu accepții diferite, la autori diferiți. În privința transdisciplinarității, un aspect cu care mulți sunt de acord se referă la faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
B.N.,1999, p. 65). Există, cu alte cuvinte, o "armonie fără fuziune" ca modalitate de conciliere a două elemente antagoniste, realizată prin depășirea lor într-o unitate deschisă (cf. B.N., 1999, p. 120). Conceptul de transdisciplinaritate se deosebește atât de interdisciplinaritate, cât și de pluridisciplinaritate, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos (cf. B.N., 1999, pp. 51-57): Sensul termenului de transdisciplinaritate, așa cum este el înțeles de autorul citat, se va clarifica și în cele ce urmează, prin luarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
aici. Pe bună dreptate vede în această grupare o paradigmă, fiindcă sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă contribuție a sa, metoda monografică aplicată în cercetări făcute la sate, care au trezit un interes legitim din partea multor sociologi din Europa și SUA încă din perioada interbelică
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Cultura română, o „cultură îndelung dominată de romantisme”, a favorizat supraviețuirea sublimului și nuanțarea lui într-o epocă în care Occidentul îi simțea vlăguirea. Sublimul depășind „lăuntric” valoarea estetică strictă, frumosul și arta, înspre valoarea etică, situarea conceptului în zona „interdisciplinarității” convenea gânditorului dual, solicitat îndeobște de perechi de interese mereu coexistente (literatură-muzică, artă-filosofie, estetic-etic), dar și de un exces de patos. Germanității îi sunt dedicate două cărți: Thomas Mann (1965) și Hegel și arta (1980), amândouă construite din perspectiva unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
carte a lui M., se remarcă prin câteva trăsături ce vor fi confirmate de lucrările care au urmat: bogăția și rigoarea informației, interesul pentru ideologia literară și pentru palierul teoretic al cercetării, atenția acordată metodei adecvate la text. Tinzând spre interdisciplinaritate și utilizând o paletă amplă de strategii critice mai vechi sau mai recente (istoristă și pozitivistă, stilistică, structurală, psihanalitică, tematistă, sociologică, antropologică, semiotică), istoricul literar își va lărgi accesul la text, ajungând la ceea ce Edgar Papu avea să numească pansemantism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
separabilității și al strictei specializări, cu primejdia generalizării omului unidimensional (Herbert Marcuse), cu varianta literară a omului fără calități (Robert Musil) etc., s-a produs o reacție de apărare care a generat cea de a doua mare înfăptuire a modernității interdisciplinaritatea, un fel de replică actuală de felul omului multidimensional din Renaștere. Dar, observă Basarab Nicolescu, în Turnul Babel disciplinar al modernității, un Pico de la Mirandola nu mai este posibil, fiindcă puterile intelectuale ale omului sunt limitate, dacă nu cumva în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
acumulate de omenire au crescut incomensurabil. Multidisciplinaritatea oferea posibilitatea abordării obiectului din mai multe discipline deodată. Un reflex al multidisciplinarității în literatură a fost critica totală susținută între cele două războaie mondiale de către G. Ibrăileanu, Mihai Ralea și G. Călinescu. Interdisciplinaritatea și-a croit o altă țintă, vizând "transferul metodelor dintr-o disciplină în alta", în trei trepte: aplicativă, epistemologică, generatoare de noi discipline.314 În spațiul artelor, am putea exemplifica prin psihanaliză, aplicată, inițial, de Freud, doar în psihopatologie, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a fost singurul. În România, de astă dată dinspre biologie, spre o stratificare similară ajunsese acad. Eugen Macovschi. Nici modelul informateriei lui Mihai Drăgănescu n-ar trebui ignorat. Nivelurile de realitate țin de ontologic, consideră Ștefan Lupașcu, iar multidisciplinaritatea și interdisciplinaritatea indică marea complexitate a realului. În acest labirint, este menirea transdisciplinarității să facă "ordine". Ea e definită drept "ceea ce se află în același timp și între discipline și dincolo de orice disciplină. Finalitatea sa este înțelegerea lumii prezente, unul din imperativele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca filosoful cel mai important al transmodernității. El a vorbit de existența a trei materii. Dar nivele de realitate pot fi nenumărate. Noi percepem foarte puține. Cunoașterea modernă le recunoaște prezența indirect prin explozia de discipline, trecând de la multidisciplinaritate la interdisciplinaritate, dar modernii și postmodernii nu s-au desprins de logica unui singur nivel de realitate, aceea a terțiului exclus. Între nivelurile de realitate, Basarab Nicolescu distinge o zonă de maximă transparență, a sacrului, inaccesibilă cunoașterii "paradisiace". La limita dintre lume
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
specialitate); însușirea de noi competențe în domeniul metodicii / didacticii de specialitate; inițierea în utilizarea de noi metode și materiale. 2. Ameliorarea calității sistemelor de educație, a cursurilor oferite, a instituțiilor de învățământ și a practicilor pedagogice ale educatorilor, prin: stimularea interdisciplinarității și dezvoltarea lucrului în echipă; încurajarea inovației pedagogice și angajarea managementului la nivelul școlii, al clasei de elevi și în planul comportamentelor psihosociale; 3. Cunoașterea mediului social și înconjurător prin: favorizarea relațiilor cu comunitatea educațională locală (familie, agenți economici etc.
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
profilul unei persoane care posedă această competență, specificând notele ei caracteristice: capacitate de adaptare; modestie și respect; înțelegerea conceptului de cultură; cunoașterea țării gazdă și a culturii acesteia; capacitatea de a construi relații; cunoașterea de sine; comunicare interculturală. II.9. Interdisciplinaritatea - modalitate de facilitare a învățării și dobândirii de noi competențe „Aceasta este calea spiritului omenesc: el vede mai întâi știința, apoi științele, apoi iarăși știința. El a plecat de la o unitate dar de la o unitate a confuziei și dezordinii, revine
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
naturii în toate aspectele ei nu-l impresionează pe acela care se mulțumește să o contemple în detaliul părților și nu în tonalitatea ei.” Pliniul cel Bătrân Există preocupări, tradiții ale cercetării interdisciplinare, tendința spre unitate nefiind nouă. Aplicarea, căutarea interdisciplinarității devine, una dintre marile axe ale istoriei cunoașterii. Pe măsura ce progresul științific se realizează prin specializare, preocuparea pentru unitate trezește dorința unei regrupări care să remedieze insuportabila fărâmițare a domeniilor cunoașterii și a oamenilor de știință (UNESCO 1986). Conferențiarul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a oamenilor de știință (UNESCO 1986). Conferențiarul Universitar Doctor Mihai Stanciu, consideră că „în știința contemporană s-a declanșat un proces real de căutare a unității, a unei paradigme unificatoare”.15 Există experiențe pentru promovarea în procesul de învățământ problematica interdisciplinarității (UNESCO). O contribuție deosebită în literatura de specialitate o aduce profesorul ieșean George Văideanu care consideră educația un act coerent, unitar, unde „procesul de învățământ trebuie să valoralizeze întreaga realitate înconjurătoare a copilului (Fr. Best). Din această perspectivă tipologia de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de abordare a conținuturilor învățământului poate avea: a) o viziune intradisciplinară; b) o viziune tematică pluridisciplinară; M. Stanciu sugerează proiectarea curriculumului pentru ciclul primar tot în manieră pluridisciplinară dând exemple: „Întoarcerea fiului risipitor” (religie, limbă engleză, literatură, pictură, psihologie, teatru). Interdisciplinaritatea impune corelații interdisciplinare prin legături logice prijeluite de faptul că explicarea unui fenomen solicită informații și metode oferite de alte discipline. Dar aceste conexiuni pot fi spontane și organizate. Astfel pentru o unitate de învățare putem face corelații interdisciplinare (fizică
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
faptul că explicarea unui fenomen solicită informații și metode oferite de alte discipline. Dar aceste conexiuni pot fi spontane și organizate. Astfel pentru o unitate de învățare putem face corelații interdisciplinare (fizică, biologie, chimie, matematică, muzică, etc.) Atunci când este conceptuală, interdisciplinaritatea implică o centrare a demersului pe o listă de concepte comune (noduri de coeziune). Realizarea unui transfer unei metode de la o disciplina la alta (metoda analitico-sintetică) conturează interdisciplinaritatea metodologică. M. Stanciu identifică interdisciplinaritatea axiologică concretizată prin „transferul unui sistem de la
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
face corelații interdisciplinare (fizică, biologie, chimie, matematică, muzică, etc.) Atunci când este conceptuală, interdisciplinaritatea implică o centrare a demersului pe o listă de concepte comune (noduri de coeziune). Realizarea unui transfer unei metode de la o disciplina la alta (metoda analitico-sintetică) conturează interdisciplinaritatea metodologică. M. Stanciu identifică interdisciplinaritatea axiologică concretizată prin „transferul unui sistem de la o disciplină la alta, transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale”. Interdisciplinaritatea poate avea și un caracter integrativ plecând de la o problemă sau o teză: putem exploata zăcămintele
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
chimie, matematică, muzică, etc.) Atunci când este conceptuală, interdisciplinaritatea implică o centrare a demersului pe o listă de concepte comune (noduri de coeziune). Realizarea unui transfer unei metode de la o disciplina la alta (metoda analitico-sintetică) conturează interdisciplinaritatea metodologică. M. Stanciu identifică interdisciplinaritatea axiologică concretizată prin „transferul unui sistem de la o disciplină la alta, transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale”. Interdisciplinaritatea poate avea și un caracter integrativ plecând de la o problemă sau o teză: putem exploata zăcămintele de aur și argint din
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
noduri de coeziune). Realizarea unui transfer unei metode de la o disciplina la alta (metoda analitico-sintetică) conturează interdisciplinaritatea metodologică. M. Stanciu identifică interdisciplinaritatea axiologică concretizată prin „transferul unui sistem de la o disciplină la alta, transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale”. Interdisciplinaritatea poate avea și un caracter integrativ plecând de la o problemă sau o teză: putem exploata zăcămintele de aur și argint din zona Roșia Montană fără să distrugem și să poluăm mediul înconjurător? O mențiune specială se cuvine a fi făcută
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
abilității de documentare; dezvoltarea capacității de abordare disciplinare a unei probleme în context pluridisciplinar; dezvoltarea capacității de a efectua trecerea de la conexiuni interdisciplinare spontane și obligatorii la conexiuni elaborate și sistematice; dezvoltarea abilității de navigare pe Internet - acces la promovarea interdisciplinarității; dezvoltarea spiritului interdisciplinar în cadrul orelor de dirigenție, de educație moral - civică; dezvoltarea potențialului creativ. M. Stanciu consideră necesar inițierea unor cercetări experimentale privind desfășurarea procesului de predare - învățare sub prisma interdisciplinarității, cu stabilirea unor direcții concrete de acțiune în acest
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]