179 matches
-
prin scăderea gradului de dispersie al sistemului; 2 - prin dispersarea (fragmentarea) particulelor mari în altele tot mai mici, până se ajunge la dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie. În ambele cazuri, formarea solului înseamnă mărirea suprafeței interfazice a sistemului. 2.2.1. Formarea solilor prin condensare Solii se pot obține dintr-o substanță solidă, practic insolubilă în mediul de dispersie lichid. Viitoarea fază dispersă poate lua naștere în soluție fie printr-o reacție chimică, fie prin procedee
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich: rec în șase pahare Erlenmeyer și se umectează cu câte 5 ml apă distilată. Se lasă în repaus . Pentru titrare se măsoară exact (cu ajutorul unor biurete sau pipete) câte 5
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
rezervele la 3 milimetri, Întoarce pe față, muchiază laturile -Calcă gulerul. COMPETENȚE SPECIFICE 1.Identifică surse de informare În funcție de cerințele tehnologice. 2.Interpretează documentația tehnică de confecționare. 3.Execută cusături În conformitate cu documentația tehnică. 4.Remediază defectele care apar. 5.Finisează interfazic și final. 6.Sugerează modalități de realizare. COMPETENȚA GENERAL Asamblarea și finisarea bluzei METODA DIDACTIC: turul galeriei
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
carioplasma) Nucleoplasma reprezintă mediul în care sunt înglobate cromonemata, nucleolul și fusul intranuclear, a căror existență și funcționalitate depinde în bună parte de biochimia și fiziologia acestei componente fundamentale a nucleului. 1.12.3. Cromonemata (cromozomii) La majoritatea drojdiilor, nucleul interfazic, după o colorare adecvată, apare la microscopul fotonic ca o structură omogenă, lipsită de corpuri cromatice, indicatori ai heterocromatinei constitutive. Această absență aparentă a heterocromatinei poate fi explicată prin cantitatea mică de ADN redundant. 1.12.4. Nucleolul La drojdii
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
serie de evenimente citologice și biochimice, care au drept consecință pregătirea celulei pentru a realiza distribuția echilibrată a informației genetice și popularea celulei mugurale cu un set complet de organite. În translocarea organitelor, ca și a unei părți din nucleul interfazic în spațiul mugural, un rol important pare a fi deținut de microtubulii citoplasmatici, care în această etapă devin tot mai abundenți. Sinteza unei game largi de proteine, ca și a tuturor tipurilor de ARN continuă și se realizează la rate
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich: , în care: X = cantitatea de adsorbat; m = cantitatea de adsorbant; C = concentrația de echilibru a adsorbatului lichid; k, n = constante. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
se prezintă influența existenței unor cantități mici de ε caprolactamă, hexametilendiamină [53] sau acid sebacic [54], sau săruri ale acestora, asupra amestecurilor de poliamide 6, 6.6, 6.10 supuse copoliamidării. Un alt procedeu de obținere a copoliamidelor este copolicondensarea interfazică. În acest caz, datorită condițiilor de neechilibru în care se desfășoară reacția, precum și a temperaturii scăzute, ce previne orice progres chimic ulterior de transamidare, au putut fi evidențiate diferențele de reactivitate dintre monomeri (diacizi sau diamine). Pentru copolicondensarea interfazică, Staihman
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
copolicondensarea interfazică. În acest caz, datorită condițiilor de neechilibru în care se desfășoară reacția, precum și a temperaturii scăzute, ce previne orice progres chimic ulterior de transamidare, au putut fi evidențiate diferențele de reactivitate dintre monomeri (diacizi sau diamine). Pentru copolicondensarea interfazică, Staihman [55] a elaborat un model cinetic, pe baza căruia a dedus o ecuație de compoziție de forma: Ecuația a fost verificată de către Sokolov și Kruglova pentru sistemele TH/tetraclor TH și TE/TH (TH - tereftalat de hexametilendiamină; TE - tereftalat
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
cercetătorii au stabilit că hexametilendiamina este mai reactivă decât etilendiamina, iar clorura acidului tereftalic (clorură de tereftaloil) este mai reactivă decât cea a acidului tetraclortereftalic. Deosebirile ce apar între copoliamidele obținute în condiții de echilibru și cele obținute prin policondensare interfazică au fost analizate de către Korșak și colaboratorii săi [57] pentru un număr mare de sisteme de reacție constituite din cloranhidridele acizilor dicarboxilici alifatici (adipic, sebacic, azelaic) sau aromatici (tereftalic, izoftalic) și hexametilendiamină. Studiile întreprinse pe această direcție au condus la
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
de-a urca în birou, îmi zic că trebuie să văd ce se mai întîmplă pe acolo. Salut pe muncitorii întîlniți la intrare, apoi intru în sala cuptoarelor și inspectez dintr-o privire aparatura de măsură și control a parametrilor interfazici. Totul e în ordine. Temperatura cuptoarelor e fixată între limitele stabilite de mine experimental, acum vreo patru ani. Conform tehnologiei primite la construcție, filamentele obținute plesneau destul de ușor, iar beneficiarii începuseră să ne trimită reclamații. Atunci m-am gîndit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de dispersie și totodată a suprafeței interfazice. Dispersarea poate avea loc în absența sau în prezența substanțelor tensioactive: lucrul mecanic cheltuit la dispersarea unui solid poate scădea de 5 - 10 ori în prezența substanțelor tensioactive față de cel cheltuit în absența acestora. Un alt avantaj al prezenței substanțelor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adsorbție Adsorbția este un fenomen fizico chimic caracteristic amestecurilor formate din cel puțin două faze și două componente și reprezintă fenomenul de concentrare spontană a unei substanțe dispersate între două faze, la suprafața lor de separație (interfață). Interfețele sau suprafețele interfazice sunt de următoarele tipuri: * lichidă, care poate proveni din contactul a două lichide, notată L1/L2 sau din contactul unui gaz cu un lichid, notată L1/G2; * solidă, provenită din contactul unui solid cu un gaz S1/G2 sau a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice sau apropiate de forma sferică) d.sisteme coerente - aparent n-au nici o dimensiune dispersată, dar în realitate au o suprafață interfazică mare. Ele se formează din sisteme corpusculare prin unirea acestora printr-un număr limitat de puncte, astfel că mediul de dispersie și faza dispersă sunt continue. Sistemele coerente se pot realiza prin forțe fizice, printr-un proces de gelatinizare sau
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Sistemele coerente se pot realiza prin forțe fizice, printr-un proces de gelatinizare sau prin legături chimice (covalente, electrovalente), proces de reticulare. I.2.4.Clasificarea sistemelor disperse după forma unităților cinetice Clasificarea are o importanță deosebită determinând mărimea suprafeței interfazice și unele proprietăți specifice (mobilitatea unității cinetice, vâscozitatea sistemului, capacitatea de difuzie a luminii sau proprietățile mecanice ale sistemelor coerente). După forma unității cinetice se disting următoarele sisteme: a.sisteme izometrice sau izodiametrice - cu cele trei dimensiuni apropiate (coloizi sferici
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sau globulari și coloizi care au formă diferită de cea sferică dar cu cele trei dimensiuni apropiate, încât se utilizează pentru caracterizare „raza echivalentă” egală cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața interfazică diferă substanțial de a coloizilor sferici). b.sisteme anizometrice sau anizodiametrice - în care una din dimensiuni este mai mare decât celelalte două (forme de bastonașe, fibrele sau formele elipsoidale de rezoluție în jurul axei mari). c.sisteme lamelare în care două
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
ale cărei concluzii teoretice sunt decisive în abordarea a numeroase probleme științifice și tehnologice. I.3. Clasificarea proprietăților nespecifice ale sistemelor disperse Proprietățile sistemelor disperse pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și proprietăți specifice. Proprietățile specifice sunt legate de suprafața interfazică existentă și cuprinde fenomene generale superficiale, de adsorbție, electrocapilare și electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele disperse inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi redate printr-o schemă astfel: Studiile comportării cinetico-moleculare permite determinarea
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
cromatină condensată (heterocromatină) dispusă periferic, după un patern specific, cu rol în reglarea tranzitului molecular prin porii anvelopei nucleare. Totodată, zonele eucromatice active transcripțional sunt evidente și au un aspect clar. Celula T activă (C) prezintă un aspect al cromatinei interfazice oarecum similar celulei B active, spre deosebire de celula T inactivă, în care heterocromatina este dispusă în sfera nucleului într- o configurație de rețea fibroasă grosieră, așa cum se prezintă în imaginea din A. Celula T activă are un reticul endoplasmic rugos relativ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reintroducerii sale accidentale sau voite pe fluxul de fabricație. Controlul final reprezintă în esență un supracontrol și constituie ultima barieră în calea pătrunderii produselor necorespunzătoare în circuitul economic. Controlul final oferă totodată posibilitatea verificării competenței și exigentei grupelor de control interfazic, permite să se stabilească măsuri tehnico-organizatorice având ca obiectiv lichidarea neajunsurilor care există în toate compartimentele întreprinderilor. Evident, controlul pe flux este mai important decât controlul final deoarece permite depistarea în timp util a dereglărilor din procesul de fabricație și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
în toate compartimentele întreprinderilor. Evident, controlul pe flux este mai important decât controlul final deoarece permite depistarea în timp util a dereglărilor din procesul de fabricație și în consecință depășirea de către caracteristicile de calitate a limitelor de toleranță. Totodată, controlul interfazic permite eliminarea remanierilor ulterioare sau rebuturilor și, de aceea, are o importanță economică de prim ordin. În general, cu cat un control de calitate este mai minuțios și se execută cu aparatură și dispozitive mai performante, cu atat calitatea produselor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
95,0)%, respectiv, (-60,0 ... 80,0)°C punct de roua. 1.2. Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la mijloacele de măsurare a umidității utilizate exclusiv în scopuri industriale, de control al calității producției sau de control interfazic. 1.3. Terminologie În sensul prezenței norme de metrologie legală, termenii specifici utilizați au următoarele semnificații: 1.3.1. temperatura punctului de roua, ț(d)/ț(f), îngheț: temperatura la care vaporii de apă conținuți într-un gaz umed, în timpul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172437_a_173766]
-
menționate rezultă din tabelul nr. 1, 2 și 3. 1.2. Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la mijloacele de măsurare a viscozității lichidelor nenewtoniene utilizate exclusiv în scopuri industriale, de control al calității producției sau de control interfazic. 1.3. Terminologie În sensul prezenței norme de metrologie legală, termenii specifici utilizați au următoarele semnificații: 1.3.1. Viscozitate dinamică: efortul tangențial într-un fluid care se deplasează cu un gradient de viteză perpendicular pe planul de alunecare. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172445_a_173774]
-
listată în mod specific ca o variație tip II. ────────── * Font 9* *9) Dacă una dintre condiții nu este îndeplinită și modificarea nu este listată în mod specific ca o variație tip II. ────────── * Font 9* B.I.a.4 Schimbare în testările interfazice sau *9) Dacă una dintre condiții nu este îndeplinită și modificarea nu este listată în mod specific ca o variație tip II. Font 9* *9) Dacă una dintre condiții nu este îndeplinită și modificarea nu este listată în mod specific
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228699_a_230028]
-
listată în mod specific ca o variație tip II. ────────── * Font 9* *9) Dacă una dintre condiții nu este îndeplinită și modificarea nu este listată în mod specific ca o variație tip II. ────────── * Font 9* B.I.a.4 Schimbare în testările interfazice sau *9) Dacă una dintre condiții nu este îndeplinită și modificarea nu este listată în mod specific ca o variație tip II. Font 9* *9) Dacă una dintre condiții nu este îndeplinită și modificarea nu este listată în mod specific
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228698_a_230027]
-
Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă. Concentrația a exprimă intensitatea adsorbției (coeficientul de adsorbție). Mod de lucru Se pregătesc șase soluții de acid acetic de următoarele concentrații: 0,8n; 0
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de dispersie. De aceea el constituie faza discontinuă, în timp ce mediul de dispersie reprezintă faza continuă a sistemului dispers. Între cele două faze există o suprafață de contact foarte mare care conferă sistemului coloidal anumite proprietăți specifice. Această suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței interfazice o reprezintă instabilitatea termodinamică a coloizilor. Dacă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]