359 matches
-
coluviale din complexul teraselor și al glacisurilor de racord este localizată pe stânga Miletinului în dealurile Schinăria, Balș, Dealul Stănoaiei, Solovăț, Mitoc și Dealul Odăile de la est de Hălceni. Ea ocupă cea mai mare parte din teritoriul localității Șipote, îndeosebi interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei,afluenți ai Miletinului în acest sector . Stratul acvifer principal din baza acumulativului de terasă se află la adâncimi variate față de suprafața topografică. Cele mai mari adâncimi, între 812 m se găsesc, în general, în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acvifer principal din baza acumulativului de terasă se află la adâncimi variate față de suprafața topografică. Cele mai mari adâncimi, între 812 m se găsesc, în general, în partea înaltă a dealurilor cu formațiuni de terasă. Cea mai mare parte a interfluviilor formate de terase și glacisuri de racord are apă la 4-8 m adâncime . Spre periferia teraselor adâncimea straturilor acvifere se reduce, astfel că, în unele sectoare, apa iese la zi prin izvoare ce se scurg spre văile limitrofe. Stratul acvifer
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sunt cele mai favorabile pentru dezvoltarea construcțiilor. II. Unitatea apelor freatice înmagazinate în argile nisipoase și nisipuri argiloase coluvio- deluviale de versant ocupă suprafețe întinse pe teritoriul comunei Șipote . În cadrul localității de reședință, se prezintă ca o fâșie îngustă flancând interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei și o zonă ceva mai lată pe stânga acesteia din urmă. Datorită grosimii diferite a cuverturii deluviale (5-10 m ), constituției litologice și granulometrice heterogene, cât și ca urmare a posibilităților diferite de alimentare, apa
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apă (aproape de suprafață),compoziția rocii (marne gipso -clorurate), ca și vârsta elativă a formelor de relief au schimbat sau încetinit mersul proceselor pedologice, s-au format soluri intrazonale și azonale. Între solurile zonale se deosebesc: 1) - Cernoziomuri cambice răspândite pe interfluvii, cu pante slab înclinate, pe substrate de solificare a căror textură a permis un drenaj normal al solului. Se deosebesc următoarele subtipuri genetice: a) -Cernoziomul cambic slab erodat textural este, după cernoziomuri, solul zonal cel mai răspândit. b) -Cernoziomul cambic
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sunt întâlnite atât pe formele de relief relativ plane (cu pante mai mici de 3%), cât și pe versanții mai însoriți și cu înclinarea între 1ș și 5 ș. Aceste soluri sunt identificate în teritoriul comunei Șipote pe terase și interfluvii ușor înclinate și pe versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate pe substrate litologice alcătuite din succesiuni de marne lut -argiloase, depozite loessoide fin-nisipo-lutoase, pe interfluvii înguste, pe pante mijlocii înclinate. Este solul cel mai răspândit, cu o fertilitate apropiată de a cernoziomului levigat slab degradat textural. 3) Solurile de pantă - specifice proceselor de solidificare de pe pantele sculpturale accentuate, cuprind următoarele subtipuri: a) Soluri de pe pante
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vigoare. De asemenea, trebuie continuată monitorizarea prin analize fizico-chimice și biologice ale potențialului productiv al pământului, pentru a putea fi luate măsuri de combatere a fenomenului de degradare a solului. Având în vedere caracteristica reliefului din această zonă, constituit din interfluvii, precum și gradul de fragmentare avansat al versanților din zonele Chișcăreni, Iazu - Vechi, Hălceni și Iazu -Nou sunt necesare măsuri ameliorative pentru prevenirea unor fenomene de degradare a fondului funciar agricol, precum și alunecărilor de teren, ce pun în pericol o bună
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
folosit pentru piscicultură și ca sursă de irigație. Apele freatice se găsesc la adâncimi variate în strânsă legătură cu condițiile de relief și litologie. Astfel pe văile înguste apar la 1-1,5 m, pe versanți la 3-10 m, iar pe interfluvii la adâncimi mai mari de 10 m. La circa 10-20 m deasupra văilor apare o linie de izvoare dintr-un strat freatic ce stă pe depozite de argilă saliferă. Apele sunt în general alcaline și dure, contribuind la declanșarea alunecărilor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
suprafață moderată, fiind atenuată în principal de existența pădurilor. Culmile fragmentate au profile de creste larg vălurite, dominate însă de vîrfuri rotunjite (Teișu, Măgura) în timp ce platourile și înșeuările sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pădurilor. Culmile fragmentate au profile de creste larg vălurite, dominate însă de vîrfuri rotunjite (Teișu, Măgura) în timp ce platourile și înșeuările sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În volumul „Introducere în geomorfologia climatică” Tricart și Cailleaux
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Prahovei, însă privind foaia următoare constatăm că după ce se apropie la mai puțin de 4 km Prahova (merge paralel câțiva kilometri), Provița se îndreaptă dintr-o dată spre sud, apoi chiar spre sud- vest, îndepărtându-se tot mai mult de Prahova. Interfluviile ce însoțesc pârâul sunt un complex de dealuri uniforme ca înălțime, constituite din pături pliocene îndeosebi levantine, frecvent acoperite cu păduri de stejar. II.2.1 AFLUENȚII PROVIȚEI ÎN COMUNA PROVIȚA DE JOS Afluenții sunt mici pâraie. Cele mai importante
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nord impun creșterea radiației solare dispărând rapid toți norii care vin din nord-vest, de peste munți. Așa cum am menționat deja temperatura medie anuală este de 8 - 9°C, cu variații de 1 - 2°C, între culoarele de vale și înălțimile de pe interfluvii. Amplitudinea termică este de 21 - 22°C (temperatura medie în ianuarie fiind de -3°C, iar în iulie de 18 - 19°C). Zilele cu îngheț sunt în număr de 20 - 30/ an. Primul îngheț apare la 20 - 25 octombrie, iar
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
zona satului Dumești Iași” (1961),”Microclimatele din zona orașului Iași și împrejurimi” (1962), „Clima și microclimatele din Depresiunea Onești Cașin” (1963) ș.a., în care, pune un accent deosebit pe rolul factorilor geografici locali (variația altitudinii, fragmentarea reliefului, orientarea văilor și interfluviilor, gradul de înclinare a versanților și poziția acestora față de razele solare, gradul de acoperire cu vegetație, structura suprafeței clădite, în cazul așezărilor omeneștiă în generarea de particularități climatice pe areale restrânse, ca și pe analiza comparativă a datelor provenite din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ajunge să studiez în speță problema în lucrarea mea de diplomă. Prezența cuverturii loessoide, atât de evidente în Câmpia Brăilei, uneori grosimea depășind 40 de metri, făcea ca pe anumite areale geografice, acolo unde erau sectoare de terasă și de interfluviu, sub incidența unor curenți de aer, să se formeze mici tornade de loess (loessoideă, în care particulele erau pulverizate de jos în sus. Minunat era că atunci când se formau aceste turbioane, ieșeam afară și-aveam o plăcere clocotitoare de a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
alături de „cronica” Hlipicenilor, în care, așa cum e firesc, dumnealui se plasează în „centru”, sunt și unele referințe la trecutul așezării, pe care le-a cules după cum a putut - adesea din spusele unora sau altora, precum și o prezentare mai largă, a interfluviului Siret - Prut, geografico istorică, informația fiind, desigur, extrasă din compunerile unor diverși autori. Așa încît ni se pare oportun și util să punem alături de amintirile domnului Petru Rezuș cîteva (foarte succinte) repere ale istoricului satului, cu precizarea că, pînă în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
alături de „cronica” Hlipicenilor, în care, așa cum e firesc, dumnealui se plasează în „centru”, sunt și unele referințe la trecutul așezării, pe care le-a cules după cum a putut - adesea din spusele unora sau altora, precum și o prezentare mai largă, a interfluviului Siret - Prut, geografico istorică, informația fiind, desigur, extrasă din compunerile unor diverși autori. Așa încît ni se pare oportun și util să punem alături de amintirile domnului Petru Rezuș cîteva (foarte succinte) repere ale istoricului satului, cu precizarea că, pînă în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fragmente ceramice de tip Poienești. La punctul numit „Budăiul Dracului”, situat pe valea pârâului Drăghia, la est de sat, s-au găsit fragmente ceramice cu decor în bandă îngustată, pictat în roșu, negru și alb, aparținând culturii Cucuteni A3. Pe interfluviul format de Valea Drăghia cu Valea Lungă, la punctul denumit „Stuhărie”, s-a descoperit o așezare de tip Cucuteni A3, din contextul așezării reținând atenția fragmente ceramice din vase pictate tricrom în bandă îngustă, alături de alte importante vestigii arheologice ca: topoare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în teren, dată de Coasta Iașilor. Acest podiș se prezintă ca un ansamblu de poduri interfluviale, cu o fragmentare de tip colinară dar nelipsind nici cea de tip deluroasă. Orientarea generală a rețelei de văi și, in consecință, și a interfluviilor, este de la NNV spre SSE, orientare determinată de ridicarea în bloc a întregului podiș in partea finală a terțiarului si in cuaternar, care este responsabilă si de căderea stratelor în monoclin. Energia medie a reliefului calculată la nivelul întregului podiș
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
a produs pe direcția amintită - de la NNV spre SSE, începând din sarmațianul mediu și pană in cuaternar, astfel că acțiunea factorilor denudaționali s-a desfășurat pe o perioadă de cel puțin 4 milioane de ani. Foarte caracteristice sunt platourile și interfluviile structurale sau substructurale a căror suprafață topografică este mai mult sau mai puțin conformă cu căderea stratelor geologice. Ele se grefează pe stratele de gresie de vârstă sarmațiană, care le suportă și le asigură menținerea în relief. Aceste suprafețe sunt
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
conformă cu căderea stratelor geologice. Ele se grefează pe stratele de gresie de vârstă sarmațiană, care le suportă și le asigură menținerea în relief. Aceste suprafețe sunt foarte bine puse în evidență pe teritoriul comunelor Șcheia (Dealul Bourului) și Ipatele (interfluviul dintre râurile Șacovăț și Stavnic) unde au și primit denumirea de suprafața Șcheia - Ipatele. Profilul transversal al văilor este puternic influențat de tectonica monoclinală și de tendința de deplasare monolaterală a râurilor subsecvente, sub influența mișcărilor de ridicare. Astfel, văile
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
colmatarea rapidă a albiilor majore ale râurilor și a lacurilor antropice. Este îngrijorătoare din această perspectivă situația acumulărilor de la Solești ( de pe râul Vaslui), acumularea de la Căzănești - Frenciugi ( de pe Stavnic) și altele. Specific acestui sector al Podișului Moldovei este și netezimea interfluviilor, de natură structurală, derivate din suprafața de nivelare sau din câmpii acumulative secționate, și înclinarea puternică și dinamica versanților, dinamică determinată și de constituția substratului ( alternanță de roci permeabile - nisipuri, gresii, depozite loessoide și roci impermeabile - argile, marne), care distribuie
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
masive. Efectul masivelor despăduriri a fost cel de creștere a energiei de relief. Energia medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Energia medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]