491 matches
-
loi, Fayard, Paris, 2001. 30. În 2004, Franța număra circa 12 milioane de voluntari. Cât despre nivelurile de încredere mutuală, ele variază de la o țară la alta. Legătura dintre un înalt nivel al vieții și un înalt nivel al încrederii interindividuale este probabilă. Ronald Inglehart, La transition culturelle, Economica, Paris, 1993, pp. 39-47. 21. Referitor la aceste probleme, cititorul poate să consulte lucrarea mea Le crépuscule du devoir, Gallimard, Paris, 1992, pp. 142-150. 32. Ceea ce nu vrea să însemne că iubirea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de urmat” (conform expresiei medicale consacrate), toate elementele capabile să canalizeze angoasa unora și a altora, atât cea a persoanelor apropiate sinucigașului cât și cea a personalului medical. A controla însemnă ca medicul să se asigure, pe cât posibil, că delimitările interindividuale intra-familiale sunt respectate, că excitația subiectului nu-l va distruge chiar pe el însuși și că nu mai există alt mijloc decât gestul suicidar pentru a încerca să înlăture o excitație debordantă; bineînțeles, dobândirea acestor cunoștințe cere un minim
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care se pot menționa: - diversele circumstanțe care pot influența obiectivitatea evaluării atât din perspectiva profesorului, cât și din cea a elevului (gradul diferit de dificultate a întrebărilor de la un elev la altul, variația comportamentului evaluatorului etc. generează o puternică varietate interindividuală și intraindividuală între evaluatori sau la același evaluator în momente diferite, la fel cum starea emoțională a elevului în momentul răspunsului influențează performanța acestuia din punctul de vedere al calității prestației sale); - nivelul scăzut de validitate și fidelitate; - consumul mare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
valoare în sine, ci în raport cu consecințele acesteia asupra evoluției elevilor. Idealul obiectivității în notare este afectat de anumite circumstanțe care pot induce variații destul de semnificative, relevate fie la același examinator în momente diferite (variabilitate intraindividuală), fie la examinatori diferiți (variabilitate interindividuală). De altfel, specialiștii acreditează teza conform căreia, întrucât educația este o interacțiune între subiectivități, ...o evaluare pur obiectivă, impersonală și absolut neutră, adică o evaluare fără subiect, este nu numai imposibilă, dar și mai slab semnificativă, mai puțin relevantă și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sau chiar ignorată latura instabilă, variabilă. Și tocmai așa s-a și procedat. Nu numai psihometria clasică, dar și cea contemporană se sprijină pe ideea stabilității și invarianței în timp a structurilor psihice în plan intraindividual, recunoscându-se doar variabilitatea interindividuală. De la nivelul componentelor particulare, atributul stabilității și invarianței a fost extins la nivelul ansamblului personalității. În cvasitotalitatea definițiilor personalității se menționează ca esențială nota constanței, atât în planul structurii interne latente, cât și în cel al expresiei ei comportamentale externe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
morale și juridice asigură echilibrul bunăstării și securității noastre. Mitul zeiței Themis, cu ochii legați și balanța în mână, simbolizează normele echității și ale echilibrului între a oferi și a primi, între conștiința de drept și cea de datorie. Dezacordurile interindividuale între ponderea cererii și a ofertei, conflictele și conduitele agresive izvorâte din conștiința de deposedare, de privație a unei satisfacții considerată legitimă, au atras atenția psihologilor și psihiatrilor, orientând invesitațiile și efortul acestora spre explicații și prevenirea abaterilor de la normă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
existența. Conștientizarea importanței atât a scopurilor și motivelor individuale, cât și a trebuințelor și valorilor societății și ale umanității, adică înțelegerea a ceea ce ni se cuvine și a ceea ce datorăm, creează condițiile instaurării unui armonios climat social, în care raporturile interindividuale să se bazeze pe un sentiment de respect reciproc. Nevoia noastră de realizare, de aprobare, de prestigiu nu poate fi satisfăcută fără a ne întreba ce anume așteaptă ceilalți de la noi și fără a acorda, la rândul nostru, înțelegere și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mobilizarea energiei și îndreptarea ei spre protecția individului. Atât suprasolicitarea, conflictul, cât și situațiile ambigue provoacă aceste stări de alarmă. Constatăm și aici că stările stresante și anxioase sunt aproape invariabil legate de atitudinea față de sine a persoanei, de relațiile interindividuale în care se dezvăluie vulnerabilitatea și sensibilitatea față de eșec, defecte personale, de sarcini excesive, de exigențe externe sau de nivelul de aspirații superioare, de incongruențe între eul real și cel dorit”. („Din viața sentimentelor..., p. 54). Cercetările lui H. Selye
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
animalș nu este aplicabil lumii umane”. Modurile agresive de apărare ale „eului” (ca mecanisme de origine biologică), ca și cele regresive, de altfel, nu contribuie, în general, la adaptarea eficientă a persoanei la mediul de existență și la armonizarea raporturilor interindividuale; dimpotrivă, ele generează, adesea, conflicte interpersonale care implică angajări ale partenerilor în „cercuri vicioase” din care ieșirea este destul de dificilă. Acestea nu pot fi înlăturate decât prin realizarea unei profunde și obiective cunoașteri de „sine” și de „altul”; este necesar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și V. Pavelcu, care arată că mecanismele de apărare a „eului” sunt, de fapt, „denivelări ale personalității”, iar multe dintre ele „tulburări de conduită sau de caracter”, motiv pentru care ele nu contribuie la adaptarea individului și la armonizarea rapoartelor interindividuale. Ele generează - spune V. Pavel cu - frecvent conflicte și „angajări” ale partenerilor în „cercuri vicioase” din care ieșirea este destul de dificilă, iar cunoașterea acestor modalități de „autoînșelare inconștientă” și evitarea lor reprezintă o condiție a formării unei personalități normale. Nici unul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pe moduri inadecvate de interpretare a „situației frustrante”, nu pot constitui rezolvări frustrante, care să ducă la o deplină reechilibrare psihică, la o armonizare a raporturilor cu semenii. Aceste reacții nu duc de căt la echilibrări temporare, generând în relațiile interindividuale noi tensiuni și situații de conflict. Vom menționa, în acest sens, câteva exemple ilustrative. Este știut, astfel că reacțiile care se întemeiază pe atribuirea nejustificată a unei intenții răuvoitoare altcuiva, angajează subiectul frustrat în „cercuri vicioase”, încercând reacțiile cu semenii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de conduită foarte sever, — unei supraîncordări interioare, unor atitudini de „rezistență” din partea elevului față de orice formă de autoritate socială. Prin opoziția pe care o declanșează față de exigențele conviețuirii într-o colectivitate, această „rezistență interioară” devine un important factor de conflict interindividual. Când situația afectogenă (conflictuală) persistă / se permanentizează, ca urmare a sensibilizării organismului la situații de acest gen, stările emotive sporesc în intensitate devenind factori ai „anxietății”, „surmenajului” și „nevrozelor”. Prin epuizarea „personalității”, prin scăderea tensiunii psihice și oboseala pe care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în parte. Contribuția colectivului, în acest sens, poate fi exprimată fie prin mărirea răspunderii și solidarității colective (educarea în spiritul colaborării în familie, în școală), fie prin accentuarea rolului controlului comportamentului individual în grup, rezolvarea conflictelor în interiorul grupului, atenuarea competiției interindividuale exacerbate, concomitent cu dezvoltarea coparticipării elevilor la viața colectivului din care fac parte. Toți acești factori de ambianță sporesc încrederea elevului în forțele proprii, în colectivul în care trăiește și se dezvoltă, reduc insatisfacțiile, disconfortul, sau impresia de neajutorare și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
situează, desigur, trăirea unui sentiment normal de vinovăție, care nu capătă proporții excesive, producându-se în limite normale de intensitate și de durată, și care poate contribui, în felul acesta, la autoreglarea conduitei proprii și la armonizarea continuă a raporturilor interindividuale cu semenii, a celui care reușește să realizeze un astfel de sentiment de vinovăție temperat, ponderat. Această performanță este caracteristică, evident, persoanelor care apreciază în mod egal importanța realizării unui schimb echilibrat de drepturi și îndatoriri între individ și comunitatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în timpul conducerii autovehiculului. Descrierea statistică generală obținută după prelucrarea primară a datelor brute colectate de la un numar de 112 conducători auto este redata în tabelul 2. După cum rezultă din tabelul 2, chestionarul permite atât o analiză intraindividuală, cât și una interindividuala, idee susținută, pe lângă datele statistice mai sus prezentate, si de normalitatea distribuțiilor obținute. În vederea interpretării rezultatelor obținute la chestionar, datele brute sunt transformate în cote standard „Ț” și transpuse în grafice individuale, figură 1. Acest profil este interpretat, evidențiându - se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sporite în cazul unui management participativ; - valorificarea imaginației, a creativității și spiritului inovator al întregului personal; • tipul laisser-faire (permisiv, indiferent) - se caracterizează prin atitudini de ezitare, expectativă, neutralitate față de problemele manageriale și situațiile conflictuale din cadrul organizației. Nu intervine în relațiile interindividuale tensionate, preferă să amâne luarea deciziilor, nu are inițiativă și lasă ca lucrurile să se desfășoare de la sine, acționând doar când apar blocaje și când, de cele mai multe ori, este prea târziu. Acest tip de conducere, întâlnit mai frecvent în perioadele
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
un lucru "straniu", și anume o reîntoarcere la noțiunile și interpretările clasice, atît în privința pieței cît și a firmei. Astfel, toate raporturile sociale, atît de mult invocate de comportamentaliști, de instituționaliști, sunt considerate ca fiind în fapt piețe implicite, relațiile interindividuale sistematizate constituind de facto si de jure adevăratele instituții importante, pe care organizațiile și instituțiile consacrate nu ar face decît să le colecționeze și să clădească pe baza lor o întreagă și inutilă suprastructură. Raționalitatea agenților economiei apare deci între
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Conflictul nu e doar între soluții divergente, ci între indivizi, grupuri, el are natursocială. Evoluția cognitiva copilului nu poate fi disociatde mediul social școală, clase de eleviîn care acesta este plasat. Conflictul sociocognitiv integreazdouconflicte: pe de o parte, un conflict interindividual socială, determinat de divergența răspunsurilor partenerilor la o problem pusși un conflict intraindividual, de naturcognitivă, care apare ca urmare a conștientizării de către copil a diferenței dintre răspunsul său și răspunsurile celorlalți. Confruntarea directa argumentelor în interacțiune socialsporește probabilitatea ca un
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
cognitiv. Nu este o simplactivitate asupra obiectului, ci o activitate la divergența răspunsurilor. Problema puscopilului nu este numai cognitivci și socială. Pentru el nu este vorba atât de a rezolva o problemdificilă, cât înainte de toate, de a angaja o relație interindividuală, o relație cu celălalt. Pentru a produce progrese individuale așteptate, un conflict sociocognitiv trebuie sîndeplineasccâteva condiții: ♦ existența unor răspunsuri inițiale diferite asupra aceleași probleme si obligația coordonării finale între parteneri pentru a oferi un răspuns comun; copiii cu un nivel
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Richard, C.; Smith, Edward E.; Bem, Daryl, J. Introducere în psihologie, Editura Tehnică, București, 2002. Barus-Michel, Jacqueline; Giust-Desprairies, Florence; Ridel, Luc, Crize, Abordare psihosocială clinică, Editura Polirom, Iași, 1998. Binet, Alfred, Psihologia raționamentului, IRI, 2002. Birch, Ann; Hayward, Sheila, Diferența interindividuale, Editura Tehnică, 1999. Blândul, Valentin, Cosmin; Duța, Florentina, Adriana în Marcu, Vasile (coordonator), Vademecum de psihopedagogie specială, Editura Universității din Oradea, 2007. Brânzei, Petre, Itinerar psihiatric, Editura Junimea, Iași, 1979. Bulgăr, Gh., (sub red.), Dicționar de sinonime, Editura Albatros, București
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
la agresivitatea umană daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și Gartner, privitoare la rata omiciderilor, În perioada anilor ’70 situatia (exprimata la
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
rândul său este convertită în trans-3’-hidroxicotinină (3-HC). Cotinina este principalul metabolit al nicotinei și este excretată în salivă, urină și fanere. Nivelul urinar al cotininei este un marker deosebit de sensibil al expunerii la fumat. Metabolizarea nicotinei prezintă o variabilitate interindividuală deosebit de largă, fiind influenŃată de factori genetici, rasă, sex, folosirea contraceptivelor orale, a anticonvulsivantelor, rifampicinei, prezenŃa insuficienŃei renale sau hepatice. În organismul uman, nicotina produce diferite efecte prin legarea la nivelul receptorilor nicotinici (nAChRĂ ai sistemului nervos parasimpatic. Nicotina produce
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la dimensiunea morală: sărăcie lucie alături de bogăție opulentă, oameni care Își pierd orice speranță și care, ca atare, sunt capabili de orice, manipulări genetice, abuz asupra mediului, excese științifice, tehnologice, politice, religioase cu consecințe incalculabile pe termen lung, deteriorarea raporturilor interindividuale sau/și colective, manipulare impardonabilă dar și incontrolabilă a indivizilor și colectivităților. Toate acestea - și Încă multe altele care n-au fost aici enumerate - marchează o situație istorica nedorită, dar favorabilă recursului la moralitate: valorile centrale În jurul cărora ar putea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
în cazul unui management participativ; -valorificarea imaginației, a creativității și spiritual inovator al întregului personal. tipul laisser - faire Ăpermisiv, indiferent ) se caracterizează prin atitudini de ezitare expectativă, neutralitate față de problemele manageriale și situațiile conflictuale din cadrul organizației. Nu intervine în relațiile interindividuale tensionate, preferă să amăne luarea deciziilor, nu are inițiativă și lasă ca lucrurile să se desfășoare de la sine, acționănd doar cănd apar blocaje și cănd, de cele mai multe ori este prea tărziu. Acest tip de conducere întălnit mai frecvent în perioadele
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
fiind mai degrabă asimilat cum spuneam cu străinul: Rațional putem înțelege porunca iubirii universale dar, așa cum suntem noi construiți acum, nu suntem capabili să îndeplinim această poruncă. Trăim experiența unor sentimente calde, de dragoste și prietenie numai în cadrul unor legături interindividuale; și, în pofida celor mai bune intenții, acest lucru nu poate fi schimbat". (Eibl-Eibesfeldt, 1998, p. 108) Dacă trăim printre străini și dacă străinii declanșează în noi trăiri și chiar impulsuri de ostilitate, însamnă că pornirile agresive constituie astăzi o problemă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]