688 matches
-
tradițional pentru yin și yang constituie substratul modelului SECI! Tacitul socializării (yin dominant) se transformă În explicit (yang În formare), sub efectul exprimării sale, se combină și se organizează În vizibil cu alte cunoștințe disponibile (yang dominant), pentru a se interioriza În indivizi (yin În formare). În Japonia, părintele modelului kata SECI nu este numit Nonaka-san, ca oricare cetățean sau cetățeană, ci Nonaka-sensei (maestru). Deși orice profesor este considerat sensei, fără Îndoială că aici trebuie văzută o dimensiune culturală mai profundă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ale kata nu trebuie considerate Într-unmod etanș, ele se amorsează unele pe altele În cadrul succesiunii În care se Înscriu. Manifestarea socializării (S) produce În germene exteriorizarea (E) cunoștinței tacite, care antrenează combinarea sa (C) cu cunoștințele explicite existente, ce se interiorizează (I) apoi În indivizi și În practicile colective. Cunoașterea este rezultatul unui proces care se inițiază pornind de la ceea ce individul simte și știe, fără să fi formulat În prealabil În mod explicit. De aceea, În Japonia, punctul de plecare al
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de Îmbogățire (combinarea) și apoi de concentrare (interiorizarea). Așa cum am văzut mai sus, această kata reia schema emblematică a transformării ciclice a yin-ului În yang. Tacitul interior (Întuneric - yin), agregându-se, progresează și se exteriorizează (lumină - yang), pentru a se interioriza apoi din nou În individ. Ba-ul include o importantă componentă tacită atunci când emoțiile, experiențele, sentimentele și imaginile mentale sunt transmise cu ocazia socializării capacităților și a cunoștințelor indivizilor. Așa cum subliniază Nonaka, e nevoie aici de atenție, de dragoste, de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
nivelul de performanță și nivelul de aspirație; experiența subiectivă a eșecului la învățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptării/dezadaptării, menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu profesorii și cu ceilalți elevi, de a interioriza normele școlare și valorile sociale acceptate. Cu alte cuvinte, el exprimă orientarea și stabilitatea atitudinilor elevului față de ambianța școlară. Cele două perspective de abordare a fenomenului de adaptare/dezadaptare se completează reciproc: perspectiva juridică atrage atenția asupra normativității sociale care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de fiecare zi. Dacă până pe la 1 an și 6 luni gândirea copilului are loc numai în planul acțiunii concrete (în mod analog cu cea caracteristică unui cimpanzeu), o dată cu însușirea limbajului copilul înțelege simbolul și o serie de acțiuni se interiorizează. Întâmpinând de-a lungul anilor multe dificultăți, ele se atenuează o dată cu gruparea acțiunilor, formându-se operații mintale specifice, caracterizate prin reversibilitatea lor: elevul e conștient că dacă 4+5=9, și 9Ă5=4 sau dacă 4x3=12, și 12:3
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
buzele, exteriorizare a vorbirii interioare). e. Interiorizarea se desăvârșește atunci când calculul se automatizează și adunarea se face rapid, schematic, detaliile exprimării nemaifiind conștiente. Desigur, nu în toate cazurile o acțiune exterioară trebuie să parcurgă toate aceste etape pentru a se interioriza. Pe măsură ce copilul ajunge la un bagaj important de operații mintale, interiorizarea unei acțiuni noi se poate realiza mai ușor, începând cu faza efectuării ei pe plan verbal. Din concluziile deduse de J. Piaget, ca și din observațiile lui P. Galperin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
desene, scheme. Astfel rezultatele cercetărilor fundamentează științific utilizarea unor procedee didactice recomandate și de experiența predării, acumulată de-a lungul secolelor. Așa cum a demonstrat J. Piaget, interiorizările se realizează într-o anumită ordine, în funcție de complexitatea acțiunii. Cea din urmă, se interiorizează discuția unei probleme în grup. Copilul mic, chiar la 6-7 ani, nu concepe decât o singură părere referitoare la o anumită chestiune: cea a tatălui său, ori cea exprimată de învățător. Crescând, elevul constată divergențe de păreri care apar între
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constată divergențe de păreri care apar între colegi sau între adulți. O dată cu vârsta de 11-12 ani, dezvoltarea intelectuală apropiindu-se de maturitate, el începe să participe la discuții. Treptat, el poate continua acasă controversa începută în clasă, devenind capabil să interiorizeze o convorbire, apoi să-și imagineze o discuție în contradictoriu. Este momentul când el poate să abstractizeze și să generalizeze în mod eficient. Gândirea abstractă se desfășoară de obicei sub această formă de controversă imaginată, sprijinită, din când în când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de predare-învățare desfășurate în școală. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce deosebiri există între operațiile generale și cele specifice gândirii? 2. Care e principala contribuție a lui J. Piaget în psihologia gândirii? 3. Care sunt ultimele acțiuni care se interiorizează? 4. Ce deosebiri sunt între cunoașterea senzorială și cunoașterea prin noțiuni? 5. Dificultățile înțelegerii unui text complex. 6. Cum poate înlesni profesorul rezolvarea problemelor de către elevi? 7. Ce dezavantaje are învățământul bazat exclusiv pe expunerea profesorului? 8. De ce n-au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comportă diferit față de elevi. 3. Tratamentul profesorului furnizează informații elevului asupra nivelului performanței așteptate de la el. 4. În cazul în care profesorul arată constanță în maniera sa de relaționare, iar elevul este înclinat să adere la normele școlii și să interiorizeze aprecierile profesorului, performanța elevului va ajunge să corespundă credinței profesorului. Cele două elemente fundamentale ale situațiilor de confirmare comportamentală sunt, potrivit acestui model, constanța conduitei profesorului și tendința elevului de a include în conceptul de sine evaluările profesorului. Această interiorizare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deloc sau foarte puțin” (Riesman, 1964, p. 32). Odată cu instaurarea modernității, apar noi metode educative, ce antrenează interiorizarea controalelor și a noilor modalități de conformitate. Astfel, în secolul al XIX-lea, am remarcat apăriția individului inner-directed sau „intro-determinat”, care a interiorizat profund o serie de norme de comportament. Pentru acest individ, „sursa determinării este «interioară», în sensul că ea este inculcată de timpuriu de cei mai în vârstă și este orientată spre scopuri generale și totuși inevitabile” (ibidem, p. 37). Societatea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
încetează să mai fie subiect de negociere fiind considerate ca de la sine înțelese, normale, naturale chiar. În termeni de proces, consolidarea a devenit un fapt când actorii politici respectă regulile create la niveluri mai înalte ale ierarhiei politice și au interiorizat aceste reguli prin practica unui autocontrol continuu. În plus, neoinstituționaliștii discută direct chestiunea diferențierii instituționale dintre politică și economie, o problematică centrală pentru țările post-comuniste în ECE, caracterizate, la începutul anilor ’90, de un grad înalt de fuziune între aceste
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
putere în sensul ei de echilibru, se poate referi la un principiu al dezirabilității distribuției echitabile a puterii, făcând astfel trecere la înțelesul normativ al conceptului. În acest sens, Concertul Europei reprezintă o ilustrare a acestui sens al conceptului, el interiorizează balanța de putere într-o măsură atât de mare, încât aceasta devine regula directoare a relațiilor internaționale pe întreg parcursul secolului al XIX-lea: Echilibrul puterii fusese ca niciodată asumat ca o lege cunoscută și comună a Europei (vezi Burke
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o nouă învățare, mai puțin inovativă, creativă, rezistentă la schimbare, depășită din punct de vedere al deprinderilor tehnice, fobică vis-à-vis de tot ce înseamnă computer sau tehnologie de vârf. Combinate adeseori cu aspecte rasiste sau sexiste, percepțiile negative vor fi interiorizate de acest segment de populație, mai cu seamă în cazul celor mai puțin educați. O astfel de internalizare va conduce la scăderea stimei de sine, nemulțumire de sine urmată de depresie și sentimentul ineficienței personale și chiar incapacitatea de a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un moment dat, unui semen Înseamnă să te menții, de fapt, Într-o stare de lipsă de respect față de tine Însuți.) „O nedreptate făcută unuia este o amenințare pentru toți.” (Montesquieu) Educația e pâinea sufletului. (Educația facilitează dezvoltarea unui dialog interiorizat cu propriul Eu, stimulează reflecția asupra Sinelui, asupra propriei existențe - condiție indispensabilă pentru organizarea vieții noastre din perspectiva unor exigențe și valori morale superioare: „Altoiul face pomul pom, și școala, omul om”; „Mai toți copacii Înfloresc, dar nu toți rodesc
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
loc în care să-și refuleze, academic, vechile sentimente. Chiar și minunatul drept la „interiorizare” - atribuit, de altfel, prin intermediul unui De Sanctis falsificat unui Leopardi falsificat - nu mai are nici o legătură cu realitatea de astăzi: aceasta pentru că, evident, se poate interioriza numai ceea ce este exterior. Omul mediu din vremea lui Leopardi încă mai putea interioriza puritatea ideală conținută în natură sau în umanitate; omul mediu de astăzi poate interioriza un Fiat Seicento, un frigider ori un week-end la Ostia. Lucru în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
interiorizare” - atribuit, de altfel, prin intermediul unui De Sanctis falsificat unui Leopardi falsificat - nu mai are nici o legătură cu realitatea de astăzi: aceasta pentru că, evident, se poate interioriza numai ceea ce este exterior. Omul mediu din vremea lui Leopardi încă mai putea interioriza puritatea ideală conținută în natură sau în umanitate; omul mediu de astăzi poate interioriza un Fiat Seicento, un frigider ori un week-end la Ostia. Lucru în care se mai poate afla un reziduu de umanitate, în însăși pasionalitatea și în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
are nici o legătură cu realitatea de astăzi: aceasta pentru că, evident, se poate interioriza numai ceea ce este exterior. Omul mediu din vremea lui Leopardi încă mai putea interioriza puritatea ideală conținută în natură sau în umanitate; omul mediu de astăzi poate interioriza un Fiat Seicento, un frigider ori un week-end la Ostia. Lucru în care se mai poate afla un reziduu de umanitate, în însăși pasionalitatea și în haosul în care sunt trăite aceste noi valori. Așteptând ca pasionalitatea să devină complet
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pneuma timpului. Al treilea motiv este că sursele istorice sînt folosite ilustrativ, și nu argumentativ. Mai precis, după „selecția” citatelor necesare, acestea sînt organizate Într-o anumită compunere În care ele joacă rolul argumentelor. Autorul nu face altceva decît să interiorizeze respectivul text fără nici un fel de distanță critică. În acest sens, Bogdan Murgescu este oarecum ambiguu, Întrucît nu stabilește net distincția dintre ceea ce Înseamnă „școala critică” și „critica textului” pentru istoria antică și medievală, pe de o parte, și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Era dureros și incorect să ies la suprafață din acel loc și să interacționez cu oamenii. Energia pozitivă se transforma În energie negativă. Însă adînca energie interioară care mă atrăgea Înăuntru era de asemenea Înfricoșătoare și În timp ce Începeam să mă interiorizez, simțeam anxietate și frică În legătură cu toate lucrurile pe care nu puteam să le controlez, În special propriile mele emoții. Era ca și cum aș fi căzut Într-un puț de lift și nu aș fi știut cît de lung este drumul pînă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
pe care puteam să le ignor sau refuza În timpul acelei luni apăreau mărite În inima mea, adesea exagerate spre caricaturi nuanțate negativ ale lor Însele. Polaritatea pornită de la a fi exteriorizată și concentrată pe oameni și ajunsă la a fi interiorizată și concentrată adînc În interiorul meu era Însoțită paralel de o trecere de la lumină la Întuneric. Din această scufundare În noaptea neagră a sufletului m-am Întors transformată. Infernală cum a fost, cel puțin nu a trebuit să plătesc mii de
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
-și impune voința asupra spiritelor elementare, asupra duhurilor naturii, asupra spiridușilor care controlează elementele. Imaginarul avea așadar o dimensiune metafizică și era văzut ca o forță cosmologică. Cultura europeană moștenește până În secolul XX acest transcendentalism. E adevărat, el a fost interiorizat de către romantici, care au sesizat autonomia imaginarului punând accentul pe eul nocturn, pe sufletul inconștient. Pe urmă a venit psihanaliza, au venit Jung și toți ceilalți mari psihiatri care au construit imaginarul Într-un discurs științific, mai exact, au „tradus
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ei le-au primit de-a gata, fiind privilegiul lor istoric fericit, avem noi dreptul să le Încărcăm memoria cu traume străine modului lor de viață, sensibilității lor, cu atrocități care nu le aparțin, pe care nu doresc să le interiorizeze? Desigur, veți spune că dilema este fals pusă, că trebuie să-și cunoască istoria, mai ales că ei trăiesc Într-o țară În care istoria se poate repeta oricând, transformând inconștiența hedonistă de azi În tragedia cumplită de mâine. Perfect
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spuneam de libertate, se câștigă pe undeva și din punct de vedere afectiv. Mă exorcizez cumva tocmai prin a accepta lucrul ăsta și mă Îmbogățesc. E o generație fără experiență, o generație care câștigă o experiență prin transfer. Mi-o interiorizez cumva prin a crede. Și la nivelul afectiv. E o experiență care te lovește În plin și te schimbă, bineînțeles, afectiv. Dar nu cred că neapărat negativ. Andrei Simuț: Problema este cine receptează aceste cursuri: le receptează niște viitori specialiști
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care au o semnificație emoțională deosebită pe linia principiului plăcere-frustrare. (Obiectul prim și cel mai important este desigur mama.) În timp, respectivele imagini se consolidează în subconștient și determină interacțiunile cu cei apropiați, în speță cu membrii familiei. Relațiile obiectuale interiorizate în trecut se vor proiecta mereu în prezent, în interacțiunile din familie. Dacă „zestrea” mental-emoțională este psihopatologică, ea va produce grave tulburări în mediul familial. Multă vreme, scena terapiei americane - și nu numai - a fost dominată de psihanaliză. Precizez însă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]