688 matches
-
o nouă învățare, mai puțin inovativă, creativă, rezistentă la schimbare, depășită din punct de vedere al deprinderilor tehnice, fobică vis-à-vis de tot ce înseamnă computer sau tehnologie de vârf. Combinate adeseori cu aspecte rasiste sau sexiste, percepțiile negative vor fi interiorizate de acest segment de populație, mai cu seamă în cazul celor mai puțin educați. O astfel de internalizare va conduce la scăderea stimei de sine, nemulțumire de sine urmată de depresie și sentimentul ineficienței personale și chiar incapacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Înalt“ . Dacă inteligența care se bazează pe rețelele de „neuroni formali“ ajunge să ne lămurească asupra modului cum gândim, respectiv asupra modului cum memorăm, cum Învățăm, ori cum vorbim, ba chiar asupra modului cum simțim (cum vedem, cum auzim, cum interiorizăm atingerea, cum percepem mișcarea și așa mai departe), dacă nu și asupra modului cum ne emoționăm, grație rețelelor de neuroni naturali , impactul acesteia asupra logicii ca știință și ca organon al celorlalte științe se poate rezuma prin cel puțin 7
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
fi cuminte, vei primi un joc / o jucărie ...Uneori, mai ales la copii mai mari, se promit și bani. Obișnuit să-și manifeste deprinderile morale, civice, gospodărești și să-și exprime comportamentele corespunzătoare numai răsplătit, copilul, nu numai că nu interiorizează semnificația actelor realizate condiționat, dar, în mod evident, nu se va putea raporta la un sistem de valori reale. Răspunsul copilului este formal, de suprafață și nu va deveni o constantă a individului adult. Deci educația primită nu va putea
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
tradițional pentru yin și yang constituie substratul modelului SECI! Tacitul socializării (yin dominant) se transformă În explicit (yang În formare), sub efectul exprimării sale, se combină și se organizează În vizibil cu alte cunoștințe disponibile (yang dominant), pentru a se interioriza În indivizi (yin În formare). În Japonia, părintele modelului kata SECI nu este numit Nonaka-san, ca oricare cetățean sau cetățeană, ci Nonaka-sensei (maestru). Deși orice profesor este considerat sensei, fără Îndoială că aici trebuie văzută o dimensiune culturală mai profundă
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ale kata nu trebuie considerate Într-unmod etanș, ele se amorsează unele pe altele În cadrul succesiunii În care se Înscriu. Manifestarea socializării (S) produce În germene exteriorizarea (E) cunoștinței tacite, care antrenează combinarea sa (C) cu cunoștințele explicite existente, ce se interiorizează (I) apoi În indivizi și În practicile colective. Cunoașterea este rezultatul unui proces care se inițiază pornind de la ceea ce individul simte și știe, fără să fi formulat În prealabil În mod explicit. De aceea, În Japonia, punctul de plecare al
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de Îmbogățire (combinarea) și apoi de concentrare (interiorizarea). Așa cum am văzut mai sus, această kata reia schema emblematică a transformării ciclice a yin-ului În yang. Tacitul interior (Întuneric - yin), agregându-se, progresează și se exteriorizează (lumină - yang), pentru a se interioriza apoi din nou În individ. Ba-ul include o importantă componentă tacită atunci când emoțiile, experiențele, sentimentele și imaginile mentale sunt transmise cu ocazia socializării capacităților și a cunoștințelor indivizilor. Așa cum subliniază Nonaka, e nevoie aici de atenție, de dragoste, de
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ruga smeriți, în taină; nu se mai pot înălța sufletește în mirosul de tămâie și în cadența ecteniilor. Ei simt nevoia de a cânta, pentru a uita de ei și de sufletele lor. Ei nu simt nevoia de a se interioriza, de a adânci credința, de a stărui în rugăciune, și, lucrul cel mai trist; pentru ei o predică nervoasă, țipată, terorizantă, cu o înlănțuire de citate biblice, e „o predică bună” și mai de preț decât participarea la jertfa euharistică
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Suferința și creșterea spirituală Înțelepciune și pricepere, și‑i luminează mintea spre desco‑ perirea bolii și aplicarea tratamentului. Medicul credincios, rugător, care‑i iubește pe cei suferinzi și‑i ajută, apropi‑ indu‑se de ei cu dragoste și bunăvoință, Îl interiorizează pe Hristos Care lucrează prin el pentru tămăduirea și mângâie‑ rea celui bolnav. Medicul de vocație și de bună credință se angajează solemn În a‑și consacra Întreaga viață În serviciul umanității și În a exercita această artă cu conștiință
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de evaluare? Foarte multe discuții au loc pe seama dihotomiei dintre evaluarea tradițională și cea modernă. Cele două paradigme vin cu trăsături specifice, cu o retorică și gesticulații particulare. Comparația de mai jos evidențiază aceste note definitorii. Vă invităm să le interiorizați și eventual să reflectați la ce dimensiuni activați în practica dumneavoastră evaluativă. Evaluarea tradițională vs evaluarea modernă - analiză comparativă (cf. Potolea, Manolescu, 2005)tc "Evaluarea tradițională vs evaluarea modernă - analiză comparativă (cf. Potolea, Manolescu, 2005)" Evaluarea tradițională - termenii cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ale evaluării. Iată câteva referențialuri de acest tip: 1. Specificarea prin elemente de conținut. Profesorul face evaluarea prin reperarea elementelor de conținut însușite de elevi. Chiar din momentul predării, acestea le explicitează drept ținte ale evaluării și notării, iar elevii interiorizează exigențele sugerate de profesori. Centrarea asupra conținutului poate genera conduite de sumisiune și îngurgitare a cunoștințelor de către elevi, denaturând în acest fel esența procesului de învățământ. Funcția principală a evaluării rezidă în constatarea gradului de însușire a cunoașterii. 2. Specificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
același timp, și instrumentele de evaluare trebuie să fie calibrate în raport cu natura achizițiilor urmărite. Aprecierea se referă la exprimarea unei judecăți de valoare în raport cu rezultatele măsurării. Aprecierea este o operație mult mai complicată, întrucât ea antrenează palierele valorizante ale profesorilor interiorizate în urma unei experiențe didactice, dar luând în considerație și o serie de cadraje circumstanțiale (cine este evaluat, care este statutul socioafectiv al elevului, ce predeterminări au antrenat achizițiile prezente, care este finalitatea evaluării, limitări ale tehnicii evaluative, constrângeri temporale etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sa; e) atributul de obiectiv desemnează nu doar o realitate exterioară și independentă în raport cu elevul, autor al performanței școlare efective, sau cu profesorul, ca evaluator al acestuia, ci se referă inclusiv la modul în care această realitate este percepută și interiorizată corect, detașat și echidistant de către aceștia; f) la nivelul relației autoevaluare-evaluare în actul didactic între obiectivitate și subiectivitate se stabilesc nu doar simple raporturi antagonice, ci mai ales relații de complementaritate, obiectivitatea însemnând de fapt o ponderare a dimensiunilor distorsionante
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
definitive în legătură cu progresele elevilor dumneavoastră, pornind doar de la câteva exerciții evaluative. 11. Acordați tuturor elevilor o șansă de realizare și afirmare, indiferent de posibilități și circumstanțe. 12. Argumentați în fața tuturor elevilor nivelul rezultatelor exprimate prin aprecieri sau note; ei își interiorizează cu acest prilej exigențe, criterii, praguri ale reușitei. 13. Nu blamați, nu înfierați, nu culpabilizați atunci când evaluați și notați. 14. Nu alunecați în manierism, fiți creativi și apelați la strategii și metode noi, multiple și diverse. Note bibliograficetc "Note bibliografice
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pentru stima de sine a fost validat prin cercetări empirice. La această opinie se aliază și Codol care susține că stima de sine este elaborată social plecând de la evaluările făcute de cei din jur, evaluări și pe care individul le interiorizează. Valorizarea propriei persoane are la bază percepția individului asupra evaluărilor pe care le primește de la cei din jur. 1. 2. Stima de sine și componentele sale Rosenberg și Harter (1990) consideră că stima de sine este influențată de maniera în
Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
Eminescu drept modalitate de convertire a spațiului fizic, exterior în spațiu lăuntric. „De treci codrii de armă, de departe vezi albind Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint” (Călin - file din poveste) în poezia Trecut-au anii... lumina se interiorizează, căpătând o dimensiune sufletească: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... Mă-ntunec!” Aceeași interiorizare a luminii e vizibilă în creațiile Din valurile vremii..., Peste vârfuri, Veneția
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
î.Hr., când în Orientul Îndepărtat apare scrierea. Este vorba despre 5 miliarde de ani51 de evoluție până când viitorul stăpân al planetei pământ învață să scrie. Ce capacitate! Maimuța ajunge la capătul unei evoluții să proceseze cunoștințe, să învețe, să-și interiorizeze trăirile și să le vizualizeze sub forma unor semne și simboluri. Specialiștii ne spun că o bună parte din istoria planetei pământ s-a desfășurat fără ca omul să existe pe planetă și că apariția omului s-a produs acum 2
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
redă imaginea sărăciei literaturii române cumulativ, prin însumarea tuturor inegalităților pe care le-au presupus celelalte literaturi. Fiecare din cele trei raporturi implică o inferioritate specifică, decontată în decalajul final al literaturii române. Prin raportul direct cu literatura maghiară, se interiorizează un decalaj la nivelul instituțiilor și al cantităților brute; prin raportul dintre literatura maghiară și cea italiană e asumată absența vârfurilor, a realizărilor individuale și excepționale; în sfârșit, prin raportul dintre literatura italiană și cea franceză se transferă asupra literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
religios după moartea surorii lui de 16 ani în urma unui accident de mașină. Astăzi întreaga familie trăiește în tradiția evreiască. Sara nu opune nici un fel de rezistență acestei schimbări a stilului de viață; dar nici nu pare s-o fi interiorizat. În șoaptă, ea îi mărturisește intervievatoarei că, atunci când mănâncă singură, ea nu spune rugăciunea de binecuvântare a mesei, așa cum cere legea ebraică (din nou, pasaj omis din text): „Eu nu mă definesc ca fiind o persoană religioasă”, spune ea. Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
soțului - ca și moartea surorii - a dus la o invazie de obiceiuri și rutini ciudate în casa Sarei. Moartea acestor două surori a produs niște schimbări pe care nu a reușit nici să le înțeleagă complet și nici să le interiorizeze pe deplin. În consecință, Sara prezintă diverse justificări pentru stilul ei de viață religios - cum ar fi faptul că poate să se odihnească de Sabat sau calitatea educației oferite de școlile religioase pentru copiii ei -, care, în mod clar, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
comportamente ce își au originea în modelele din copilăria timpurie pe care le-au oferit părinții sau alți adulți semnificativi, conceptul nefiind legat de sensul biologic al cuvântului „părinte”, ci de conștiința morală, sistemul de valori, etosul și norma socială interiorizate în urma interacțiunii cu ceilalți. Tipurile de Părinte: Părintele Normativ fie dirijează, evaluează, aplică principii morale (varianta pozitivă, ca Părintele Protector), fie critică, devalorizează, își exteriorizează neîncetat nemulțumirea față de acțiunile celorlalți (varianta negativă, ca Părintele Persecutor). Verbul caracteristic este a impune
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a dezvălui mai analitic notele fundamentale ale conceptului și a surprinde relația cu alte noțiuni apropiate. Să precizăm însă mai întâi că ne referim aici atât la valorile sociale (ca elemente principale ale contextului sociocultural), cât și la varianta lor interiorizată la nivel de personalitate. Notele fundamentale ale conceptului de valoare (asupra lor vom reveni mai pe larg) sunt: generalitate și centralitate în universul spiritual-simbolic al societății și în structura personalității umane, standarde (criterii evaluative) ale acțiunilor umane, vectori motivaționali care
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
artificializate, în fapt între conținutul și sfera diferiților termeni discutați existând puternice interferențe și suprapuneri. Privite în contextele semantice în care sunt inserate, conceptele de atitudine, valoare, nevoi și altele sunt în înalt grad interșanjabile. Între atitudini generalizate și valori (interiorizate), diferențele se dizolvă, mergând până la identitate totală (Linton, 1968). Tot așa cum valorile pot fi considerate nevoi spirituale sau trebuințe superioare (Zörgö, 1975). Idealul personal, o dată constituit, devine el însuși valoare, iar trăsăturile de personalitate pozitive s-au consacrat ca valori
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socializarea primară și socializarea secundară. Socializarea primară înseamnă socializarea propriu-zisă, care are loc în copilărie și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează lumea socială, se cristalizează versiunea subiectivă a realității (socioumane) obiective. Agenții ce mediază această interiorizare (internalizare) sunt în primul rând persoanele semnificative (significant others, Mead, 1934) și, întrucât copilul se naște într-o structură socială dată, persoanele semnificative (dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primară, în stadiul ei de generalizare, se stabilește o simetrie, nu totală, bineînțeles, între realitatea obiectivă și cea subiectivă. Ceea ce este real „în afară” are - în special prin intermediul limbajului - corespondentul realului „înăuntru”. Conținutul specific, precum și ordinea, programul a ceea ce se interiorizează variază de la o cultură la alta, de la grupuri sociale la grupuri sociale. Important de reținut este însă că, deoarece copilul nu alege persoanele semnificative, identificarea cu ele este cvasiautomată, iar interiorizarea unei realități anume este cvasiinevitabilă. „Copilul nu internalizează lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
jovial și sărutîndu-l pe obraji, ar atenta la un întreg eșafodaj pe care se sprijină cultura penitenciară. Originile ordinii penitenciare rezidă deci în tipizarea activităților indivizilor din instituție. Prin aceste tipizări, ei își acceptă poziția în organizație, demonstrează că au interiorizat în conștiința lor lumea construită cultural a pușcăriei, că i-au acceptat standardele. Rolurile pe care le îndeplinesc reprezintă de fapt ordinea, iar ordinea este cultura. O dată instituționalizată, ea are tendința de a dăinui. Datorită rolurilor diferite pe care le
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]