849 matches
-
butic, este vorba de un simplu dictat comercial în care țăranul e absolut pasiv; acesta îi este impus de suprastructura administrativ-comercială. Situația este extrem de defavorabilă oricărei dezvoltări: pasivitate, așteptarea ca acțiunea să vină din exterior, iată care-i sunt efectele. Interiorizarea raporturilor comerciale (prin artizanat și comerțul mărunt) izbucnește odată cu acest dictat sufocant, dând viață concretă economiei. Citadinii întorși la viața rurală sunt adevărații exponenți ai comerțului economic. Raportul de paradă Okelataka reprezintă o comunitate umană care nu e construită pe
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
concluzionat în prezenta lucrare rezultatele unui efort comun de evidențiere a eficienței și efectelor autoevaluării utilizate în învățământul primar, ca urmare a derulării unei activități de parteneriat ce a urmărit trecerea optimă a copiilor de la grădiniță la școală. Plecând de la interiorizarea unor elemente simple de inițiere în practica autoevaluativă încă din învățământul preprimar, accentul cade pe implementarea în învățământul primar a tehnicilor și instrumentelor de autoevaluare, prin realizarea unei cercetări experimentale pe două loturi de elevi. Lucrarea de față nu dorește
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
educatorilor, este să-i învățăm pe elevi să se autoaprecieze, să se ghideze rațional, în primul rând prin intermediul unei evaluări bine concepute. Premisele formării unei asemenea capacități pot fi create de timpuriu. Am considerat că o condiție principală care favorizează interiorizarea de către elevi a aprecierilor învățătorului, o constituie înțelegerea criteriilor de apreciere după care se conduce acesta, ceea ce îi ajută pe elevi să înțeleagă semnificația calificativelor acordate. Ca urmare a experienței acumulate în viața școlară, a interiorizării și obiectivizării criteriilor de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
condiție principală care favorizează interiorizarea de către elevi a aprecierilor învățătorului, o constituie înțelegerea criteriilor de apreciere după care se conduce acesta, ceea ce îi ajută pe elevi să înțeleagă semnificația calificativelor acordate. Ca urmare a experienței acumulate în viața școlară, a interiorizării și obiectivizării criteriilor de apreciere folosite de învățător, elevul începe să compare tot mai des răspunsul său cu un anumit model, conducându-se după un anumit sistem de criterii apreciative pe care și le-a însușit treptat și în funcție de aprecierea
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
aceasta este o lege mai tare decât orice metal existent sau imaginabil (...). Poezia o face neantul, în întunecata-i dorință de a fi altceva..." Autorul acestor mostre de poetică explicită, la egală distanță de luciditate și reverie, încearcă precum Novalis "interiorizarea infinitului". De cuvinte nu se poate dispensa: le descifrează și le încifrează; nu desenează cu ele, nu reproduce, nu acționează în modul unui ca și cum, ci produce conexiuni și tensiuni, deschideri conjuncturale spre toate zările: "Nu am lopeți nici cârmă". Vedeniile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
baltagul și pălește-l. De glasul ei uscat și otrăvit, atît feciorul cît și străinul s-au spăimîntat. Gheorghiță a pus mîna pe baltag”. A doua secvență este cu totul deosebită de prima. Ea dezvăluie capacitatea de reflexie și de interiorizare a tînărului, încă neobișnuit cu partea accidentată a existenței. Intrarea lui în rol se face cu încetineală. Dar, de la o vreme, simte că nu poate să rămînă străin de frămîntările sufletești ale Vitoriei, care sunt și ale sale. „Ea băga
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-urilor ritmice, generând o configurație polifonică de o remarcabilă complexitate coloristică. Opera inovatoare a lui Claude Debussy a deschis, astfel, noi perspective reprezentărilor artistice de natură sonoră, aprofundând concepțiile estetice ale timpului și asimilându-le printr-o sensibilitate și o interiorizare de neegalat. Afirmând o muzică izvorâtă din senzație, ce prevalează în fața ideilor și construcțiilor elaborate academic, Debussy își va canaliza demersul creativ spre o rigoare căutată în fantezie, ce se va supune, în mod exclusiv, analogiilor îndrăznețe ale imaginației, iar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
deschiderea” politică din 1965, scriind Întoarcerea din Cythera, P. abandonează „lirismul ideologic” și, potrivit unui loc comun din critica vremii, „își regăsește vocea proprie”, abordând acum versul liber. În realitate, îndatorată formulei lirice baconskiene, își caută un „teritoriu liric” prin interiorizare. Pentru prima oară tatonează înțelepciunea tăcerii, temă care va da unor poeme din lirica ei târzie substanță și dramatism: „Toate cuvintele, toate,/ retrase-n cochilii,/ Și înseși coarnele n-ar/ Mai ieși cercetătoare-n văzduh./ Toate privirile, toate,/ Sub pleoape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
consecințele acestui deces. Filosoful are toate motivele să dorească moartea artei, pentru a-i monopoliza adevărul, a-i găsi, el singur, chintesența. El își asigură astfel triumful, fiindcă se presupune că există mai mult în istoria scrisă ca reculegere și interiorizare a trecutului decât în istoria de gradul întâi, prezentare emoționantă, desigur, dar trunchiată a aventurilor spiritului. Pentru Hegel, de exemplu, artistul, ca și eroul, nu știe ce face. Dacă ar ști, ar fi filosof. Artistul complet este așadar filosoful hegelian
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de identificare și de aceea cercetează, În jur sau mai departe, termene de comparație, modele, trăiri, alte construcții identitare. Când vorbim de identitate ne referim, de regulă, la imaginea de sine și la transmisia culturală a unor reprezentări, la socializare, interiorizare a unor norme, Învățare socială. Psihologii Înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
scrierea unei nuvele sau a unui roman, consecvența păstrării unuijurnal în mijloace regeneratoare, tonifiante, pentru salvarea de stagnare, de „vagotonie”. După modelul unei vechi și îndepărtate dispute, diferența dintre cei doi ar putea fi asemănată cu decalajul dintre opțiunea pentru interiorizarea morfologiei materiale a ritualului soteriologic și cea pentru ritualismul pur, devenit plin sau - mai ales - vidat de sens. Pentru că, paralizat de contradicția (reală?) dintre elanul spiritual și „probitatea științitifică” („...această opoziție între elanul spiritual și «probitatea științifică» de care cu toții
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
cazul timpului. În fine, raportul de inferioritate între facticitatea timpului social istoric și autenticitatea prezentului etern al memoriei colective este înlocuit printr-un raport de interacțiune reciprocă. Zidul asigură permanența profesiei, iar profesia asigură sensul permanent al zidului: există o interiorizare a materiei (a spațiului-materie) într-un spațiu-cadru al permanenței amintirii și o exteriorizare a intenției de per-manență a grupului într-un spațiu. În privința acestei geneze reciproce a spațiului-materie și a spațiului-cadru, Halbwachs pare să ezite. În Topografia legendară a Evangheliilor
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
crize, în timpul cărora stereotipurile vechi se destramă și se formează altele noi. Anihilarea consecințelor negative ale frustrării severe pretinde dezvoltarea de către fiecare persoană nu numai a gradului de toleranță individuală la frustrare, dar și a unor aptitudini sociale, prin interiorizarea în așa fel a valorilor și a normelor morale, încât acestea să poată acționa ca motivații interioare. Integrarea morală a personalității nu se poate realiza, altfel spus, în afara unității dintre atitudinea interioară și normele morale sociale. Astfel, de mare importanță
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
din jur, față de care se simte, de asemenea, și responsabil. Apar inițiative elaborate de integrare în lumea celor maturi, de structurare a unei noi identități. Se conturează, astfel, raporturi sociale valorizante, căutarea unui partener de viață, dar și opțiunea profesională. Interiorizarea rolurilor și a conduitelor specifice diferitelor cicluri ale vieții, ca și deschiderea spre cunoaștere, reprezentarea și înțelegerea lumii poartă încă amprenta idealismului corespunzător unei insuficiente experiențe personale de viață. Dar eul se maturizează prin cultivarea conștientă a abilităților și aptitudinilor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
imaginii mintale și al cuvântului. Astfel, copilul își dă seama că el inițiază și tot el reglează activitatea. Punctul de plecare în formarea operațiilor mintale la copil îl constituie acțiunea externă cu obiecte concrete. Limbajul înlesnește, pe de o parte, interiorizarea acțiunii materiale și detașarea de aspectele neesențiale, iar, pe de altă parte, exteriorizarea acțiunii mintale în conversație. În final, procesul se transpune în planul limbajului 23 intern, adică în planul mintal propriu-zis în care operația se realizează ca act de
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
în "sistemul social" și îl acceptă, fiind constrâns și abilitat de către acesta. Relația omului cu grupurile, cu societatea este una dinamică. Ea nu poate avea loc fără limbaj care trimite și la experiențe singulare, dar și la cele trans-situaționale "tipice". Interiorizarea lumii socioumanului, socializarea, se face cotidian, prin contactele cu toți ceilalți, în situații diverse sau în "ocazii sociale", dar se poate face mai sistematic prin educație organizată instituțional. Sigur că un timp, părinții pot fi principalii educatori ai copiilor, ca
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
asigură "șanse egale" de acces la învățătură, la educație, dar inegalitatea capitalurilor la intrarea în școală și pe parcursul școlarității face ca această egalizare a șanselor să nu se realizeze... Școala formează habitus-ul ("structură structurată structurantă"), dar acesta este rezultatul interiorizării arbitrariului cultural care produce efecte și după ce acțiunea pedagogică ce a contribuit la formarea lui s-a încheiat. Școala reproduce și condițiile activității pedagogice și practicile care reproduc habitusul. 433 De exemplu, nu este exclus ca pentru "țărani, în general
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
scop supraordonat. în cazul "competițiilor agricole", situația se arata a fi însă cu totul alta: nu a apărut favoritismul in-grup sau ostilitatea față de out grup, ci un fel de amorțeală a angajării, fenomen ce poate fi numit "silă socială", din cauza interiorizării unui tip de raportare nemotivant la sarcini impuse ideologic. D. Scheepers și colaboratorii săi (2003) am observat că și în grupurile minimale, în care nu există o relație anterioară între subiecți, relațiile intergrupuri dobîndesc două funcții majore: cea identitară, prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dobîndește o anumită consistență și stabilitate, conducînd la constituirea unor tipologii de personalitate. Revenind la procesul de formare a sistemului de valori, se poate considera că perioada dinaintea preadolescenței ar putea fi numită perioada preaxiologică. în procesul de socializare primară, interiorizarea lumii sociale se realizează prin persoanele semnificative pentru copil (de exemplu, părinții). Astfel, pentru personalitatea în formare a copilului, realitatea obiectivă apare filtrată prin statutul socioeconomic și profilul valoric al persoanelor semnificative (Iluț, 2001, p. 45). Odată cu debutul socializării secundare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
instituția angajatoare. Standardele profesiei de asistent social vor măsura în timp cantitatea și calitatea cunoștințelor teoretice absolut necesare practicării profesiei, munca înmagazinată pentru înțelegerea și folosirea lor aplicativă, aspectul formativ al acestor cunoștințe prin crearea și stimularea deprinderilor practice, precum și interiorizarea normelor deontologice cerute de codul etic în domeniu. Un aspect central al profesiei de asistent social, ce face încă obiectul multor dispute teoretice și introduce confuzii în practica profesiei, este cel referitor la interdisciplinaritatea cunoștințelor care guvernează procesul formării și
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
orizont se întregește permanent pe parcursul vieții prin învățare continuă de tip calificare/specializare și preluarea cunoștințelor noi, prin modernizarea cadrului de exercitare a profesiei, prin receptivitatea crescută la dinamica practicii profesionale. Cultura profesională odată dobândită face deschiderea necesară către absorbția/interiorizarea acelor instrumente teoretice și practice care influențează schimbări majore în îmbunătățirea performanțelor acțiunii. Aceasta semnifică de fapt opțiunile valorice ale asistentului social pentru perfecționarea sa profesională continuă, susținută și de calitatea sistemului formativ-educativ, dar și de atitudinea favorabilă/motivația lui
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a celor de învățare (Lang, 1999). 1.2 Abordări ale stilurilor de învățare la elevii deficienți de auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă în mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
mei sunt deprinși. Dar a cunoaște înseamnă mai mult decât a ști, a demonstra etc. Rațiunea nu e unica formă de cunoaștere mai trebuie adăugate intuiția, revelația, trăirea efectivă. Cunoașterea depășește cunoștințele, e dincolo de adevărurile "demonstrate"; cunoașterea adevărată înseamnă înțelegere, interiorizare, trăire. Acest lucru trebuie, mai cu seamă, să-i "învăț" pe elevii mei. Și nu e deloc ușor. Sper ca până la sfârșitul cursurilor transdisciplinare să reușesc. De fapt, aceasta e și una din mizele acestui proiect. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
aceluiași autor ce adaptează o schemă propusă de R. Taylor (1995), impactul infracționalității asupra populației este resimțit la nivel psihologic (prin apariția sentimentelor de teamă, a frustrărilor față de zona de rezidență, a dorinței de schimbare a acesteia), comportamental (manifestate prin interiorizare, evitarea unor locuri, reducerea șanselor de dezvoltare a unor activități economice, sociale etc.), psihosocial (creșterea neîncrederii în vecini, reducerea numărul relațiilor sociale) și economic (scade prețul locuințelor, crește dezinteresul față de investițiile din zonă, se concentrează aici o populație cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și evaluare. Sensurile juridice ale faptelor sunt judecate de instanțe de judecată. O persoană nu poate săvârși ceva imoral având conștiința că e moral, dar poate săvârși ceva ilicit, având conștiința că e licit. Ordinea juridică socială este asigurată de interiorizarea sensurilor licitului, ordinea morală socială este asigurată de exteriorizarea datoriei de către agenții morali. În primul caz, interesul individului se împlinește în cadrul interesului general, în al doilea caz binele general se realizează prin desăvârșirea binelui individual"102. Atunci când spunem că o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]