608 matches
-
Trup configurat / pag. 49; Farmec și lumină / pag. 49. Doina Drăguț scrie o poezie cerebrală, are propriul stil în aranjarea în vers, în general scrie cu vers scurt, iar poezia sa e caracterizată printr-o prozodie interioară specifică eului artistic, interiorizat, complex dar nu complexat. Autoarea trăiește într-un univers al cochetării cu logica de idei, subtil prezentat, prin versuri scurte, cu un limbaj simplu și adecvat temei, sugerând soluții, definiții ale trăirilor în genere, a problemelor vieții. În grupaj găsim
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
Andrei Pleșu lasă să se înțeleagă că în plan spiritual, precum în cazul altor evenimente semnificative, este necesar să aibă loc o decantare, într-un fel nici tranziția „nu s-a surpat încă în noi înșine”. Ea trebuie mai întâi interiorizată ca o valoare intraductibilă. Nu există totuși nicio îndoială că ea va fi absorbită în echilibrul valorilor. Și profesoara Doina Cornea ridică problema tranziției la nivel spiritual, mental și o aduce în cadrul ideii că „ne-am despiritualizat” (p. 85). În
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
Ioan Botezătorul are o înfățișare ascetică, trupul este longilin, întrevăzându-se mai mult structura osoasă decât cea musculară. Vestimentația, atent realizată, sugerează volumele corporale oarecum neglijate. Siluetele și figurile personajelor au o atitudine solemnă, chiar gravă și intensă trăire emoțională, interiorizată. Ana Dobjanschi reia ipoteza lui A. Efremov care susține că semnificația temei ilustrate s-ar lega de un element tragic din familia domnitorului Neagoe Basarab. Tot Domnia-sa consideră această icoană drept una din lucrările reprezentative din vremea lui spre
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
meu. Aș dori, să meargă și el. Alma se amuză.Îi plăcea să stea în preajma lor. - Nu văd nici un impediment,râse -Tata mi-a dat voie, să-l numesc așa. Ea observă că în ultimul timp, Leon părea mai puțin interiorizat. - Frumos nume .E nărăvaș? - E foarte blând și se mișcă încet. E cam leneș. - Înseamnă că nu seamănă cu tine. Trebuie să-l dresezi! Puștiul aproape sări de bucurie; - Am voie? Alma nu apucă, să răspundă. Lordul intră în încăpere
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
la el trăsături de caracter asemănătoare cu ale sale. Știa că băiatul se refugiase în tăcere. Era conștient că era un copil tăcut dar isteț, cu personalitate puternică. Într-un fel era cel mai apropiat de firea sa însă mai interiorizat. Nu dorea să-l rănească. Era curios cum îi va pregăti Alma pe copii ,pentru serata ce avea loc peste o lună. Cu siguranță Beth va fi un spin pentru domnișoara guvernantă. Lordul zâmbi încântat la ideea că Alma va
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
stadiul Logos de Foc, Logos de Roată: “Și-n roată de foc galben stă fața-i ca un semn”. Prin uimire extatică, Cezarul se va autodepăși (depășind) umbra și nourii: “Uimit privea Cezarul al umbra cea din nouri”) în stadiul (interiorizat) de Monarh Arhetipal (Demiurgos), dar și în stadiul de Logos Divin (Logos-ul sapiențial-ritualic din finalul poemului: “În orice om o lume îți face încercarea (...) Că vis al morții-eterne e viața lumii-ntregi”). * * * 5-FEMEIA EMINESCIANĂ - ÎNTRE MARIA FECIOARA ȘI PROSTITUATA
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
își are, poate, rădăcini în isihasm (hesychia = liniște. liniștire), specific bizantin: Rugăciunea isihastă a inimii, Rugăciunea lui Iisus (Eminescu o practică nu doar implicit, în toată lirica sa, ci și explicit, în poemul Rugăciune II-37): a) repetat, b) meditat, c) interiorizat. Teologul Nechifor afirmă că țelul vieții spirituale este să ia cunoștință de Sine, de tainele ascunse în inimă, să unească mintea (noua) cu inima (lăcașul lui Dumnezeu). Unire prin coborâre (respirație) a minții în inimă. Aceasta este una dintre dimensiunile
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
într-o mică anagramă) - deci cumva exploatând riscul prejudecării personajelor de către cititor. Deși numele sugerează contextul biblic (și destinul personajelor), speram ca paralela să fie doar provocator-dilematică pentru cititor. După primele pagini s-a conturat abordarea propusă. Stilul corespundea dramei interiorizate, cu accente de psihologie și filosofie; un teatru de gânduri ca o dezbatere laică (în dublu monolog) a cunoscutei parabole religioase. Iar capitolele - fiecare cu gânduri și întâmplări din mintea și din viața câte unui frate - se puteau intercala aproape
ÎNTOARCEREA FRATELUI RISIPITOR de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341558_a_342887]
-
Prima impresie care ți-o făcea casa, oamenii, era de originalitate. Copiii dormeau. Cel puțin așa credea după ce inspectase camerele lor și îi învelise bine. Eduard era extrem de ordonat. Hainele lui erau frumos împachetate pe scaun, perfect simetric. Un băiat interiorizat, politicos, cu maniere elegante. Puțin timid comparativ cu Leon a cărui timiditate era mai mult o retragere în lumea proprie, o reținere sau o barieră între el și ceilalți. Beth .... hm ... directă, nepoliticoasă. Asta cerea o anume doză de curaj
MY LORD (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341183_a_342512]
-
și ar trebui să ne împăcăm cu asta toți. Sincer, nici mie nu-mi place să văd femei îmbrobodite din cap până în picioare, instinctele mele feministe sunt vulnerate de acest mesaj de subordonare, care mi se pare în primul rând interiorizat și acceptat fără întrebări chiar de ele. Dar e problema mea că nu-mi place. Nu mă duc să le întreb dacă le e cald la 30 de grade cu basmaua pe cap. Recentele scandaluri din Franța cu privire la burkini arată
O fetiță goală pușcă și burkini sau cum ne-a construit algoritmul Facebook o lume fără nuanțe () [Corola-blog/BlogPost/338143_a_339472]
-
pentru a ajuta elevii să conștientizeze succesiunea evenimentelor, corectitudine în exprimare; ... e) prin reluări succesive și prin utilizarea obiectelor și imaginilor, a altor mijloace de învățământ, prin care copilul/elevul să se corecteze singur, pe măsură ce noțiunile devin înțelese și interiorizate. ... (4) Criteriul „posibilități de utilizare“ pentru învățământ special și special integrat se evaluează după următorii indicatori: a) utilizarea unor tipuri de dispozitive adaptate la situația impusă de tipul și nivelul de severitate al dizabilității, care să stimuleze motricitatea fină și/sau
METODOLOGIE din 19 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292381]
-
islamului monoteist, raționalist și militarist a fost trăit ca o criză de tip apocaliptic a figurii istorice a Imperiului și societății creștine, ca o judecată asupra inconsistenței structurilor și soluțiilor istorice și un apel la convertire spirituală și reasumare mistică, interiorizată, a perspectivei eshatologice a creștinismului evanghelic originar. Această perspectivă, în același timp eshatologică, mistică și teofanică, apărea cel mai bine sugerată ortodocșilor de episodul evanghelic central al Schimbării la Față. Aici Iisus Hristos, schimbat la față, însoțit și flancat de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
timp certitudine, speranță și încurajare pentru creștinii persecutați și marginalizați de înaintarea triumfătoare a islamului. Pentru creștinii adevărați, cu credință fermă, speranță tare și iubire incandescentă, Împărăția lui Dumnezeu „întru putere” este nemijlocit accesibilă în Liturghia bisericii și în liturghia interiorizată a rugăciunii inimii, ca întâlnire cu Iisus Hristos în lumina slavei Sale veșnice. Aceasta este eshatologia mistică pe care monahismul isihast răsăritean a opus-o dintotdeauna crizelor reiterate ale unei istorii apocaliptice. Despre vocația taborică și filocalică a monahismului românesc
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
natură sau o redare a frumuseții carnale sau trupești. Ci, pur și simplu, este o pictură stilizată, o pictură spiritualizată, dacă putem spune așa. Chipul apare transfigurat. Nu urmărim să reprezentăm frumusețea carnală - un obraz frumos, ochi frumoși, ci chipul interiorizat al omului care privește și înăuntrul lui și spre Dumnezeu. De aceea, sfinții în pictura ortodoxă apar cu fețele trase de post, de rugăciune, de meditație. Nu sunt asemenea sfinților lui Rafael sau Michelangelo. Mergem deseori prin casele credincioșilor, cu
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343757_a_345086]
-
vizitarea Europei, le-am relaționat cu evenimentele intelectuale la care Marino a fost invitat să participe. Pentru comparatistul clujean, a călători însemna un mod de a fi, o modalitate de a descoperi lumea, călătoria transformându-se într-un act personal interiorizat, adaptat temperamentului, personalității, destinului și orizontului său de așteptare. Vizitarea muzeelor, caselor memoriale ale unei țări însemna pentru el stabilirea unui contact direct cu tradiția, civilizația, istoria și cultura ei, căpătând astfel o înțelegere aprofundată a specificului și mentalității poporului
„UN CĂLĂTOR ÎN UNIVERSUL CĂRŢILOR – ADRIAN MARINO” de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/344074_a_345403]
-
ne fulguie cenușă în jur. Nespus de tîrziu / se desfășoară aripi pe trupuri / și pentru a mia oară ne înălțăm de sub noi. / În vrejul zborului, / nu mai auzeam suferința pașilor care coborau încă”. (Întrebări și răspunsuri, p. 13) Singuratic și interiorizat, totuși dornic să cunoască lumea și pe semeni, Dorel Sibii, plonjează din când în când într-un sălaș tainic găsind de cuviință să facă un Popas în strigătul ochiului „În strigăt mi-am făcut popas,/ în mal înfipt mi-e
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
Ești, Ce departe Sub cupola De umbre! Doar Vântul Mișcă Fereastra. Doar vântul”. (Dor) În acest univers liric și conceptual, timpul se scurge pe dimensiunea așteptării, eventual a îndoielii, a ezitării, a împăcării, mai rar, poate, a panicii (este, așadar, interiorizat, este pe de-a-ntregul subiectiv, ca și „țipătul” - „Aud/ Țipătul,/ Numai/ Eu/ Îl aud” - Deplinătate): „Sub Soarele Încă Nerăsărit, Mă privesc În Nenăscutele Umbre”. (În așteptare) Iar spațiul, subiectiv și el, este esențializat, fie pe orizontalitatea drumului spre tăcerea eternă
EUGEN DORCESCU, ALBASTRELE SEMNE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382011_a_383340]
-
în Cenaclul Școlii Populare de Arte, Bacău. Să avem baftă și bucuria lecturii! Să avem o atitudine literară apreciabilă! Cristina Ștefan, 21 ian. 2016 Au lecturat astă seară: Oana Gheorghe, poezie publicată în ultima antologie a Cenaclului Lira21,versuri sensibile, interiorizate, diafane și cu imagistică subtilă. poezia e vie se scrie în zile între ziduri mute în pământul muscat dintre râuri cu unghiile-n carne eu nu te chem sunt aici număr zâmbete în calendar căutându-le pereche adun blestemele pământului
PROIECTE LITERARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380838_a_382167]
-
acel dialog literar - artistic pe care l-am promovat prin toate localitățile prin care am trecut, acel dialog al oamenilor sensibili, frumoși și iubitori de frumos. Al oamenilor cu un puternic simț estetic și cu trăiri intense, înalte și profunde interiorizate sau expansive. Peste tot unde am poposit, Marian Bărăscu a făcut oficiul de lider consacrat al acestei acțiuni, prezentându-ne ca oameni de cultură din zonele noastre de habitat, ca reprezentați culturali ai instituțiilor în care activăm sau/și ca
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
Frumoasa mea, transpoezia’’. Secvențele sale literare ne arată un lirism al cuvântării, remarcat de Nicolae MANOLESCU și la Magda CÂRNECI, de care autorul pare mai mult decât apropiat. Surprinde, în acest ansamblu, adâncimea de implant a programului filosofico-mistico-poetic al ambilor, interiorizat, asimilat, până la ultimile interstiții ale textului, exprimat în jerbe de lumini tăioase, interminent, de intensitatea sângerie a olmazurilor orientale. Ambii trăiesc, pe multiple octave ale rostirii, fervoarea clasicizantă a unui lirism revolutionar, ca intenționalitate, în care, postmodern, se află încrustată
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372555_a_373884]
-
nici nu ne permitem să afirmăm acest lucru, ci doar ca modești observatori, că la Mihai Eminescu, basmul popular a fost o pasiune exprimativă a libertății interpretărilor, a jocului luminii în întunericul teluric, a prezentării altfel a eului din fiindul interiorizat, a creării putinței din neputință. Pe scurt, basmul a fost pentru poet creația literară specifică motivării sensului ipostazelor, o formă de prezentare a lucrurilor într-un adevăr al imaginarului imaginat. Din prea mult respect pentru trecutul poporului, din care părinții
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
imaginea drept o reflectare concretă a realității, putem considera percepția o primă formă de manifestare a imaginii, aceasta înlesnind apariția reprezentării. Reprezentările sunt imagini senzoriale ale realității (pe baza percepțiilor anterioare), constituite independent de excitarea organelor de simț, alcătuind “modele interiorizate”. Cunoaștem două moduri istorice mai importante de a concepe și reprezenta spațiul: spațiul cartezian și perspectiva. Sistemul de coordonate carteziene în trei dimensiuni furnizează cele trei dimensiuni fizice ale spațiului: lungime, lățime și înălțime. În ce privește perspectiva, conform lui G. Mongé
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
1. NICHOLAS BUDA (New York): AMURGUL ȘOAPTELOR TÂRZII (O poezie a corespondenței cu poetul Dumitru Cerna) - versuri, A5, 120 pagini GHEORGHE A. STROIA: Inedită simbioză a trăirilor (despovărate de relativitatea spațiu-timp), generând furtuna picurilor de rouă așternuți în poezie. Un dialog interiorizat, uneori mimetic, în care nu poeții vorbesc, ci doar poezia glăsuiește. Instantaneele derulate sub-secvențial, anotimpurile ce se succedă cu repeziciune - primăveri florale, veri însorite, emoții autumnale sau hibernale însingurări - fac din aceste dialoguri veritabile mantre, de un indubitabil lirism. Perpetuu
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]