757 matches
-
lui Marx, Internaționala I a rămas în mare parte tributară acestuia. Centralismul excesiv al organizației, rigiditatea de care a dat dovadă și lipsa sprijinului societății timpului au fost cauzele care, sub imperiul înfrîngerii Comunei din Paris au dus la dispariția Internaționalei I. Aceasta a constituit totuși punctul de plecare pentru o nouă etapă în istoria mișcării socialiste. Atunci au apărut cristalizate în rîndurile mișcării muncitorești internaționale două tendințe principale: una apropiată de calea revoluționară, care punea mai presus de orice legile
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
la ei raportîndu-se diferite alte orientări. Semnificativ pentru ceea ce înseamnă Internaționala a II-a este chiar faptul că la înființare, în 1889, la Paris, s-au desfășurat în paralel două congrese ale mișcării muncitorești care nu se recunoșteau reciproc. Reorganizarea Internaționalei pare mai degrabă un compromis legat de universalismul și credibilitatea mișcării socialiste, decît de stabilirea unor punți de legătură doctrinare. Alegerea noțiunii de partid a impus recunoașterea faptului că mișcările socialiste evoluează pe o scenă politică națională. Aceasta a permis
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de tip federal cu partide naționale autonome. Această situație a condus la cristalizarea conflictelor dintre diferite orientări, dar și la o dinamică a ideilor, nemaiîntîlnită la nici o altă mișcare politică. Principalul teren de confruntări pentru disputele care au apărut în cadrul Internaționalei a II-a a fost reprezentat de gîndirea lui Marx, de problemele pe care aceasta le ridică în timpul interpretărilor ca urmare a lacunelor și contradicțiilor pe care le conține. Principala operă a lui Marx (Capitalul) este incompletă, iar raportarea la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
urmare a trădării acestor idealuri de către burghezie și Biserică 9. Erezia lui Bernstein nu a rămas fără urmări; el a fost anatemizat pentru îndrăzneala de a se fi ridicat împotriva preceptelor oficiale ale "Bisericii". Însă, construcția de tip autonomist a Internaționalei a II-a l-a favorizat pe Bernstein care, deși criticat pe terenul ideilor, nu a putut fi sancționat practic. Mai mult decît atît, ideile sale s-au răspîndit; în Germania, nici Karl Kautsky, nici Rosa Luxemburg nu au putut
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
organizație: Kominternul. În epoca în care s-a desfășurat Revoluția rusă, bolșevismul s-a afirmat ca o teorie a revoluției mondiale, și aceasta în plină criză a sistemului capitalist. Bolșevismul, care în 1905 nu era decît o variantă radicală a Internaționalei a II-a, s-a desprins complet de aceasta doisprezece ani mai tîrziu. Convinși că luptele sociale pe termen lung opun un proletariat din ce în ce mai numeros unei minorități capitaliste tot mai reduse, liderii Internaționalei a II-a au considerat că instaurarea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu era decît o variantă radicală a Internaționalei a II-a, s-a desprins complet de aceasta doisprezece ani mai tîrziu. Convinși că luptele sociale pe termen lung opun un proletariat din ce în ce mai numeros unei minorități capitaliste tot mai reduse, liderii Internaționalei a II-a au considerat că instaurarea socialismului era inevitabilă, dar au preferat să adopte o poziție de așteptare. În opoziție cu aceștia, Lenin a negat posibilitatea ca regimul capitalist să se autodistrugă; dimpotrivă, el putea adopta forme de conservare
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
1989) și pentru colaborarea cu diferite publicații precum "Le mouvement social", "Communisme" sau "Revue d'histoire moderne et contemporaine". Ca un fin observator al problemelor socialismului, autorul și-a construit lucrarea avînd în centrul analizei raporturile care se structurează în cadrul Internaționalei. Un asemenea demers, deși ar putea fi considerat unilateral și simplist, are totuși avantajul de a restrînge aria discuțiilor și de a pune în legătură oamenii cu ideile pe care le susțin. Analiza unei instituții poate oferi o imagine suficient
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
manieră debordantă și chiar excesivă începuturile deceniului revoluționar al anilor 1789-1989, francezii au neglijat complet, fără să-și dea seama, o altă manifestare pe care în alte împrejurări poate că ar fi sărbătorit-o așa cum se cuvine, cea a înființării Internaționalei a II-a. Nici o manifestare-colocviu, dezbatere, spectacol, film, concert, piesă de teatru, defilare etc. nu a lipsit de la comemorarea bicentenarului; timp de douăsprezece luni, acesta a fost în permanență cap de afiș. Scrierile de tot felul, care au celebrat evenimentul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mai mult cu cît, în aceste condiții este regretabil că această supraabundență comemorativă a ascuns și a dat complet uitării aniversarea unui alt eveniment, care, în felul său, a contribuit și el la formarea societății contemporane franceze și europene: nașterea Internaționalei a II-a, organizația internațională a socialismului. Creată acum un secol și cu foarte multă bună știință de către protagoniștii săi, cu ocazia centenarului de la Paris al Revoluției franceze, în 1989, Internaționala a II-a pare să nu fi lăsat nici o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ce se petrec în permanență în Uniunea Sovietică, raporturile dintre comunism și socialism vor suferi la începutul anului 1990 o profundă mutație. Și aceasta în pofida oricăror așteptări și în beneficiul socialismului. La exact un secol de la crearea, la Paris, a Internaționalei a II-a și după 70 de ani de la constituirea Kominternului și a secțiunilor sale naționale, sîntem îndreptățiți să ne punem întrebarea dacă deschiderea din cadrul mișcării muncitorești, care a avut loc imediat după terminarea Primului Război mondial, nu este pe cale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care aceasta a trebuit să facă față. Ne-am străduit deci să refacem momentele cele mai importante ale istoriei organizării socialismului european: Internaționala a II-a, apoi începînd din 1923, Internaționala Socialistă a Muncii și, în sfîrșit, trăsăturile marcante ale Internaționalei Socialiste încă de la constituirea sa, în 1951. Lăsînd la o parte datele faptice indispensabile, am pus accentul pe chestiunile fundamentale care, de-a lungul acestei istorii, pun în valoare mișcarea socialistă, contribuind la explicarea fizionomiei sale actuale. În mod esențial
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
imensa majoritate a forțelor sale basculează în tabăra Uniunii sacre. Din toată Europa, numai partidele socialiste din Rusia și din Serbia refuză să voteze creditele de război, precum și susținerea acestuia. La rîndul său, Partidul Socialist Italian este singura secțiune a Internaționalei a II-a care, după ce a condamnat războiul imperialist, va adopta o poziție de neutralitate față de conflict. În schimb, partidele principalelor țări beligerante (Germania, Austro-Ungaria, Belgia, Franța, Marea Britanie) găsesc motive bine întemeiate pentru a justifica masacrul și pentru a-și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
răsturnare incredibilă pune probleme. Distanța dintre proclamațiile enunțate anterior și pozițiile luate brusc, începînd cu august 1914, urmărind o logică aparent de neînțeles, este radicală. Cum s-a ajuns totuși aici? Putem vorbi oare de "faliment" sau de "trădare" din partea Internaționalei a II-a, așa cum s-a afirmat de atunci de atîtea ori? Mai ales este necesar să înțelegem rațiunile unui asemenea fenomen, fără a-l justifica sau a-l pune sub acuzare și pentru aceasta se impune o investigare a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de atunci de atîtea ori? Mai ales este necesar să înțelegem rațiunile unui asemenea fenomen, fără a-l justifica sau a-l pune sub acuzare și pentru aceasta se impune o investigare a principalelor linii de forță care marchează istoria Internaționalei a II-a, a partidelor care o compun, precum și a succeselor și eșecurilor acestora. Istoria organizației este necesară, dar nu și suficientă, pentru a pătrunde motivele seismului din august 1914: în egală măsură trebuie să ne punem întrebări referitoare la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
II-a, a partidelor care o compun, precum și a succeselor și eșecurilor acestora. Istoria organizației este necesară, dar nu și suficientă, pentru a pătrunde motivele seismului din august 1914: în egală măsură trebuie să ne punem întrebări referitoare la relația Internaționalei și a secțiunilor sale cu realitățile naționale. Brusca schimbare de orientare politică petrecută în 1914 nu se poate explica decît prin slăbiciunile cîtorva conducători politici, slăbiciuni apărute într-un moment crucial: motivele sale mai profunde trebuie însă căutate atît în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a secțiunilor sale cu realitățile naționale. Brusca schimbare de orientare politică petrecută în 1914 nu se poate explica decît prin slăbiciunile cîtorva conducători politici, slăbiciuni apărute într-un moment crucial: motivele sale mai profunde trebuie însă căutate atît în incapacitatea Internaționalei de a găsi un răspuns la chestiunea naționalismului și a naționalităților, cît și într-un mod de funcționare care se caracterizează, în principal, printr-o integrare din ce în ce mai susținută în societatea pe care ea pretindea că o combate și că o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în societate, dar conducătorii acestora nu au o conștiință clară a consecințelor unui asemenea proces. Pentru majoritatea partidelor socialiste, realitățile naționale trec înaintea idealurilor internaționaliste. Mascată de un discurs revoluționar, această evoluție s-a continuat, insidios, pe toată durata istoriei Internaționalei a II-a. Constituirea Internaționalei Dispariția formală a Internaționalei I, în 1876, la puțin timp după prăbușirea Comunei din Paris, nu a împiedicat totuși dezvoltarea mișcării muncitorești 1. Aceasta va fi puternic divizată în două tendințe rivale care se dispută
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu au o conștiință clară a consecințelor unui asemenea proces. Pentru majoritatea partidelor socialiste, realitățile naționale trec înaintea idealurilor internaționaliste. Mascată de un discurs revoluționar, această evoluție s-a continuat, insidios, pe toată durata istoriei Internaționalei a II-a. Constituirea Internaționalei Dispariția formală a Internaționalei I, în 1876, la puțin timp după prăbușirea Comunei din Paris, nu a împiedicat totuși dezvoltarea mișcării muncitorești 1. Aceasta va fi puternic divizată în două tendințe rivale care se dispută între ele. Pînă la începutul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
clară a consecințelor unui asemenea proces. Pentru majoritatea partidelor socialiste, realitățile naționale trec înaintea idealurilor internaționaliste. Mascată de un discurs revoluționar, această evoluție s-a continuat, insidios, pe toată durata istoriei Internaționalei a II-a. Constituirea Internaționalei Dispariția formală a Internaționalei I, în 1876, la puțin timp după prăbușirea Comunei din Paris, nu a împiedicat totuși dezvoltarea mișcării muncitorești 1. Aceasta va fi puternic divizată în două tendințe rivale care se dispută între ele. Pînă la începutul anului 1890, anarhiștii par
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Primului Război mondial. Din această diversitate de parametri (economici, politici, sociali, intelectuali și religioși) rezultă realități naționale distincte în care mișcarea socialistă, adesea ivită din rațiuni intelectuale, este încă minoritară, iar în cadrul său, marxiștii reprezintă doar o simplă tendință. În interiorul Internaționalei I Asociația internațională a muncitorilor (AIM)3 disputa dintre marxiști și anarhiști fusese aprigă; ea va continua și după dispariția acesteia. Mai multe tentative de reconstituire a AIM sau a unei organizații internaționale văd lumina zilei o dată cu închiderea conferințelor de la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
organizat de "posibiliști" cu o singură participare străină, cea a sindicaliștilor englezi, celălalt de orientare marxistă, la care participă delegați din 23 țări și națiuni europene, cu excepția Statelor Unite și Argentinei. Această a doua reuniune reprezintă adevăratul act de naștere al Internaționalei a II-a4. Abolirea folosirii armelor, studiul unei legislații internaționale a muncii, campania pentru obținerea unei zile de lucru de opt ore, alegerea datei de 1 Mai ca simbol al luptei muncitorești 5, acestea sînt bazele programatice ale noii Internaționale a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
explică crearea în 1901 a unui Secretariat internațional autonom al organizațiilor sindicale. Decizia este luată o dată cu hotărîrea întrunirilor regulate ale congreselor sindicale. Din această practică se va naște, în 1919, Federația Sindicală Internațională 8. Într-o manieră mai generală, separarea Internaționalei de anarhiști, de care s-au apropiat numeroși sindicaliști, a favorizat incontestabil autonomia sindicalismului în mai multe țări europene. O dată cu congresul de la Londra se încheie, pentru a relua o formulă a socialistului francez Jean Longuet, perioada "constitutivă" a Internaționalei; aceasta
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
separarea Internaționalei de anarhiști, de care s-au apropiat numeroși sindicaliști, a favorizat incontestabil autonomia sindicalismului în mai multe țări europene. O dată cu congresul de la Londra se încheie, pentru a relua o formulă a socialistului francez Jean Longuet, perioada "constitutivă" a Internaționalei; aceasta face loc perioadei "organice". Congresele au așezat autoritatea organizației și chestiuni politice de fond tocmai fuseseră sau erau pe cale de a fi soluționate. Acum devine posibilă construirea structurilor organizaționale, necesare acțiunii. După congresul al V-lea (Paris, iulie 1900
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cele două foruri nu sînt întotdeauna foarte clare. Apar însă și organizații specifice: Federația Internațională a Tineretului Socialist, condusă de H. de Man, L. Frank, K. Liebknecht, ține prima sa conferință la Stuttgart, în 190711, în același timp cu Congresul Internaționalei. La inițiativa Conferinței anuale a femeilor social-democrate din Germania se constituie în același an un Birou Internațional de Formare a Femeilor Socialiste, condus de Clara Zetkin. Astfel se construiește un aparat propriu Internaționalei a II-a care o ajută să
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în 190711, în același timp cu Congresul Internaționalei. La inițiativa Conferinței anuale a femeilor social-democrate din Germania se constituie în același an un Birou Internațional de Formare a Femeilor Socialiste, condus de Clara Zetkin. Astfel se construiește un aparat propriu Internaționalei a II-a care o ajută să-și întărească puterea politică. Totuși, dincolo de structurarea organizației, marile orientări și chiar funcționarea acesteia rămîn tributare diferitelor partide care o alcătuiesc și care contribuie la modelarea fizionomiei sale. Plecînd de la o descriere care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]