1,350 matches
-
un lung rechizitoriu, trecând în revistă tot ce a făcut în viață și considerând că nu e vinovat și nu merită să fie pedepsit. Însă, aidoma lui Iov cel răbdător, se lasă în voia celui divin. O poezie exclamativă și interogativă, a întrebărilor existențiale, o poezie care dă de gândit, într-un câmp al percepțiilor metafizice. Unele întrebări sunt chiar retorice, gen: Cu ce-am greșit? Uneori, versurile par lipsite de muzicalitatea, de eufonia din sonete și lieduri. O oarecare sensibilitate
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
îl văzusem prima oară în viață de dimineață, iar la prânz el formula această banal de teribilă întrebare. Nu aștepta de la mine cine știe ce răspuns elaborat, de aceea, puțin mirat, a repetat-o, trecând de la tonul neutru, de conversație, la unul interogativ, care cerea un răspuns imediat. Ei bine, această nevoie a lui de a ști, indusă desigur de lipsa mea de reacție, transformată de subconștientul meu într-o urgentă nevoie de autolămurire, m-a cufundat si mai mult în apele tulburi
ARE YOU HAPPY? AUTOR VIOREL PLOESTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366907_a_368236]
-
e exprimată în trăsătura declarativă și limpede a enunțului sau tare - imperativă. O compensare. Poemul exploatează emoția, dar nu e construit din propoziții emoționale. Doar decorativ apar câteva fraze exclamative. Și, deși incertitudinea deține spații întinse din cuprinsul poetic, formula interogativă (moale) și expresia dubitativă (nesigură și periclitată de labilitate) sunt rare. Există însă, de o cu totul altă calitate, întrebarea retorică - întrebarea întoarsă către sine. „E diademă de liniște grea? / E visul cu floare de tei?” „Teamă mi-e de
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
în completare venind Interpretarea profilului de competențe al profesorului debutant și în mod inedit, aș spune, Elaborarea unei metafore pentru elementele situației de învățare. Era de la sine asteptată „Teoria si metodologia în teoria și metodologia evaluării”, privită în mod constructiv, interogativ chiar dacă inerent uneori retoric, și aceasta făcând parte din latura psihologiei uneori mai vizibile ca intenție, alteori intenționat ascunse sau inverse pe fondul necesităților diverse de descoperire a personalității. Deosebit de pertinenta expunere este însoțită de diverse chestionare care ar trebui
DRD. DR. IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368675_a_370004]
-
îi înțeleg. Primesc textele, indicațiile și atacă la baionetă. Inteligența lor e de rang primar. Nu reacționează la ironie, nu aduc argumente în ceea ce afirmă și te înjură când sunt demascați, ei fiind 100% anonimi. Însă, ceilalți distribuitori, mirativi sau interogativi, de ce nu se informează mai întâi? Când e atât de simplu. Cum pot să pună „botul” la tot felul de site-uri, răsărite ca ciupercile, care diseminează informații false, apocaliptice, panicarde, rasiste, antieuropene? Cum pot crede, de pildă, în marota
TABLETA DE WEEKEND (177): ROMÂNIA INTELIGENTĂ RIDICĂ-TE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368697_a_370026]
-
anume la regenerarea spiritului românesc, resuscitând și îmaginația-i bogată, spirit curat și curățat de intemperiile și vicisitudinilor istoriei recente, la care face atâtea trimiteri și referințe. Scopul și imboldul acestei lucrări este realizarea regenerării demnității naționale și răspunsul la ispita interogativă a rădăcinilor. “Ea se înfățișează ca un sublimat de idei trăite și trăiri ridicate la rangul de idee. Totodată, cartea este un simpton, rpintr-o conștiință sensibilă, la fenomenul primejdiei în care se află neamul și țara, subțiindu-și identitatea ca
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
lui Ionel să dea pupicul, furat când coborau din mașină. Au intrat în salonul de recepții unde s-au instalat în fotolii. Auzind zgomot Stela, mama de adopție a Mirandei, a intrat în salon. Sa dus direct la Anica exclamând interogativ, „Ana?” - Da stimată doamnă. Sunt sora geamănă a fiicei dumneavoastră. - Răspunsul pare straniu și totuși este corect. Îți cunosc istoria. Am cunoscut-o chiar și pe mama voastră. Ce ai devenit? Cum s-a desfășurat acest dublu deceniu? Înainte de a
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
ușor de la prezent la trecut și invers, iar dintre moduri excelează conjunctivul și optativul care poartă povara dorinței neîmplinite : ,, să ard, să te uit, să-mi amintesc, aș face, aș fi fost, aș fi legat, ș.a. Nu lipsesc nici elementele interogative sau de invocație, care dau valoare dialogului imaginar : ,, Cât să mai aștept, iubito ?'' Nu-mi cere să te uit, iubita mea'' Iulian Patca are un suflet plin de dor, un dor de iubire și de Dumnezeu prin care aduce un
IULIAN PATCA, UN POET AL IUBIRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364951_a_366280]
-
nămeții?” (Suav de luna nouă). Interogațiile retorice apar deseori în poeziile sale, căci “omul este un ghem de întrebări”, așa cum zicea Petre Țuțea. O astfel de poezie, care coboară în adâncurile gândului, intitulată ” Sub vremuri”, e alcătuită pe o structură interogativă: “Cine-ar vrea să îmi înghită/ Tot nisipul din clepsidră,/ Motivând că-i doar o joacă...?/ Doamne, nu-l lasă s-o facă!”. La sfârșitul lecturii, ne despărțim cu greu de o asemenea carte. De bună seamă că va dăinui
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
celelalte activități ale spiritului, deși, până în epoca modernă, filozofii examinau aproape toate domeniile cunoașterii, iar f. însăși era privită că „știință prima și supremă”, ca „știință prin excelență” sau „știință absolută”. Față de știință și religie, f., în natură ei, este interogativa și polimorfa, ceea ce implică o eternă revenire asupra obiectului și condițiilor posibilității ei. Filozofie creștină = ansamblu de idei filozofice dezvoltate în Evul Mediu pe baza sintezei dintre f. veche (în special, platonismul și neoplatonismul, aristotelismul și stoicismul) și ideile creștine
DESPRE CEREMONIILE SI TENDINTELE UMANISTE ALE ASUR – INTRE REALITATE, CONTESTARE SI CONTRAFACERE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361588_a_362917]
-
Români, EX -redactor-șef al revistei "Literaria"...Ce este cu aceste...” EX-uri”?! Sunt ele semnul unor reminiscențe nostalgice, ori semne ale unei camuflate mânii retrospective...? Sau CE?! NNN:Sigur că “EX-urile “amintite produc, în profunzimile unor orizonturi mentale, formulări interogative. Dar nu este aceasta prima provocare la confesiune... Semnul reprezentat nu are încărcături nostalgice , și nici împovărătoare tensiuni retrospective. El (semnul), configurează trepte / etape / direcții distincte de orientare și evoluție spirituală , intrate deja în constelația arhitecturii istorice. Deci, vorbim despre
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
Unsul Divinității, al Cârmuitorilor Eonici. În această Koinonia (comuniune) a sufletelor se află și Chipul Coroanei. Înțelepții au pătruns simbolul. Acum păstrez amintirea înțelesului și semnul aprecierii regale. Dar, se cuvenea sursa directă... 7-AB: Evident, urmează o a doua dorință interogativă... - și aș fi deosebit de onorat și încântat, dacă ați dezvolta răspunsul: fiind domnia voastră evidențiat de către Societatea Internațională de Paradoxism, fondată de celebrul (și nu degeaba!) domn prof. dr. FLORENTIN SMARANDACHE (de la Universitatea din New Mexico/SUA) - cum apreciați mișcarea paradoxistă
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
vis,plăsmuiri nesfârșite/ Care curg și inundă și curg/ De oboseală,de gânduri ruginite,/ A mai dispărut un poet,într-un burg.(Numele lui a fost scris).Exusperanța nostalgică,imageria echivocă,pe jumătate fabuloasă,pe jumătate reală,traduce o sensibilitate interogativă,gesticulația duioasă are o credibilă notă de sentimentalitate proaspătă,atinsă,uneori,de reflecția posomorâtă.Această sensibilitate provine și din faptul că poeta vine din dogoarea câmpiei teleormănene:Nu mai știu să ascult,să te-aud/ Departe de tine,tot mai
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
fărădelegilor” (p.13). Pornind cu această provocare mystagogică și politică deopotrivă, tânărul autor Mihail Neamțu recuperează o serie dintre direcțiile teologiei sociale, teoretice și angajate deopotrivă. Astfel cititorul poate înregistra teme diferite scrise în același diapazon, elegiac și teologic deopotrivă, interogativ de cele mai multe ori, autorul repoziționând, în raport cu propria gândire și cu aceea a creștinului modern, o serie de probleme. Probleme majore și părut minore, dovedind o dată în plus măiestria unui suflet dispus să recupereze, în cheia gândirii creștine, aspecte ale gândirii
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
focul de aseară/ Aprins din vechiul gard/ Care cândva, împrejmuia sufletul meu/ Cu vorbe sublime‘’. În „Dor de Paradis” - ocrotită de „un înger’’ - atinge extazul: „Hristos a înviat!” exclamă poeta, copleșindu-și cititorii. În poezia „ Absentă la miracol mâna înalță” - interogativ - o odă mâinii, muncii creatorului, avertizând în final: „Vor veni vremuri grele/ În care pâinea ne va sări din mâini/ S-a mutat mâna/ Pe arme”. Trecând pe lângă poeziile: „Desprins de lume”; „Dintotdeauna” unde poeta își descoperă prezența „aici’’, ca
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
lui Ionel să dea pupicul, furat când coborau din mașină. Au intrat în salonul de recepții unde s-au instalat în fotolii. Auzind zgomot Stela, mama de adopție a Mirandei, a intrat în salon. Sa dus direct la Anica exclamând interogativ, „Ana?” - Da stimată doamnă. Sunt sora geamănă a fiicei dumneavoastră. - Răspunsul pare straniu și totuși este corect. Îți cunosc istoria. Am cunoscut-o chiar și pe mama voastră. Ce ai devenit? Cum s-a desfășurat acest dublu deceniu? Înainte de a
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
locuri / țări care să se poată mândri cu o atât de mare densitate de tradiționale mori / întreprinderi valorificând roata de apă ca prim motor din lume, ni se relevă o uimitoare realitate „statistică“ - drept „răspuns / răspunsuri“, din planuri complemetare, la „interogativa ecuație a istoriilor“ -, aceea că, în România anului 1957 d. H., existau 5516 instalații cu hidraulice roți (dintre care - datorită reliefului decident asupra valorificării roții de apă - cam 3000 ar fi fost atunci în Transilvania), aceea că, în orizontul anului
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
a existenței umane: Pașii creștinului nemăsurați - în drum spre biserică. Textul are o impresionantă unitate semantica, eflorescentele lui tectonice, prozodice, imagistice (adesea memorabile) conlucrând fără cusur la sfericitatea întregului. Concluzia, transcrisa, discret, spre sfârșit (nu chiar la sfarsit), se adresează, interogativ, chiar titlului: Cine e, Doamne, altul decât Tine Străjer peste suflete? Și răspunsul vine de la eul înduhovnicit, care, ajuns, după lungă să nevoința, pe cea de a treia treaptă, și-a câștigat dreptul să rostească: Urma degetului Tău pe piatră
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
relație cu același interlocutor în momente diferite ale acțiunii. În relație cu soția sa când află că ea a dat jacheta chivuțelor este autoritar, aspru, poruncitor, batjocoritor, o tratează ca pe o ființă inferioară. I se adresează în propoziții scurte, interogative sau exclamative. Glasul lui devine un strigăt: „Taci, strigă crunt d. Lefter. Pe câte farfurii ai dat-o? Unde sunt farfuriile? Poruncește strașnic d. Lefter.” Epitetele care însoțesc verbele accentuează ideea de cruzime și de înverșunare: „strigă crunt”, „poruncește strașnic
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
chivuțelor este insinuant: „Lipsește ceva dintr-o casă ... știe ea ce lipsește.” Ideea de insinuare este susținută de punctele de suspensie. Pe Țâca, țiganca ce primise jacheta în schimbul a zece farfurii, o supune unui adevărat interogatoriu alcătuit din propoziții scurte, interogative sau exclamative, din care unele imperative, ca în stilul polițienesc. O acuză de prefăcătorie: „Te faci că nu știi, gașperiță!”, de minciună „Atunci, de ce minți?” și propoziția ultimă se repetă la un interval scurt. Este poruncitor și indecent. Îi ordonă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Furia lui înregistrează un crescendo, exprimat la nivelul frazei în propoziții interogative și exclamative din ce în ce mai scurte: „Prin urmare, care va să zică, dacă nici dv., poliția, nu ne protejați contra bandiților, atunci, mă rog, ce mai rămâne? Am înțeles, care va să zică, cum merge chestia! Nu vă săturați nici cu zece la sută? Cât vreți, cât poftiți
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Emanuela s-a așezat pe o bancă ascultând vrăjită concertul micii vietăți. Nimic nu ar fi putut să-i facă mai bine în acel moment. Începuse ca o izbucnire de tristețe, ca un plâns în triluri ușoare, prelungi, un sentiment interogativ cu variații dulci, în repetiții ale întrebării, de cinci-șase ori, modulând sunetele ca dintr-un flaut fin de trestii sau din fluierul unui păstor. După o mică pauză, minunea a revenit într-o explozie de veselie cu triluri melodioase, precum
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
care le recitesc flămândă, ori de câte ori aș vrea să îmi tamponez tandru cine știe ce zgârietura din suflet... Mi-am adus aminte de cea mai înduioșătoare declarație de dragoste, repetată în rafale de dimineață și de seară, de micuța H. O declarație ascunsă interogativ în cuvinte pe care știau să le pronunțe chiar și ochii ei albaștri: "O să mai fii aici, când mă trezesc?" Într-o seară a uitat să mă întrebe...Și eu am uitat să îi spun că, inevitabil, vine și dimineața
SLALOM PRINTRE DECLARAȚII DE DRAGOSTE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359469_a_360798]
-
femeie. Și nu fără mediocră rațiune le-a plăcut senatorilor regatului zeiței Pallas să pună pe același taler al balanței două lucruri: materia și femeia.” 6) Într-o altă figură de stil numită de unii complexio (repetiție a unei structuri interogative, care reia aceiași formulare în întrebare și o alta în răspuns), Bruno întreabă: Unde se află în potență distrugerea Troiei? Într-o femeie. Cine a fost instrumentul distrugerii forței samsonice? Vreau să spun a acelui erou, care, cu o falcă
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
căzu” („Atuncea doară cortina să cadă”). Par a fi concepute ca niște poeme de bilanț după o carieră poetică extrem de rodnică și tumultuoasă. Tot acum se amplifică încercările de dialog (ca în psalmul arghezian) cu Dumnezeu. Avem mai degrabă monologuri interogative ale poetei în speranța unor limpeziri necesare. În planul atitudinii este remarcabilă și propensiunea autoarei către pamfletul de calitate. A se vedea „Odă vrăjmașului meu”. „Arca de frunze” (Ed. Augusta, Timișoara, 2003) este o culegere de autor, reiterând ideea că
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]