KorAP: Find »[drukola/base=interosos & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...10 >

226 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. în jos se termină pe maleola medială a osului. -medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; -externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară se bifurcă pentru a delimita incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: -ofață superioară ce face corp comun cu osul; -ofață inferioară articulară pentru trohleea astragaliană la care se pun în evidență: - creasta antero-posterioară ce

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
1/3 inferioară prezintă o creastă oblică în jos, înapoi care împarte această față în două porțiuni: una posterioară, pe care alunecă tendoanele mușchilor peronieri și alta, anterioară, aflată în raport direct cu pielea; ^medială, pe care se află creasta interosoasă care subîmparte această față într-o porțiune: - orientată spre anterior, pe care se inseră mușchiul extensor comun al deaetelor, peronier anterior și extensorul propriu al deaetului mare; - orientată spre posterior, pe care se aăsește aambierul posterior; - posterioară, convexă, ruaoasă pe

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Calcaneul 10. Tuberozitatea calcaneană 11. Procesul posterior al astragalului 12. Șanțul flexorului lung al halucelui 13. Sustentaculum tali 14. Astragalul 15. Tuberozitatea navicularului 16. Navicularul 17. Cuneiformul lateral 18. Cuneiformul intermediar 19. Cuneiformul medial 20. Tuberozitatea metatarsianului I 21. Spații interosoase metatarsiene 22. Oase sesamoide Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
exepționale au un grad foarte mic de libertate. Ca varietăți de articulații fibroase se disting: Sindesmozele, sinfibrozele (syndesmosis) -Figura 46 - în care unirea celor două oase se realizează prin intermediul țesutului conjunctiv, cu fibre de colagen și elastice, formându-se ligamentul interosos; exemplu: membrana interosoasă radiocubitală sau tibio-peronieră, ligamentele galbene ale coloanei vertebrale, ligamentul coracoacromial. Suturile (sutura) - Figura 47- sunt articulații în care oasele sunt despărțite de un strat subțire de țesut fibros care se continuă în afară cu periostul osului și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
grad foarte mic de libertate. Ca varietăți de articulații fibroase se disting: Sindesmozele, sinfibrozele (syndesmosis) -Figura 46 - în care unirea celor două oase se realizează prin intermediul țesutului conjunctiv, cu fibre de colagen și elastice, formându-se ligamentul interosos; exemplu: membrana interosoasă radiocubitală sau tibio-peronieră, ligamentele galbene ale coloanei vertebrale, ligamentul coracoacromial. Suturile (sutura) - Figura 47- sunt articulații în care oasele sunt despărțite de un strat subțire de țesut fibros care se continuă în afară cu periostul osului și în interior cu

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
capsulare: liaamentele rezultate prin diferențierea unei porțiuni din capsula articulară; - tendinoase rezultate prin transformarea unor tendoane ex: liaamentul rotulian; - musculare rezultate prin atrofierea unor mușchi: liaamentul acromio- coracoidian; - fibrozate: liaamentul stilo-hioidian. - după poziția pe care o au în raport cu oasele: liaamente interosoase. Alți factori care participă la menținerea suprafețelor articulare în poziție: - presiunea atmosferică; - mușchii prin proprietățile elastice și tonice pe care le au; - existența unor mușchi tensori ai capsulei articulare inserați pe fundurile de sac și care împiedică prinderea sinovialei între

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mica cavitate siamoidiană pentru articulația cu radiusul. 1. Epifiza inferioară a humerusului 2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps brahial 14. Gaura nutritivă Epifiza proximală radială participă la articularea cu capul radial. Aceasta prezintă pe fața superioară o depresiune denumită foseta capului radial care se ar(\cu\ează cu capitul humeral

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
1. anterior: inserția terminală a mușchilor brahial anterior și biceps brahial; 2. posterior: mușchii anconeu și triceps brahial; 3. lateral-extern: mușchii brahioradialis, primul și al doilea radial extern; 4. lateral-intern: mușchii epitrohleeni. Vascularizatia articulației este realizată din arterele ulnară, brahială, interosoasă. Inervatia articulației este realizată mai ales din nervul radial și musculocutanat dar, și din musculocutanatul brahial, brahialul anterior, ulnar. ARTICULAȚIILE RADIO- ULNARE (RADIO-CUBITALE) (articulations radioulnares) Cubitusul și radiusul formează scheletul osos al antebrațului și sunt unite între ele prin 3

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
micii cavități siamoidiene cubitale până la fața internă a colului radial. în poziție intermediară a antebrațului liaamentul este destins în timp ce în timpul supinației sau a pronației ligamentul se tensionează limitând mișcările. 2. Articulația radio-cubitală mijlocie Articulația radio-cubitală este sub forma unei membrane interosoase care unește diafizele radiusului și cubitusului ocupând spațiul dintre aceste două oase. Se inseră intern pe marainea externă a corpului cubital iar extern pe marainea internă a diafizei radiale. Se întinde pornind de la tuberozitatea bicipitală radială până la articulația radio-cubitală inferioară

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
1/4 inferior direcția lor este inversă. Această așezare a fibrelor face ca în diferite mișcări forțele de compresiune și de tracțiune asupra membranei să fie repartizate uniform spre cele două oase. Starea maximă de tensiune în care ajunae membrana interosoasă este în poz\\\a intermediară de semiprono-supinație diminuând considerabil în poziția de pronație. Liaamentul oblic sau liaamentul rotund (coarda oblică) este un mic fascicul cu direcție oblică ce pornește de la procesul coronoid cubital și se dirijează în jos oblic până la

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Liaamentul oblic sau liaamentul rotund (coarda oblică) este un mic fascicul cu direcție oblică ce pornește de la procesul coronoid cubital și se dirijează în jos oblic până la tuberozitatea radială. Dispoziția fibrelor din liaament este de sens invers celor dim membrana interosoasă. Raporturile articulației sunt: 1. anterior cu marainea ulnară a mușchiului flexorului propriu al policelui, flexorului comun profund al deaetelor, 2. antero-inferior cu mușchiul pătrat pronator, 3. posterior și lateral extern cu mușchiul scurt supinator, extensor propriu al policelui, abductorul luna

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
una lateral-extern și alta inferior, - la nivelul epifizei distale radiale: mica cavitate siamoidiană situată lateral intern. Capsula articulară înalobează suprafețele articulare pierzându-se în capsula articulației radiocarpiene ș12, 18, 20ț.. Stratul intern al capsulei articulare, sinoviala, trimite prelunairi spre spațiul interosos comunicând cu articulațiile carpiene prin orificiul din discul fibrocartilaainos. Datorită prelunairilor pe care le trimite a mai fost denumită și membrană sacciformă. Mijloacele de unire extracapsulare sunt: - liaamentul anterior ulnar care se inseră de la marainea anterioară a cavității mici siamoidiene

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al carpului. Raporturile articulației cu structurile anatomice învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase carpiene așezate pe două rânduri determină formarea următoarelor articulații: 1. articulațiile proximale ale primului rând de oase carpiene, 2. articulațiile distale ale celui de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
nivelul acestei articulații sunt: - palmare, în număr de două, unesc articulațiile scafoid-semilunar, respectiv semilunar-piramidal și sunt plasate sub liaamentele anterioare ale articulației radiocarpiene; - dorsale, tot în număr de două, sunt plasate transversal peste scafoid, semilunar, piramidal unindu-le între ele; - interosoase sunt așezate între scafoidsemilunar, semilunar-piramidal; - proprii: ligamentul pizo-hamat ce se întinde de la piziform la cârligul osului hamat; - pizo-metacarpian ce unește piziformul cu baza mecarpianului V. 2. Articulațiile distale ale celui de al doilea rând de oase carpiene Sunt tot articulații

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
liaamente dorsale, dispuse pe fața posterioară, realizează unirea a câte 2 oase între ele: trapez-trapezoid, trapezoid-osul mare, osul mare- osul cu cârlia; -3 liaamente palmare dispuse pe fața anterioară și cu dispoziție asemenătoare cu cea a liaamentelor anterioare, -2 liaamente interosoase plasate unul pe fața lateral externă a osului mare spre osul trapezoid și altul pe fața internă a osului mare spre osul cu cârlia. 3. Articulația mediocarpiană Articulația mediocarpiană unește primul rând de oase carpiene cu cel de al doilea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cu metacarpianul lll, - capitatul cu metacarpianul lll, - osul hamat cu metacarpienele lV și V. ARTICULAȚIILE INTERMETACARPIENE (articulations intermetacarpeae) Suprafețele osoase articulare sunt mici, ovalare și dispuse pe fețele laterale ale bazelor metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt întărite de ligamentele metacarpiene: interosoase, dorsale, palmare. ARTICULAȚIILE DEGETELOR (articulations diaitirum manus) 1. Articulațiile metacarpo-falangiene Suprafețele articulare sunt reprezentate de capul metacarpienelor și de baza falangelor. Fața carpiană depășește pe cea falangană, astfel că pe circumferința acesteia din urmă se inseră un fibrocartilaj denumit ligamentul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fibrocartilaj în timp ce peste cea a coxalului un cartilaj hialin. Ca mijloace de unire se descriu liaamenteleFiaura 65: - sacro-iliace ventrale (lia. sacroiliaca ventralia) ce pornesc de pe fața ventrală a sacrului la partea posterioară a fosei iliace și a liniei arcuate; - sacro-iliace interosoase (lia. sacroiliaca dorsalia) ce unesc tuberozitățile sacrală și iliacă; - ilio-lombar (lig. iliolumbale) care se inseră pe procesul transvers al lui L5, uneori L4 și apoi printr-un grup de fibre superioare, cu direcție spre creasta iliacă, și altele inferioare pe

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a capului peroneului, -fața articulară peronieră de pe condilul lateral al tibiei; ambele prezintă cartilaj hialin. Mijloacele de unire: - capsula articulară este mai arosă anterior, - liaamentele sunt dispuse între tibie și peroneu: - anterior la nivelul capului peroneului, solid, - posterior. 2. Membrana interosoasă (membrana interossea) Membrana interosoasă a aambei este un dispozitiv fibros care se întinde între marainile interosoase ale tibiei și peroneului. Fibrele sunt dispuse oblic inferior și lateral. Această membrană are rol în creștere suprafeței pentru inserțiile musculare. Ca și membrana

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
articulară peronieră de pe condilul lateral al tibiei; ambele prezintă cartilaj hialin. Mijloacele de unire: - capsula articulară este mai arosă anterior, - liaamentele sunt dispuse între tibie și peroneu: - anterior la nivelul capului peroneului, solid, - posterior. 2. Membrana interosoasă (membrana interossea) Membrana interosoasă a aambei este un dispozitiv fibros care se întinde între marainile interosoase ale tibiei și peroneului. Fibrele sunt dispuse oblic inferior și lateral. Această membrană are rol în creștere suprafeței pentru inserțiile musculare. Ca și membrana interosoasă a antebrațului și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de unire: - capsula articulară este mai arosă anterior, - liaamentele sunt dispuse între tibie și peroneu: - anterior la nivelul capului peroneului, solid, - posterior. 2. Membrana interosoasă (membrana interossea) Membrana interosoasă a aambei este un dispozitiv fibros care se întinde între marainile interosoase ale tibiei și peroneului. Fibrele sunt dispuse oblic inferior și lateral. Această membrană are rol în creștere suprafeței pentru inserțiile musculare. Ca și membrana interosoasă a antebrațului și la acest nivel există aăuri nutritive arteriale. Grosimea membranei interosoase este maximă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
membrana interossea) Membrana interosoasă a aambei este un dispozitiv fibros care se întinde între marainile interosoase ale tibiei și peroneului. Fibrele sunt dispuse oblic inferior și lateral. Această membrană are rol în creștere suprafeței pentru inserțiile musculare. Ca și membrana interosoasă a antebrațului și la acest nivel există aăuri nutritive arteriale. Grosimea membranei interosoase este maximă la unirea 1/4 superioare cu 3/4 inferioare. în articulația tibio-fibulară sunt realizate mișcări de alunecare, fiind o articulație plană (2, 11, 12, 18

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
între marainile interosoase ale tibiei și peroneului. Fibrele sunt dispuse oblic inferior și lateral. Această membrană are rol în creștere suprafeței pentru inserțiile musculare. Ca și membrana interosoasă a antebrațului și la acest nivel există aăuri nutritive arteriale. Grosimea membranei interosoase este maximă la unirea 1/4 superioare cu 3/4 inferioare. în articulația tibio-fibulară sunt realizate mișcări de alunecare, fiind o articulație plană (2, 11, 12, 18, 20). 3. Sindesmoza tibio-peronieră (syndesmosis tibiofibularis) Sindesmoza tibio-peronieră unește cele două oase ale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
talo-calcaneană, - talo-calcaneo-naviculară, - calcaneo-cuboidiană, -transversă a tarsului, - cuneo-naviculară, - intercuneene, - cuneo-cuboidian. 3. Articulația subtalară (articulatio subtalaris) Mai este denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Cea de a treia articulație se formează între navicular și cuboid (2, 11, 12, 18, 20). ARTICULAȚIILE TARSO-METATARSIENE Sunt articulații plane realizate între cuboid și cele trei cuneiforme. Mijloacele de unire sunt reprezentate de ligamente: - tarso-metatarsiene dorsale și plantare, - cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele metatarsienelor sunt unite prin articulații sinoviale în timp ce capetele prin liaamentul metatarsian transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele metatarsienelor sunt unite prin articulații sinoviale în timp ce capetele prin liaamentul metatarsian transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire: - capsula articulara, -2 liaamente colaterale (lia. collateralis), - liaamentele plantare

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]