490 matches
-
în serviciile corespondente din parlamentele naționale (cu excepția Germaniei). Parlamentul European dispune chiar de birouri de informații în capitalele statelor membre, după exemplul Comisiei Europene. Celelalte 6 direcții generale din Parlamentul European sunt: Grefa, Direcția Generală a Comisiilor și a Delegațiilor Interparlamentare, Direcția Generală pentru Studii, Direcția Generală a Administrației, Direcția Generală pentru Personal și Finanțe și Direcția Generală pentru Traducere, la care se adaugă un Secretariat al Chesturii. La fel ca toate celelalte instituții ale UE, Parlamentul European face angajări pe
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
va fi numit secretar și îl va transforma într-un adevărat organism de coordonare între congrese 10. BSI va deveni locul de întîlnire al tuturor marilor voci din socialismul european. Cu un an mai devreme, fusese creată o Comisie socialistă interparlamentară avînd drept scop de "a facilita o acțiune comună în ceea ce privește marile probleme politice și economice internaționale". Rolul său umbrește într-un fel pe cel al BSI, iar delimitările dintre cele două foruri nu sînt întotdeauna foarte clare. Apar însă și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
emigrației europene (aplicarea dintr-o țară în alta a legilor privind accidentele de muncă, asigurările sociale, pensionările etc.); în domeniul cooperării intelectuale se avea în vedere o cooperare între universități și academii, relații literare și artistice, îmbunătățirea regimului presei; cooperare interparlamentară; în domeniul administrației se urmărea formarea de secții europene în anumite birouri internaționale mondiale. De asemenea, se dorea ca la orice Conferință europeană statele extraeuropene să fie invitate pentru a participa ca 5 Charles Zorgbibe, Construcția europeană. Trecut, prezent, viitor
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Germaniei. Dar aceste tratative au eșuat 46. În același timp, au avut loc misiuni diplomatice, consultări cu scopul de se ameliora relațiile cu Uniunea Sovietică și Germania. La Oslo, între 15/19 august, s-a întrunit a XXXV-a Conferință interparlamentară având ca obiectiv prioritar, reglementarea pacifică a conflictelor internaționale. Din delegația parlamentară a României a făcut parte și Alexandru Lapedatu, alături de personalități care au ilustrat cu cinste viața acestui for în perioada de după primul război mondial: foști președinți de Cameră
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ion Petrovici. Același scop pe care l-a avut și la Conferința de Pace de la Paris din 1919/1920, de a milita pentru pace și de a acționa pentru înlăturarea pericolelor ce pândeau țara, l-au călăuzit și la Conferința interparlamentară de la Oslo 47 . Cu toate aceste demersuri, soarta României fusese decisă de cele două mari puteri totalitare. La 23 august 1939 a fost semnat pactul Molotov-Ribbentrop, prin care Uniunea Sovietică și Germania își delimitau sferele de influență în Estul Europei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Germaniei. Dar aceste tratative au eșuat 46. În același timp, au avut loc misiuni diplomatice, consultări cu scopul de se ameliora relațiile cu Uniunea Sovietică și Germania. La Oslo, între 15/19 august, s-a întrunit a XXXV-a Conferință interparlamentară având ca obiectiv prioritar, reglementarea pacifică a conflictelor internaționale. Din delegația parlamentară a României a făcut parte și Alexandru Lapedatu, alături de personalități care au ilustrat cu cinste viața acestui for în perioada de după primul război mondial: foști președinți de Cameră
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ion Petrovici. Același scop pe care l-a avut și la Conferința de Pace de la Paris din 1919/1920, de a milita pentru pace și de a acționa pentru înlăturarea pericolelor ce pândeau țara, l-au călăuzit și la Conferința interparlamentară de la Oslo 47 . Cu toate aceste demersuri, soarta României fusese decisă de cele două mari puteri totalitare. La 23 august 1939 a fost semnat pactul Molotov-Ribbentrop, prin care Uniunea Sovietică și Germania își delimitau sferele de influență în Estul Europei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
puterilor sale ce nu au încetat să crească 44. Astfel că aleșii europeni au libertatea de a-și defini prioritățile în exercitarea mandatului 45. Pot decide să se implice sau nu în una sau mai multe comisii parlamentare și delegații interparlamentare 46. Pot, de asemenea, să își utilizeze mandatul pentru a interveni pe scena politică națională sau regională ori pentru a beneficia prezența în media. În plus, regulamentul PE le garantează puteri pe care deputații le pot exercita într-un mod
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
federal. Se avea în vedere posibilitatea exercitării unui anumit control politic al trusturilor și cartelurilor industriale, diminuarea progresivă a tarifelor vamale, acordarea de credite regiunilor mai puțin dezvoltate din Europa, rezolvarea problemei emigrării forței de muncă, intensificarea cooperării intelectuale, cooperarea interparlamentară cu scopul de a se realiza Uniunea interparlamentară europeană 20. Briand propunea următoarele organisme de conducere ale Uniunii Europene: Conferința Europeană 20 Eliza Campus, Planul Briand de Uniune Europeană (1929-1930), în “Revista de istorie”, nr. 8, august 1982, p. 932
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
anumit control politic al trusturilor și cartelurilor industriale, diminuarea progresivă a tarifelor vamale, acordarea de credite regiunilor mai puțin dezvoltate din Europa, rezolvarea problemei emigrării forței de muncă, intensificarea cooperării intelectuale, cooperarea interparlamentară cu scopul de a se realiza Uniunea interparlamentară europeană 20. Briand propunea următoarele organisme de conducere ale Uniunii Europene: Conferința Europeană 20 Eliza Campus, Planul Briand de Uniune Europeană (1929-1930), în “Revista de istorie”, nr. 8, august 1982, p. 932. în care intrau toți membrii, Comitetul Politic din
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
cu șeful statului Bangladesh. În 1991, la New York, ministrul afacerilor externe român s-a întâlnit cu omologul său din Republica Populară Bangladesh. În 1994, președintele Adunării Naționale a Republicii Populare Bangladesh a vizitat România, cu ocazia participării la Conferința Uniunii Interparlamentare. Cadrul juridic 1987Acord pe termen lung privind cooperarea economică, tehnică și științifică. 1987-Acord privind transporturile maritime. 1988 Acord pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale la impozitele pe venit. Din primii ani ai secolului XXI, au început să apară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Cuba a delegației de parlamentari din Grupul de prietenie româno-cubanez; noiembrie 1998consultări la Havana între Ministerele de Externe; martie 2001 consultări la București între Ministerele de Externe; aprilie 2001 participarea unei delegații parlamentare la cea de a 105-a Conferință interparlamentară, la Havana. Din 2002 până în 2006, nu au mai avut loc contacte politice. În mai 2006, la București au avut loc consultări ale Ministerelor de Externe ale celor două țări. Înainte de 1990, exporturile românești în Cuba se făceau pe baza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
organizate pentru discutarea rapoartelor, dar și pentru interpelări adresate Comisiei și Consiliului, dezbaterii problemelor urgente și declarațiilor președintelui. Adunările plenare sunt publice. Comisiile parlamentare unite întrețin relațiile cu parlamentele Statelor cu care Uniunea Europeană are acorduri de asociere. De asemeni, delegațiile interparlamentare fac același lucru pentru parlamentele multor altor țări și pentru organizațiile internaționale. Principale grupuri politice sunt următoarele: - Grupul Partidului Popular European (creștin-democrat) și al Democraților Europeni-PPE-DE; (9 deputați europeni români); - Grupul Partidului Socialiștilor Europeni PSE; (12 deputați europeni români); - Grupul
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
Articolul UNIC Componentă nominală a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, prevăzută în anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/1993 privind aprobarea componenței nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, cu modificările ulterioare, se modifică, după cum urmează: - se include în componență acestuia domnul Valentin Voicu Glodean, senator
HOTĂRÎRE Nr. 6 din 26 iunie 1996 pentru modificarea componentei nominale a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare, aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 11/1993 , cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113830_a_115159]
-
Articolul UNIC Componentă nominală a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, prevăzută în anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/1993 privind aprobarea componenței nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, cu modificările ulterioare, se modifică, după cum urmează: - se include în componență acestuia domnul Valentin Voicu Glodean, senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, în locul domnului senator Tiberiu Vladislav; - se include în componență acestuia domnul Ioan Marinescu, deputat, Partidul România Mare, în locul
HOTĂRÎRE Nr. 6 din 26 iunie 1996 pentru modificarea componentei nominale a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare, aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 11/1993 , cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113830_a_115159]
-
Articolul 1 Se aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar pe anul 1995, după cum urmează: - execuția bugetului de venituri și cheltuieli al Camerei Deputaților, potrivit anexei 1; - execuția bugetului de cheltuieli pentru cea de-a 94-a Conferința a Uniunii Interparlamentare, potrivit anexei nr. 2; - execuția bugetului de venituri și cheltuieli privind activitatea extrabugetara, potrivit anexei nr. 3; - execuția bugetului de venituri și cheltuieli al Institutului Roman pentru Drepturile Omului, potrivit anexei nr. 4. Articolul 2 Raportul explicativ privind execuția bugetului
HOTĂRÎRE Nr. 6 din 18 martie 1996 pentru aprobarea contului de încheiere a exerciţiului bugetar pe anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113833_a_115162]
-
ședința din 18 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ADRIAN NASTASE Anexa 1 EXECUȚIA bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 1995 Anexa 2 EXECUȚIA bugetului de cheltuieli privind Conferința Uniunii Interparlamentare - București - octombrie 1995 Anexa 3 EXECUȚIA bugetului de venituri și cheltuieli privind activitatea extrabugetara pe anul 1995 Anexa 4 EXECUȚIA bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 1995 pentru Institutul Roman pentru Drepturile Omului
HOTĂRÎRE Nr. 6 din 18 martie 1996 pentru aprobarea contului de încheiere a exerciţiului bugetar pe anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113833_a_115162]
-
Articolul UNIC Articolul 13 din Statutul Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 9 din 11 februarie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 22 februarie 1993, se modifică și va avea următorul cuprins: "Membrii Grupului Român al Uniunii Interparlamentare plătesc lunar o
HOTĂRÎRE Nr. 9 din 11 septembrie 1996 pentru modificarea art. 13 din Statutul Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113887_a_115216]
-
Român al Uniunii Interparlamentare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 9 din 11 februarie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 22 februarie 1993, se modifică și va avea următorul cuprins: "Membrii Grupului Român al Uniunii Interparlamentare plătesc lunar o cotizație de 10.000 lei, care va intra în bugetul grupului. Un procent de 80% din această sumă va fi folosit pentru acoperirea în lei a unei părți din cotizația anuală în valută a grupului. Restul sumei
HOTĂRÎRE Nr. 9 din 11 septembrie 1996 pentru modificarea art. 13 din Statutul Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113887_a_115216]
-
Articolul UNIC Se constituie Grupul Roman al Uniunii Interparlamentare, alcătuit din toți membrii Senatului și ai Camerei Deputaților. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ION DIACONESCU PREȘEDINTELE SENATULUI PETRE ROMAN -------------
HOTĂRÎRE Nr. 13 din 19 decembrie 1996 privind constituirea Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113946_a_115275]
-
Articolul UNIC Se aprobă componentă nominală a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ION DIACONESCU PREȘEDINTELE SENATULUI PETRE ROMÂN Anexă 1 COMITETUL DIRECTOR al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare 1. Ioan Berciu - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat
HOTĂRÂRE nr. 14 din 19 decembrie 1996 privind aprobarea componentei nominale a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113961_a_115290]
-
Se aprobă componentă nominală a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ION DIACONESCU PREȘEDINTELE SENATULUI PETRE ROMÂN Anexă 1 COMITETUL DIRECTOR al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare 1. Ioan Berciu - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și civic-ecologist 2. Niculae Ionescu Galbeni - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și civic-ecologist 3. Petru Dugulescu - deputat, Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin
HOTĂRÂRE nr. 14 din 19 decembrie 1996 privind aprobarea componentei nominale a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113961_a_115290]
-
Articolul UNIC Se aprobă înlocuirea din componenta nominală a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare a domnului deputat Iohan-Peter Babias cu domnul Dorel Dorian, deputat, Grupul parlamentar al minorităților naționale. Aceasta hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comuna din 16 februarie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2
HOTĂRÂRE nr. 6 din 16 februarie 1999 pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 14/1996 privind aprobarea componentei nominale a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123030_a_124359]
-
Articolul UNIC Se aprobă includerea în componenta nominală a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare a domnului Constantin Blejan, senator, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, în locul domnului senator Stelian Alexandru Pop. Aceasta hotărâre a fost adoptată în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului din 17 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin
HOTĂRÂRE nr. 20 din 17 iunie 1999 pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 14/1996 privind aprobarea componentei nominale a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124590_a_125919]
-
Articolul 1 Se aprobă constituirea Comisiei Interparlamentare București-Chișinău, având în componenta sa un număr total de 50 de membri din partea parlamentelor României și Republicii Moldova. Articolul 2 Conducerea părții române în Comisia Interparlamentara București-Chișinău va fi asigurata alternativ, anual, de către: - domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților; - domnul Petre
HOTĂRÂRE nr. 24 din 17 iunie 1999 pentru aprobarea constituirii şi componentei nominale a Comisiei Interparlamentare Bucureşti-Chişinău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124594_a_125923]