609 matches
-
Impenetrabilitatea trăirilor schizofrenului apare ca un zid inexpugnabil îndărătul căruia se izolează bolnavul, care desparte realitatea ambiantă de realitatea subiectivă a acestuia, cu lipsa oricărei comunicări între ele. Este expresia distorsionării unității vieții intrapsihice a bolnavului, a Eu-lui și a interrelațiilor sale. Detașarea schizofrenului, este mai mult o aparență de indiferență și răceală afectivă a acțiunilor sale în raport cu realitatea. Este corolarul impenetrabilității schizofrenului care se izolează într-o "altă realitate" proprie, în care își ajunge sieși și pe care nu este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de caracteristici care țin de durată (accesuală sau habituală), tipul de debut (acut sau insidios), factorii declanșatori, comportamentul în timpul fugii (aversiv, apragmatic sau agresiv la cea mai mică incitație) și după încetarea ei. 3.6. Alcoolo și drogodependența. Cercetările privind interrelațiile dintre consumul de alcool și/sau droguri halucinogene și tratamentul bolnavilor schizofreni se găsesc destul de des în literatură. Akiskal & Kimmel au descris la schizofreni fenomenul de toleranță încrucișată cu alcoolul și deci potențial de dependență și politoxicomanie. Ingestia concomitentă de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihoterapie, în care prescriptorul poate fi, în final, psihoterapeut. Dar în practica curentă cel mai adesea rămânem chimioterapeuți prin raportare la o relație psihoterapeutică care este exterioară. Să însemne aceasta implicit necesitatea existenței unei unicități, sau este posibil, în interiorul acestei interrelații, să acționăm ca psihoterapeut și ca acel care controlează cura chimioterapică? Personal, cred că scopul ideal este de a avea doi intervenanți terapeutici, dar la început este foarte dificil de a lua în calcul de la început o psihoterapie înaintea instituirii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
apud Engler de M. Krampen, 1985: 72). 3.2. Dihotomiile saussuriene Teza de bază a lingvisticii structurale este conceperea limbii ca sistem sau ca rețea de relații; unitățile lingvistice nu există independent de rețea, altfel spus identificăm simultan unitățile și interrelațiile. "Limba este un sistem de semne în care esențială este doar unirea sensului cu imaginea acustică și faptul că cele două părți ale semnului sînt psihice" (CLG: 40). 3.2.1. Limba ca sistem social se opune vorbirii ("parole") cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
integrarea copilului în mediul și obligațiile școlare, deoarece viața în comunitatea școlară are un efect contaminant și nu stimulator. De aceea învățătorul cu experiență nu va ocoli tocmai acest factor atât de important pentru succesul activității sale, rețeaua afectivă a interrelațiilor școlare trebuind să cuprindă cum este firesc, și persoana sa. 2. Integrarea copilului în regimul școlar În obișnuirea copilului cu statutul și rolul de școlar, nu trebuie să se facă greșeala de a neglija statutul și rolul familial cu care
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
familii de situații-problemă. • Probleme de abordare: logica alcătuirii, resursele gestionate, transferul, unitatea elementelor, evoluția, categorii de competență, afirmarea doar în situații complexe și probleme de rezolvat în contexte specifice, cu un anumit sens. • Sunt ansambluri structurate, unități coordonate, ierarhizate, cu interrelații. • Dificultăți în cunoaștere și folosire pentru performanță: contradicții interne între elementele componente, inegal formate sau activate sau combinate, nota personală imprimată, performanța depinde de sarcini și context, concepții diferite ale evaluatorilor, accentul pus pe o caracteristică sau alta, varietatea modelelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și dificultăți, obstacole, componente distincte, un ansamblu de situații și experiențe de învățare, prin care acesta se găsește pus în cursul unei etape de formare, care dau un sens pentru ansamblul componentelor care conduc la formarea așteptată, ele fiind în interrelații și integrare. În Europa francofonă însă, conceptul este acceptat abia după 1986, cu tendința lărgirii sensului său (de la obiective la evaluare), deși se menține cel de "programe de studii", motiv pentru care încă se face confuzia/limitarea, mai ales în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
școală și să clarifice: • conceptele centrale utilizate, • modurile de organizare și metodele de realizare, • rolul variaților factori interni și externi, • condițiile de succes în practică, • descrierea restricțiilor, • precizarea procedurilor de implementare, • stabilirea problemelor de evaluare cu procedurile adecvate, • găsirea de interrelații între aceste elemente, • apoi moduri de concretizare în programe și alte documente curriculare, • prevederea căilor de adaptare continuă la evoluțiile realității sau a unor moduri de luare de decizii manageriale, • raportarea la găsirea de relații între diferite teorii, principii, condiții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale educaților, depășirea marginalizării diferitelor grupuri socio-culturale, situarea formării în multiculturalismul prezent din contextele locale. Spiritul postmodern își pune amprenta și pe critica realității inadaptate, pe utilizarea practicii pentru adaptări eficiente, pe sprijinirea libertății și a emancipării, pe stimularea diferitelor interrelații, pe valorificarea experiențelor nonformale, pe sprijinirea experiențelor particulare de învățare. Cercetarea pedagogică tematică nu ignoră însă nici alte aspecte importante ale cunoașterii și punerii în practică a paradigmei (macroparadigmei) curriculumului: • rolul mijloacelor de informare (TIC) pentru noua realizare a cunoașterii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proprii, luarea de decizii, asumarea de responsabilități, inițierea și rezolvarea de cercetări individuale, apelul la modelare ș.a. ► Dacă această orientare a metodologiei învățării este către formarea competențelor prin construirea înțelegerii, atunci putem găsi și alte microparadigme derivate: a realizării de interrelații prin comunicare, a transferului de achiziții, competențe anterioare și în alte situații sau sarcini, a valorificării semnificației achizițiilor în contexte școlare și extrașcolare reale sau a deschiderii lor către alte activități, a metacogniției, a diferențierii. Dar metodele de învățare activă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aleagă tipurile de învățare pentru fiecare educat, • cum să sprijine colaborarea în rezolvarea de probleme, de situații problematizate, • cum să realizeze interdisciplinaritatea, • cum să folosească diferitele surse pentru învățare, • cum să planifice și să proiecteze activitățile, • cum să stimuleze diferitele interrelații în clasă, • cum să dezvolte diferitele capacități și competențe, • cum să sprijine multiplele moduri de înțelegere și rezolvare într-un mediu favorabil învățării deschise. ► Schimbarea modurilor de relaționare educator-educat este un semnal pentru acceptarea schimbării de paradigmă aici și indică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la educația egalitară, la standardizare, dar exprimând și noile așteptări ale societății, ale educaților privind nevoia: • de valorificare a valorilor individuale, • de atingere a idealului dezvoltării fiecăruia, • de înlăturare a diferitelor aspecte critice ale școlii, • de schimbare a climatului, a interrelațiilor din clasă, de realizare a unui management mai eficient în clasă, • de pregătire pentru realizarea de performanțe în viața socio-profesională ulterioară, • de dezvoltare a motivației, • de facilitare a dezvoltării individuale în comunitatea clasei. În sinteză (Brossard, 1999, pp. 2 -11
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
3-10; Tollefson și Osborn, 2008, pp. 1-13; McCombs și Miller, 2008, pp. 33-49), un asemenea mediu creat în clasă, ca un context de afirmare a educatului, poate facilita noua paradigmă. Tabel 8: Centrarea pe educat condiții de facilitare • Colaborare, comunicare, interrelații, evaluare reciprocă, dezbateri, modele, criticism, afirmarea de roluri și responsabilități. Crearea de situații de învățare specifică (atmosfera de facilitare a explorării la nivel mental, pentru înțelegere directă, în stil propriu, chiar dacă sunt riscuri). • Oferirea educaților a mai multor oportunități de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
desfășurare sau scenariul inițial al educatorului. • Să se aplice progresiv, în obișnuirea educaților cu sensul nou al strategiei de învățare. • Au cel mai mare efect în asigurarea înțelegerii și păstrării în memorie. • Antrenează mai mult comunicarea în clasă și perfecționează interrelațiile. • Mare efect au problematizarea și exercițiile mentale de prelucrare, pentru generalizare și conceptualizare proprie. Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții • Educatorul nu folosește decât o gamă restrânsă de procedee, deși teoria este foarte diversificată, el punând accentul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acțiune: modul de percepere a acțiunilor, a opiniilor, a negocierilor, a consensului, a dialogului ca procese pentru a lua decizii, modul de stabilire a unei platforme comune a ideilor în viitoarea desfășurare a activității, în acceptarea strategiilor, a categoriilor de interrelații, ținând de raționalitatea critică ► În același sens al eficientizării, dacă se asociază și cu paradigma critică, în găsirea consensului, ar rezulta microparadigma pragmatică (interactivitatea și repetiția impun revizuirea, în găsirea soluțiilor practice, folosind sursele teoretice). Aici designul inițial ar deveni
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a găsi oportunități imediate. Formează atitudinea pozitivă de corectare, depășire, de învățare a obținerii succesului, performanței. • Nu descurajează, ci mobilizează. Îndepărtează frustrările. • Susține afirmarea rolului educatorului în leadership. • Învață să se gândească critic și în sistem, pentru a găsi cauze, interrelații, sugestii, colaborare, valorificare a altor experiențe. • Stimulează dialogul variat pentru clarificare, corectare, dezvoltare, noi proiecte. • Facilitează obținerea unui rapid și precis feedback asupra stării conflictuale apărute. • Cere documentarea suplimentară asupra cauzelor, particularităților problemei conturate. • Implică reconceperea proiectului sau a părții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
decizii, sisteme de analiză, proiectarea, găsirea de soluții), • contextul problemei, • procesele rezolvării problemei (analiza, structurarea, reprezentarea, rezolvarea efectivă), • nivelul înțelegerii problemei (text, diagrame, formule, judecăți, diverse surse, demonstrarea înțelegerii conceptelor, utilizarea informațiilor în noi cunoașteri), • caracteristicile problemei (identificarea de variabile, interrelații, decizia relevanței lor, construirea ipotezelor, evaluarea critică a contextului, organizarea procesului), • reprezentarea problemei (construirea de tabele, scheme), • rezolvarea problemei (luarea deciziei, sistemul de analiză și design, diagnoza soluției propuse), • reflecții asupra soluției (examinarea soluției, noi informații pentru clarificare, evaluarea soluției
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
complexități a problemei. Din perspectiva stadiului de cercetare a problematicii conducerii în educație, a rolului educatorului în acțiunea formativ-constructivistă (în clasă), avem nevoie să distingem două mari categorii de teorii: ale managementului clasic și ale celui modern, fundamentat pe psihosociologia interrelațiilor. În primul caz, managementul educațional este abordat prioritar la nivel instituțional, iar în celălalt, prin leadership, educatorul din clasă aprofundează managementul efectiv, determinat de educația/instruirea centrată pe elev, de reevaluarea realizării echilibrate a dimensiunilor educației în clasă sau a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
primul caz, managementul educațional este abordat prioritar la nivel instituțional, iar în celălalt, prin leadership, educatorul din clasă aprofundează managementul efectiv, determinat de educația/instruirea centrată pe elev, de reevaluarea realizării echilibrate a dimensiunilor educației în clasă sau a rolului interrelațiilor în acțiune, în comunicare și colaborare, în decizie, în coordonare. Îndeosebi prima interpretare a făcut obiectul unei abordări anterioare (Joița, 2000), dar prin actualizarea informațională și reinterpretarea experienței de formare a viitorilor educatori, am constatat necesitatea clarificării problematicii leadershipului, ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
deciziilor optime în proiectarea și realizarea proceselor), engl. manager (conducător, administrator, organizator, director, coordonatorul unei echipe), engl. leader (conducător), engl. leadership (a pune în funcție conducerea de către lider, a ghida, a direcționa, a călăuzi grupul în realizarea obiectivelor, pe baza interrelațiilor de grup). Leadershipul modern s-a dezvoltat din nevoia de a realiza tocmai calitativ conducerea operativă, prin valorificarea resursei umane, a relațiilor sociale de grup, nu fără a neglija însă ținuta științifică, profesionalismul managerial. Acesta pune accent pe rolurile liderilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utilizarea resurselor ei, strategii variate adaptate conform cerințelor SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități, restricții), tactici variate pentru a pune în aplicare strategiile după context, focalizare pe valorificarea inițiativelor și a priorităților, putere de convingere și de motivare, stabilire de interrelații variate, folosire a aspectelor socio-afective, luare și aplicare științifică a deciziilor, respectare a normelor etice, deschidere către utilizarea feedbackului. De aceea unii autori (Bush, pp. 22-34) consideră că notele esențiale ale leadershipului sunt ca o "teorie pentru o bună practică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
succes a obiectivelor: managementul asigură eficiența, iar leadershipul imprimă calitatea. Dar alți autori (Maccoby, 2000) mută accentul și utilizează sintagma management versus leadership: în management accentul cade pe funcții (planificare, organizare, decizie, finanțare, evaluare, reglare), iar în leadership pe utilizarea interrelațiilor pentru realizarea optimă a activităților (motivare, participare, îndrumare, stimulare, facilitare, ghidare, coordonare, consiliere). Educatorul-manager alege obiectivele, resursele și activitățile potrivite lor, le administrează și gestionează, pe când educatorul-lider caută alternativele procedurale, formulează ipoteze de soluționare, identifică oportunități, amplifică punctele tari, asigură
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a realiza calea cea așteptată, a direcționa opiniile și atitudinile grupului/clasei spre succesul acțiunilor (Erkens, 2004). În raport cu managementul clasic, în consecință, putem să considerăm leadershipul un instrument de realizare efectivă a sa, bazat pe apelul la aspectul social (al interrelațiilor), în rezolvarea reală a problemelor, cu succes. Funcționalitatea instrumentală a leadershipului nu folosește decât îmbunătățirii experienței educative din clasă, diminuării caracterului autocratic al conducerii educatorului și transformării lui în lider democratic, antrenării educaților-lideri de grup, creșterii gradului de responsabilitate în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de înțelegere, de a motiva grupul, curaj în depășirea riscurilor, capacitatea decizională, autocunoaștere, raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și tranzacțional, care să introducă schimbări și să negocieze cu grupul idei, proceduri, criterii, soluții. Educatorul-manager al clasei își îndeplinește noile roluri prin leadership, care dovedește că este mai
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unul de dezvoltare. • Avantaje: focalizează pe sursele, problemele reale ale unei clase, școli sau interesele unui grup de educatori (pentru a le oferi relevanță și validitate, posibilitate de transformare), formează la educatori competențe și mijloace de afirmare a profesionalizării, perfecționează interrelațiile colegiale, evidențiază potențialul unei clase de a cerceta și a se schimba, dezvolta practica reflecției ca o competență esențială, inițiază, dezvoltă comunicarea, sprijină educații în conștientizarea proCriterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului un limbaj accesibil lor, să găsească soluții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]