827 matches
-
În altă parte. Dar dacă ar fi fost nimicită Constituția, fundamentul legal al tuturor celorlalte drepturi, atunci ne‑am fi Întors la haosul primar. Așa mă avertizase Ravelstein. La vremea acelei vizite, Ravelstein venise la mine din Hanovra, pe autostrada interstatală 91, riscându‑și viața Într‑o mașină Închiriată. Mișcările lui erau prea necoordonate pentru a conduce În siguranță pe o autostradă - se bâțâia la volan. Relația lui cu vehiculele se rezuma la aceea de pasager - era mult prea nervos. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
internațional actual, printre care impactul globalizării asupra unui număr considerabil de probleme, creșterea rolului societăților transnaționale, apariția unor noi subiecte de drept ș.a., ceea face ca dreptul internațional actual să fie considerat mai curând un drept "transnațional", decât un drept "interstatal", în sensul tradițional 3. Autorii care susțin acest punct de vedere enumeră, printre argumentele în sprijinul unei asemenea reconsiderări a dreptului internațional, noile procese care au loc pe arena mondială, apariția unor noi structuri de autoritate, a unor actori și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a unor aspirații legitime, în contextul economico-social, politic, cultural și istoric al unei anumite societăți. 3. Dreptul internațional al drepturilor omului configurare și subiecte Dreptul internațional a apărut și s-a dezvoltat din nevoia formulării unui cadru ordonat pentru relațiile interstatale. Evoluția sa, pornind de la elementele normative disparate și de natură strict bilaterală, încă din perioada antichității, s-a caracterizat printr-o dinamică exponențială o reflectare evidentă a creșterii interdependențelor internaționale pe care este chemat să le guverneze. În ce măsură poate dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au căpătat și dimensiuni internaționale: energia nucleară, cosmosul, mările și oceanele, populația. Sub incidența unor astfel de preocupări, au intrat mai ales după adoptarea Declarației universale a drepturilor omului și drepturile omului, în special sub aspectul promovării lor, în cadrul cooperării interstatale. Au fost adoptate numeroase documente în acest domeniu, dar confruntările s-au menținut și chiar s-au amplificat, inclusiv în ceea ce privește soluțiile normative cuprinse în aceste documente. Astfel, până în 1992, cercetarea celor mai importante 22 de convenții internaționale în materia drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în mod evident, ridicarea acestei cerințe la nivel de principiu, trebuie, totuși, examinat mai de aproape locul exact al acestui principiu în sistemul principiilor dreptului internațional 25. Principiile dreptului internațional formează un sistem coerent ce guvernează întreaga materie a relațiilor interstatale. Datorită valorilor internaționale ce formează "sâmburele lor ontologic", ele reflectă dinamica relațiilor internaționale și, în același timp, o influențează, stabilind jaloane pentru conduita statelor în relațiile interstate. În cadrul sistemului se stabilesc legături de determinare și de influențare reciprocă între principiile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe plan internațional de avantajele ce le sunt conferite de anumite norme de drept internațional, medierea statală fiind indispensabilă"37. Problema examinată are și o dimensiune teoretică generală. Dreptul internațional a fost creat și continuă să existe ca un drept interstatal; este greu, de aceea, să fie extinsă gama subiectelor sale fără a-i modifica profund natura. Faptul că individului nu i se recunoaște în dreptul internațional contemporan caracterul de subiect de drept nu înseamnă că el nu este important pentru societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
juridică din el. Tratatul de aderare el însuși, precum și Protocolul/Actul și unele Anexe se constituie într-un document index, de paradigmă și direcționare, un repertoriu al angajamentelor asumate de țara noastră. 2. Tratatul de aderare constituie un tratat internațional interstatal plurilateral, încheiat între statele membre ale Uniunii Europene, pe de o parte și România și Bulgaria, pe de altă parte și constă într-un ansamblu ordonat de documente, de o întindere și consistență nemaiîntâlnită (mult mai extinsă decât a Tratatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
considerată infracțiune de legile penale ale ambelor state (de ex., un stat a încriminat fapta ca furt, iar alt stat ca tâlhărie); b) indiferent dacă este o infracțiune pentru care legile federale ale Statelor Unite ale Americii cer prezentarea unor elemente precum transportul interstatal, utilizarea serviciilor poștale sau a altor servicii care intervin în comerțul interstatal sau internațional aceste elemente servind doar la stabilirea competenței unui instanțe judecătorești federale din Statele Unite (art. 4 alin. (3) lit. b); c) în cauze penale legate de impozite
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a încriminat fapta ca furt, iar alt stat ca tâlhărie); b) indiferent dacă este o infracțiune pentru care legile federale ale Statelor Unite ale Americii cer prezentarea unor elemente precum transportul interstatal, utilizarea serviciilor poștale sau a altor servicii care intervin în comerțul interstatal sau internațional aceste elemente servind doar la stabilirea competenței unui instanțe judecătorești federale din Statele Unite (art. 4 alin. (3) lit. b); c) în cauze penale legate de impozite, drepturi vamale, controlul valutar și importul sau exportul mărfurilor, indiferent dacă legile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
generale ale colaborării economice ale statelor C.A.E.R., a avut loc în 1962, tot la nivelul cel mai înalt. În documentul de inspirație sovietică, prezentat de delegația Poloniei, s-au formulat cunoscutele propuneri privind organul comun de planificare, uniunile interstatale de ramură și întreprinderile de proprietate comună a mai multor țări, propuneri ce și-au găsit concretizarea într-o seamă de lucrări sovietice, inclusiv într-un articol al geografului E.B. Valev (faimosul plan Valev). Reuniunea respectivă s-a ținut la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Haven, Yale University Press, 1965, p, 55-56). 14 După cum arată G. Arangio Ruiz, pentru ca valorile să dobândească sancționarea de către regulile juridice internaționale, ele trebuie să traverseze o dublă barieră, prima fiind reprezentată de transpunerea lor din relațiile interindividuale în mediul interstatal, iar cea de-a doua fiind trecerea de la faptul internațional la dreptul Internațional. Amândouă aceste bariere se adaugă celei pe care valoarea respectivă a traversat-o sau încă trebuie să o traverseze pentru a obține protecție în cadrul sistemului juridic al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ontologic și constituite prin practici și înțelegeri ale agenților, puterile cauzale și interesele acestor agenți sunt constituite și explicate prin aceste structuri."29 Astfel, Wendt își apără poziția sa care se concentrează pe stat, deoarece sistemul internațional este de tip interstatal și statul este acela care posedă monopolul de folosire a forței din partea indivizilor, organizațiilor interne și guvernelor. Pe acest fond, concretizarea cercetărilor de natură constructivistă este realizată de Alexander Wendt și prin studierea conceptului de anarhie, în articolul său, Anarchy
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
față de punctul inițial, odată cu costurile necesare dobândirii și menținerii puterii"42. Noțiunea "dilema securității" (după John Herz) sau "frică hobsiană" (după Herbert Butterfield) este strâns legată de postulatul realist de anarhie internațională, sinonim stării de război 43. După realiști, relațiile interstatale se derulează în contextul prezenței fricii declanșării intenționale sau spontane a războiului, fiecare stat având percepția că se află în permanență expus riscului de a fi atacat de către alt stat sau grup de state. Într-un asemenea mediu de incertitudine
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
optime presupune alocări bugetare mari, care afectează diminuarea cheltuielilor în alte sectoare (alimentație, sănătate, educație, cultură). De aceea, un stat trebuie să-și calculeze rațional nevoile sale de apărare și să le adapteze nu numai la concepția clasică a conflictelor interstatale, ci și la noile transformări contemporane, generate de procesul de globalizare. Astfel, influențată de o pace prelungită pe continentul european și un transfer parțial al sarcinilor spre o superputere pe timpul Războiului rece, multe state dețin în prezent o vigilență de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
trebuie să fie favorizată prin drept (drept cosmopolitic după Kant) și instituții. Mai recent, O.N.U. este privit ca un actor de reglare a sistemului internațional. Oferind statelor un forum de discuții și de schimburi, reducând incertitudinea în relațiile interstatale, O.N.U. se concentrează pe sursele de conflicte inerente sistemului internațional și furnizează mecanisme de rezolvare a lor. Cadrul relației între O.N.U. și Uniunea Europeană în domeniul securității internaționale, și mai ales în managementul civil al crizelor, este
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
asigure vizibilitatea sa prin dezvoltarea competențelor proprii și a avantajelor comparative în gestionarea afacerilor de securitate. Aceste niveluri de constrângere conduc la logici de competiție care opun instituții, mai precis secretariate și culturi proprii ale organizațiilor care depășesc cadrul relațiilor interstatale. Această competiție poate fi exacerbată între cele două instituții, în sensul că ele sunt tentate să se confrunte în apărarea avantajelor proprii și maximizarea câștigurilor. În practică, gradul de competiție și concurență se face în funcție de accesul la resurse (financiare și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în termenii puterii, este specifică paradigmei realiste.5 Potrivit realiștilor, relațiile internaționale se caracterizează printr-o structură anarhică (absența autorității internaționale asupra statelor naționale) și prin natura lor conflictuală (recursul la forță ca mijloc de reglare a conflictelor de interese interstatale). Războiul se derulează în acest context de relații, unde statele percep în permanență o stare de insecuritate, iar interesul național al unui stat constă în asigurarea securității sale. Ori, securitatea unui stat care include supraviețuirea sa fizică, integritatea teritorială, independența
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
care opun prin lupta armată două sau mai multe state sau actori non-statali. De obicei, se disting conflictele interși intra-statale, dar o asemenea distincție este pusă în cauză de numeroase conflicte care combină dimensiunea internă cu cea internațională. Conflictele interstatale au dispărut, cu excepția următoarelor țări: India și Pakistan (1998-2003), Etiopia și Eritreea (1998-2000), S.U.A. și Irak (2003), Rusia și Georgia (2008). Termenul "conflict" se distinge de cel de "criză" prin relația de opoziție între diferiți actori care pot ajunge la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
instabilitate ale sistemului sau a mediului de referință. În acest sens, părerile sunt împărțite între diferite școli de gândire în teoria relațiilor internaționale, atunci când se discută despre caracterul de normalitate în viața internațională, natura violenței sau a războiului în cadrul raporturilor interstatale sau între diferite grupuri sociale. Pentru susținătorii concepției raționaliste (realiști), raporturile conflictuale între state sau comunități sunt inerente relațiilor internaționale și sistemelor caracterizate de anarhie. În acest caz, recursul la forță este considerat legitim. În schimb, pentru liberalii instituționaliști contează
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de conflictul armat. De pildă, conflictele economice, politice, de mediu sunt reglate pe cale pașnică, iar conflictele armate pun față în față forțe militare care se luptă pentru obținerea victoriei în teatrele de operații. Dar există și conflicte intra-statale și interstatale care pot trece de la starea de pace la cea de violență colectivă. Din categoria primelor, se pot enumera conflictele provocate de dizolvarea ex-Iugoslaviei care s-au transformat în războaie civile, conflictul dintre catolicii nord-irlandezi și protestanții britanici, divorțul de catifea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
se abordează tema răspunsului la criză de către un stat sau o instituție, criza se înțelege ca fiind un termen larg în care se și include noțiunea de conflict. Astfel, criza poate fi, în același timp, atentat terorist și conflict armat interstatal, cutremur de pământ și genocid, stat fragilizat de un proces electoral și o mișcare a populației în cadrul unui stat sau către alte state. În majoritatea cazurilor, aceste situații generează riscuri de destabilizare la nivel local sau regional, suferință umană și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
operațiilor 66. Pe plan tematic, O.N.U. a stabilit cinci categorii de activități de management al crizei: prevenirea conflictelor, restabilirea păcii, menținerea păcii, impunerea păcii, consolidarea păcii. Prevenirea conflictelor cuprinde măsuri diplomatice sau structurale care vizează soluționarea diferendelor intrași interstatale în scopul de a nu se transforma în conflicte armate. Restabilirea păcii se referă la conflictele în desfășurare și cuprind acțiuni diplomatice care vizează conducerea părților aflate în conflict la un acord negociat. Menținerea păcii este o tehnică prevăzută pentru
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în virtutea capitolului VII al Chartei O.N.U. Aceste schimbări sunt legate de evoluția concomitentă a conceptului de securitate și de natura conflictelor. Luarea în considerare a diverselor fațete ale securității conduce la redefinirea conceptuală a managementului crizei. Dispariția conflictelor interstatale și apariția conflictelor interne au impact asupra gestionării crizelor, în măsura în care răspunsul la un conflict intern implică un grad de imixtiune în afacerile interne ale statului respectiv, ceea ce nu este cazul într-un conflict interstatal. Activitățile puse în aplicare promovează ideea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
conceptuală a managementului crizei. Dispariția conflictelor interstatale și apariția conflictelor interne au impact asupra gestionării crizelor, în măsura în care răspunsul la un conflict intern implică un grad de imixtiune în afacerile interne ale statului respectiv, ceea ce nu este cazul într-un conflict interstatal. Activitățile puse în aplicare promovează ideea de securitate globală și de securitate umană, în special când operația relevă consolidarea păcii într-un mediu post-conflict. Este vorba despre de a stabili o pace pozitivă, care presupune absența luptei armate. În practică
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
externă și de securitate comună (P.E.S.C.) și politicile europene de securitate și apărare (P.E.S.A. / P.S.A.C.), în succesiunea tratatelor de la Maastricht, Amsterdam, Nice, Lisabona. "Europa de est se situează între zonele continentale deschise larg răspândirii anarhiei, cronicizării și multiplicării conflictelor interne și interstatale. Deschiderea se datorează absenței unui sistem de securitate în zonă, practic existenței unui vacuum de securitate, intervenit la sfârșitul Războiului rece și odată cu disoluția Pactului de la Varșovia. Amenințările cele mai puternice la adresa securității în estul Europei sunt rezultatul prăbușirii vechii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]