269 matches
-
intervievat poate oferi despre sine o imagine care corespunde modului în care el se vede, cum ar dori să fie văzut, cum ar dori să fie sau pur și simplu conformă cu modelul social pe care l-a interiorizat. Deseori, intervievatorul îi pune întrebări pe care nu și le-a pus niciodată până atunci: răspunsul său riscă să fie improvizat. Se poate să existe o distanță sau o contradicție între valorile afirmate și valorile reale care dictează acțiunile. Pentru a limita
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
beneficia direct de proiect? De ce o treime dintre cei intervievați sunt din grupul de inițiativă, iar beneficiarii obișnuiți la jumătate față de ei? Există beneficiari care au participat și beneficiari care nu au participat la realizarea proiectului. Nu contează această diferențiere? Intervievator. Acesta este, de obicei, evaluator sau supervizor, persoană direct implicată în acțiunea comunitară, plătită de Fond și fără specializare în munca de completare a chestionarelor de opinie. Chiar dacă primește un instructaj din partea sociologilor Fondului, tot rămâne activă problema neutralității pe
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
specializare în munca de completare a chestionarelor de opinie. Chiar dacă primește un instructaj din partea sociologilor Fondului, tot rămâne activă problema neutralității pe care o poate avea în selectarea subiecților și în desfășurarea intervievării. Este greu de crezut că astfel de intervievatori pot fi neutrali. Formularea întrebărilor din chestionar. O bună parte dintre termenii-cheie din formular sunt neologisme puțin uzitate în limbajul rural al oamenilor simplii: utilități, abilități, autoritate locală, impact, implementare etc. Desigur, operatorul poate explica termenii respectivi, dar modul în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fi periclitat; abținerea de a face aprecieri de orice natură; În cazurile În care unele Întrebări sau anumite aspecte prezintă un interes deosebit, acestea urmează să fie discutate; când răspunsurile persoanei intervievate sunt mai ample, cu divagații, este necesar ca intervievatorul să le sintetizeze și să Întrebe dacă au fost Înțelese corect; crearea unei atmosfere de Încredere care să permită exprimarea opiniilor; eficiența interviului se amplifică o dată cu creșterea gradului de Înțelegere și Încredere Între analist și deținătorul postului. Primul trebuie să
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
nondirectiv. Acest tip de interviu dă posibilitatea candidatului să se exprime liber. Pe parcursul interviului sunt folosite deopotrivă Întrebări cu caracter general și specifice care nu sunt puse Într‑o ordine anume, dinainte stabilită. Acest tip de interviu comportă riscul pentru intervievator de a nu explora unele părți importante din viața și experiența candidatului, iar pentru candidat, de a divaga și plictisi intervievatorul sau de a evidenția și unele puncte slabe ale personalității. Interviul stresant, ca tip special de interviu, are ca
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și specifice care nu sunt puse Într‑o ordine anume, dinainte stabilită. Acest tip de interviu comportă riscul pentru intervievator de a nu explora unele părți importante din viața și experiența candidatului, iar pentru candidat, de a divaga și plictisi intervievatorul sau de a evidenția și unele puncte slabe ale personalității. Interviul stresant, ca tip special de interviu, are ca scop să producă neliniște, Îngrijorare și presiune asupra candidatului pentru a se putea vedea felul În care reacționează. Acest tip de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
dintre acestea vizând specificul postului. Nu vor da rezultatele dorite interviurile ce vor analiza personalitatea celor care solicită postul și nu abilitățile și cunoștințele acestora. Un aspect important pentru reușita interviului Îl constituie nivelul de pregătire și de orientare al intervievatorului În problematica pentru care se face interviul. Pentru ca interviul să‑și atingă obiectivele și să fie eficient, este necesar să se aibă În vedere următoarele: să fie pregătit adecvat, cel care ia interviul să cunoască foarte bine fișa postului și
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
fluenței discuției În cadrul interviului și Încurajează candidatul să detalieze, În anumite limite, ceea ce a spus mai Înainte (ex.: Ce s‑a Întâmplat mai departe? Atunci ce ați făcut dumneavoastră? Ați putea spune mai multe despre...?). Întrebările de reluare, prin care intervievatorul se asigură că a Înțeles bine ceea ce a spus candidatul, astfel că se reia o afirmație făcută de acesta, cerându‑i să confirme sau să infirme ceea ce s‑a Înțeles din prezentarea sa (ex.: Din ultimul post ați demisionat pentru că
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Întrebările care privesc interesele extraprofesionale sunt relevante numai În măsura În care pot oferi unele informații despre cât de bine motivați sunt candidații dacă se explorează profunzimea cu care se cultivă interesele respective. Interviurile au dezavantajul că depind În mare măsură de priceperea intervievatorului și le poate lipsi validitatea sub aspectul previziunii performanței viitoare și a fidelității, deoarece se cuantifică aceleași aspecte pentru candidați diferiți. Rezultatele interviurilor pot fi viciate și de unele erori de evaluare sau de judecată ce apar aproape sistematic atunci când
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și de unele erori de evaluare sau de judecată ce apar aproape sistematic atunci când un individ observă și evaluează pe altul. Erorile apărute mai frecvent În timpul interviurilor și evidențiate În literatura de specialitate pot fi următoarele: Judecățile pripite apar atunci când intervievatorul Își formează o primă impresie având ca reper unele aspecte subiective: Îmbrăcămintea, modul de comportare sau aparența celui intervievat. Efectul halo, care apare atunci când evaluarea pozitivă sau negativă a unei persoane pe un criteriu de evaluare se extinde și la
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
134 ~ productivității muncii 107, 108, 115, 134, 140, 141 ~ producției 140, 141 Indisciplină 24 Ineficiență 27 Informații solicitarea unor ~ suplimentare 51 Inițiativă 64 Integrare 66 Interes ~ pentru noi preocupări 41 Instrucțiuni de completare 34 Insucces 35 Intervievare scenariu de ~ 57 Intervievator 33, 57, 58, 61 Interviu 31, 37, 45, 49, 51, 52, 54, 56, 59, 60, 64 ~ biografic 58 ~ final 54 ~ de grup 32, 57 ~ nondirectiv 57 ~ panel 57 ~ de selecție 56, 58, 62 ~ semistructurat sau semidirectiv 57 ~ singular 57 ~ stresant
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
variind de la 0 la 56. Un scor de 14 a fost sugerat ca fiind pragul pentru anxietate clinic semnificativă, iar scoruri de până la 5 sunt tipice pentru indivizii dintr-o comunitate. Scală este concepută pentru a fi aplicată de către un intervievator specializat. Această scală a fost adeseori folosită pentru monitorizarea răspunsului la tratament. Rezultatele cercetării Datele obținute în urmă aplicării celor trei chestionare au fost centralizate și introduse într-o bază de date. Trebuie precizat că reprezentativitatea eșantionului este limitată de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
îndoieli în legătură cu acuratețea interviurilor individuale tradiționale care se bazau pe un chestionar stabilit dinainte, conținând întrebări închise. Această abordare avea un dezavantaj major: persoana intervievată era limitată de variantele oferite și, prin urmare, rezultatele cercetării puteau fi influențate neintenționat de către intervievator, prin scăpări sau omisiuni. Stuart A. Rice a fost unul dintre primii specialiști în științe sociale care și-au exprimat preocuparea în legătură cu această chestiune. În 1931, a scris: Astfel, un defect al interviului care are ca scop acumularea de informații
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
a fost unul dintre primii specialiști în științe sociale care și-au exprimat preocuparea în legătură cu această chestiune. În 1931, a scris: Astfel, un defect al interviului care are ca scop acumularea de informații practice în cercetarea științifică este faptul că intervievatorul preia conducerea. Adică subiectul intervievat are un rol oarecum pasiv. Este posibil ca anumite informații sau puncte de vedere de mare valoare să nu fie dezvăluite deoarece direcția impusă de chestionarul pe care se bazează interviul se îndepărtează de acestea
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
informații sau puncte de vedere de mare valoare să nu fie dezvăluite deoarece direcția impusă de chestionarul pe care se bazează interviul se îndepărtează de acestea. Pe scurt, este posibil ca informațiile obținute în urma interviului să prezinte ideile preconcepute ale intervievatorului ca și cum ar fi atitudinile adoptate de subiectul intervievat (Rice, 1931, p. 561). Specialiștii în științe sociale au început să studieze strategii cu ajutorul cărora intervievatorul să piardă din influența sa în rolul de conducător și factor dominant al discuției. Persoanele intervievate
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de acestea. Pe scurt, este posibil ca informațiile obținute în urma interviului să prezinte ideile preconcepute ale intervievatorului ca și cum ar fi atitudinile adoptate de subiectul intervievat (Rice, 1931, p. 561). Specialiștii în științe sociale au început să studieze strategii cu ajutorul cărora intervievatorul să piardă din influența sa în rolul de conducător și factor dominant al discuției. Persoanele intervievate ar putea astfel emite comentarii cu privire la temele pe care ei le consideră cele mai importante. Interviul nedirecționat a translat centrul atenției dinspre intervievator spre
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cărora intervievatorul să piardă din influența sa în rolul de conducător și factor dominant al discuției. Persoanele intervievate ar putea astfel emite comentarii cu privire la temele pe care ei le consideră cele mai importante. Interviul nedirecționat a translat centrul atenției dinspre intervievator spre intervievat, subliniind importanța înțelegerii reale a persoanei intervievate. Interviurile nedirecționate au folosit întrebări deschise și le-au permis indivizilor să răspundă fără să stabilească limite sau să ofere indicii referitoare la gama de răspunsuri posibile. Abordarea întrebărilor deschise le-
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și confortabil în cadrul focus grupurilor. Alegem întotdeauna participanții care au ceva în comun și le spunem ce au în comun. Moderatorul nu se află într-o poziție de putere sau influență și încurajează comentariile de toate tipurile - pozitive sau negative. Intervievatorul este atent să nu emită judecăți cu privire la răspunsuri și să își controleze orice limbaj al corpului care ar putea comunica aprobarea sau dezacordul. Rolul moderatorului este acela de a pune întrebări, de a asculta, de a evita pierderea șirului discuției
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tipul de răspuns și modul de a-l da nu sunt sugerate. Indivizii sunt încurajați să răspundă conform situației lor particulare. Avantajul major al întrebărilor deschise este acela că arată ce gândește persoana intervievată de fapt și nu ce crede intervievatorul că gândește ea. De exemplu, aveți aceste întrebări deschise: „Ce părere aveți despre program?”, „Ce credeți despre conferință?”, „De unde obțineți noi informații?”, „Ce vă place cel mai mult la programul propus?”, „Ce vă place cel mai puțin la programul propus
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
stabilit. Dacă filtrul ar fi fost mai restrictiv - de exemplu, femei care lucrează în afara căminului, având copii cu vârste cuprinse între cinci și zece ani -, eficiența convorbirilor telefonice ar fi scăzut. Eficiența metodei de filtrare telefonică depinde și de îndemânarea intervievatorului. Conversațiile prietenoase și sincere care exprimă interes și entuziasm sunt cele mai eficace. Acum câțiva ani, am avut ocazia să colaborăm cu o companie de cercetări de piață, pentru a ajuta o organizație comunitară nonprofit. Organizația nonprofit angajase câțiva studenți
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
mesele sunt mai potrivite pentru șase-opt persoane, decât pentru zece-douăsprezece. Moderatorul s-a schimbat. În locul moderatorului profesionist sau al profesorului universitar, moderatorul este, de multe ori, un angajat intern care are abilități de evaluare, de lucru cu grupul și de intervievator. Uneori, este vorba de un voluntar din comunitate, în care participanții au încredere și pe care îl respectă. În mod frecvent, în cadrul acestor grupuri, cea mai importantă abilitate de moderare este capacitatea de a crea un mediu bazat pe încredere
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
corupție înseamnă înșelarea încrederii publicului de către funcționar sau politician (respectivul funcționar fiind investit cu încredere, pentru a lua decizii în interes public), dar și sporirea încrederii în cadrul relațiilor clientelare 1. Astfel, aceste două tipuri de încredere ajung să fie incompatibile - intervievatorul: „Mă duc, dau comisionul și mi se asigură licitația?”; OA-2: „Nu. Dacă nu ai persoana care să fie de încredere și care să aibă încredere în tine, nu se poate face chestia asta. Degeaba te duci. Persoana asta se recrutează
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în general firmele fiului său”. FP-2 consideră că, pentru a influența o decizie, „trebuie să cauți un om sau o relație”. În ceea ce privește relațiile politice, toți funcționarii participanți la cercetare au menționat acest factor mediator drept unul foarte puternic. La întrebarea intervievatorului „Cum pot să influențez rezultatul unei licitații publice?”, FP-3 a răspuns: „Nu puteți să propuneți direct comisiei sau unuia din comisie. Probabil, dacă ați merge pe linie politică, s-ar putea mișca ceva”. FP-4 a argumentat: „De exemplu, dacă ai
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în '88 fuge în Germania; de-acolo pleacă-n Siberia pentru face un reportaj pentru o televiziune; se-ntoarce, firește, după '89, mistuit de dorul de Timișoara; acum are o pensie bună de la statul german. Cunoscîndu-i bine pe cei doi intervievator și intervievat îmi dau seama ce greu s-a născut volumul; și cu cîtă răbdare (plus diplomație) din partea celui ce a redactat haoticul material, meandrata viață a "actorului și fantezistului". Oricum, din ceea ce am rezumat, bănuiesc că nimeni nu va
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de intenție, curriculum vitae sau chestionarul de angajare, astfel încât aceste date să nu mai necesite o reluare în timpul interviului; să se desfășoare într-un cadru relaxant, liniștit, în care cel intervievat să nu se simtă presat, stresat sau în inferioritate; intervievatorul trebuie să știe să deschidă discuția într-un mod care să destindă atmosfera, să-l facă pe candidat să se simtă important și apreciat și, de asemenea, să-i transmită o bună imagine a firmei; să formuleze întrebările astfel încât răspunsul
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]