410 matches
-
insuficiență circulatorie este reprezentată de modificări la nivelul reglării fluxului sanguin cerebral, cu impact asupra arhitecturii microcirculației și a reactivității vasculare (13). Vârsta a treia se corelează și cu prezența modificărilor vasculare responsabile de un risc mai mare de sângerare intracerebrală, cum ar fi angiopatia amiloidă, care poate cauza hemoragii lobare și microsângerări intracerebrale (14,15). Aceste elemente au impact asupra managementului AVC-ului ischemic cu eventuala necesitate a unei terapii anticoagulante. De aceea, evaluarea atentă a antecedentelor vasculare ale pacientului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
impact asupra arhitecturii microcirculației și a reactivității vasculare (13). Vârsta a treia se corelează și cu prezența modificărilor vasculare responsabile de un risc mai mare de sângerare intracerebrală, cum ar fi angiopatia amiloidă, care poate cauza hemoragii lobare și microsângerări intracerebrale (14,15). Aceste elemente au impact asupra managementului AVC-ului ischemic cu eventuala necesitate a unei terapii anticoagulante. De aceea, evaluarea atentă a antecedentelor vasculare ale pacientului vârstnic și investigațiile imagistice cerebrale joacă un rol important. Factori de risc cerebrovascular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
de pacienți cărora li sa administrat aleatoriu warfarină versus aspirină. Pacienții au fost urmăriți pe o perioadă medie de 2,7 ani. Sa demonstrat că anticoagularea cu warfarină este asociată cu o reducere de peste 50% a riscului de evenimente ischemice intracerebrale, iar frecvența complicațiilor hemoragice extracra niene nu este mai mare sub warfarină comparativ cu aspirina. S-au adus astfel argumenteîn favoarea măsurilor de anticoagulare la persoanele de peste 75 de ani cu FA, care, atunci când sunt judicios alese, pot reduce fenomenele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
etexilat, aprobat de FDA în octombrie 2010 pentru prevenția AVC în FA, inhibă coagularea prin legarea specifică și reversibilă a trombinei (19). Dabigatranul are un efect similar în AVC-ul embolic ca și warfarina, însă cu o rată de sângerare intracerebrală mai mică. Eikelbloom și colaboratorii săi, în 2011, apreciază însă că rata de sângerare extracraniană în tratamentul cu dabigatran este mai mare comparativ cu tratamentul cu warfarină la vârsta de peste 75 de ani (20). Apixaban, un inhibitor oral direct al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
mare de sângerare (23). Conform ghidului american revizuit în 2010 al American Heart Association (AHA)/ American Stroke Association (ASA) de prevenție primară a AVC, HTA reprezintă cel mai important factor de risc independent și modificabil pentru AVC ischemic și hemoragia intracerebrală (24). Valorile tensionale constant crescute contribuie la deteriorarea vasculară și este una dintre cauzele frecvente ale lipohialinozei. HTA poate fi cauza unui AVC ischemic sau hemoragic sau poate contribui la ruperea unui anevrism sau a unei malformații arterio-venoase, care a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
variind de la un centru la altul, în funcție de experiență) se poate aplica tromboliza. Metoda este indicată în funcție de scorul de evaluare al deficitelor neurologice acute (conform scalei NIHSS - National Institute of Health Stroke Scale) și după eliminarea contraindicațiilor absolute (prezența unui hematom intracerebral, antecedente de hemoragie importantă recentă, intervenție chirurgicală majoră recentă, risc hemoragic). În țara noastră, această strategie terapeutică de urgență este în curs de implementare în centrele specializate regionale. Trebuie știut că datele privind beneficiul trombolizei la persoanele de peste 80 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
o barieră pentru aplicarea trombo lizei (33). Pe de altă parte, alte studii (de exemplu, Safe Implementation of Thrombolysis in Stroke-Monitory Study - SITS-MOST, 2008) au exclus pacienții peste 80 de ani, din cauza predispoziției mai mari a acestei populații la hemoragie intracerebrală după tromboliză. Factorii care predispun categoria de pacienți în vârstă la hemoragie intracerebrală sunt în special microangiopatia asociată vârstei (angiopatia amiloidă alături de angiopatia hiperten sivă) și leucoaraioza (34). O analiză sistematică a pacienților cu AVC ischemic cu vârsta de peste 80
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
de exemplu, Safe Implementation of Thrombolysis in Stroke-Monitory Study - SITS-MOST, 2008) au exclus pacienții peste 80 de ani, din cauza predispoziției mai mari a acestei populații la hemoragie intracerebrală după tromboliză. Factorii care predispun categoria de pacienți în vârstă la hemoragie intracerebrală sunt în special microangiopatia asociată vârstei (angiopatia amiloidă alături de angiopatia hiperten sivă) și leucoaraioza (34). O analiză sistematică a pacienților cu AVC ischemic cu vârsta de peste 80 de ani care au beneficiat de terapie trombolitică intravenoasă în urgență a arătat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
urgență a arătat că acești pacienți au o rată a mortalității de 3 ori mai mare și o evoluție mai puțin favorabilă la 3 luni după AVC, comparativ cu pacienții mai tineri care au primit aceeași terapie (35). Riscul sângerării intracerebrale simptomatice a fost însă similar la populația vârstnică și la cea mai tânără, în același studiu. În același sens, și alte studii au evidențiat că riscul hemoragiei intracere brale legate de administrarea terapiei trombolitice în faza acută a AVC nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
masive pot avea loc perioperator sau în perioada de asistare. Intraoperator se poate produce embolie aeriană la momentul implantării, această complicație fiind totuși destul de rară, datorită creșterii experienței echipelor chirurgicale. Postoperator, evenimentele neurologice se produc secundar trombembolismului sau din cauza hemoragiei intracerebrale secundare anticoagulării. HEMOLIZA Este o complicație importantă și uneori limitantă, mai ales în cazul sistemelor de asistare de scurtă durată, cum sunt pompele centrifuge si pompele de flux axial. Hemoliza importantă este rară în cazul sistemelor pulsatile (Heartmate, Novacor, Berlin
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
În cazul în care informațiile obținute prin aceste metode neinvazive nu converg în delimitarea unei zone epileptogene, este necesară folosirea înregistrării EEG intracraniene - electrocorticografia. Înregistrarea activității electrice intracraniene se poate realiza fie prin electrozi de suprafață corticali fie prin electrozi intracerebrali poziționați prin stereotaxie ghidată RMN. Acești electrozi oferă, de asemenea, posibilitatea stimulării corticale cu scopul fie de a reproduce descărcările epileptogene, fie pentru a mapa (cartografia) zonele elocvente. Alte aplicații clinice ale electroencefalografiei în patologia non-convulsivă sunt: monitorizarea activității cerebrale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
prezentând un nidus de dimensiuni variabile, aferențe arteriale (de „hrănire”) și eferențe venoase (de drenaj). Ca și localizare 85% sunt supratentorial și 15% infratentorial. Mărime: mici (< 3 cm), medii (3-6 cm) și mari (> 6 cm) [2]. În cazul unei hemoragii intracerebrale diagnosticul se poate efectua prin angio CT, angio RMN și angiografie selectivă. Angiografia nu este indicată la pacienții cu hemoragii tipice posthipertensive cu localizare în nucleii bazali. Dacă la un hematom mic se planifică inițial tratament conservator, după faza acută
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Rezonanța magnetică Angiografia prin rezonanță magnetică este o metodă de explorare noninvazivă, bazată pe injectarea i.v. a chelaților de gadoliniu (0,1 mmol/kg). Contraindicațiile absolute sunt puține: pace maker, neurostimulatoare, valve Starr-Edwards, corpi străini feromagnetici intraoculari, clipsuri vasculare intracerebrale. Pot apărea artefacte minime date de clipsurile chirurgicale intratoracice sau de firele de oțel folosite post sternotomie. Angio RM nu permite vizualizarea calcificărilor aortice parietale. În disecția de aortă, rezonanța magnetică este examinarea cea mai sensibilă (în special asupra extensiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
nefrologi și geneticieni. Caracterul multisistemic nu este însă singura particularitate a bolii; debutul clinic este de obicei tardiv, la 30 sau 40 de ani de viață (polichistoza adultului) și variabil ca fenomene (dureri lombare, HTA, prolaps de valvă mitrală, anevrism intracerebral), fapt ce implică o evaluare corectă a semnelor, în context familial. Evoluția progresivă spre insuficiență renală cronică (IRC) concentrează pacienții în clinicile de profil și centrele de dializă, fapt ce determină cheltuieli importante de asistență medicală. Riscul crescut de recurență
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
al cunoașterii (loci genetici diferiți, alele diferite ale unui locus, fondul genetic mediu) (8). Dar, pentru clinician, ea are o semnificație practică deosebită din două motive: uneori, debutul clinic se poate face printr-o manifestare extrarenală (HTA, ruperea unui anevrism intracerebral, prolaps de valvă mitrală etc.), care trebuie evaluată corect (mai ales în context familial); manifestările extrarenale pot condiționa prognosticul bolii pacientului, inclusiv evoluția spre IRCT. Semnele clinice ale ADPKD debutează de obicei în a treia sau a patra decadă de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
induc apoptoza. Se speră că descoperirea unor mijloace eficace de a modula apoptoza ar putea fi o terapie importantă în ADPKD. D) PATOGENIA MANIFESTĂRILOR EXTRARENALE ADPKD se asociază frecvent cu chiști în ficat sau pancreas, anomalii ale valvulelor cardiace, anevrisme intracerebrale sau aortice, diverticulită a colonului etc. (12). Genele care sunt implicate în producerea chiștilor renali ar trebui să aibă un rol și în patogenia acestor modificări sistemice. Pentru moment, fenomenele nu sunt clare, dar manifestările extrarenale cardiovasculare ar putea fi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de degenerescență chistică a mediei, anevrismul de aortă poate fi încadrat în categoria afecțiunilor matricei extracelulare, cu determinism genetic. Morfologic, anevrismele pot fi clasificate după formă (saculare, fuziforme) și dimensiune (riscul de ruptură fiind corelat cu mărimea). 6. Anevrismul arterelor intracerebrale, tip berry Acest tip de anevrism (3, 14, 15, 21, 26) afectează în special teritoriul vaselor mici cerebrale, la nivelul ramificațiilor poligonului Willis, sau vasele mari cerebrale care emerg de la acest nivel. Dimensiunile variază de la câțiva mm la 2-3 cm
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme intracraniene, disecții ale arterelor cervico-cefalice; chiști în diferite organe: ovar, uter, splină, arahnoidă ș.a.; hernii diafragmatice sau ale peretelui abdominal; hematopoietice: eritrocitoză. Frecvența cu care se întălnesc aceste manifestări în ADPKD este variată în diferite surse și dependentă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
al valvelor atrio-ventriculare sau cu regurgitări valvulare de cauză neclară ar putea permite diagnosticarea unor cazuri de rinichi polichistic ignorate, asimptomatice. Rămâne de apreciat dacă un calcul beneficiu/cost este favorabil unei asemenea conduite. Asocierea dintre polichistoza renală și anomaliile intracerebrale a fost semnalată pentru prima dată de Wirchow, în 1855. Ulterior, a devenit o certitudine, dar multitudinea de forme ale bolii chistice renale și lipsa unei clasificări adecvate nu au permis concluzii pertinente. Identificarea celor două forme de boală polichistică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Identificarea celor două forme de boală polichistică renală ADPKD și ARPKD și studiile detaliate, clinice și genetice ale ADPKD au permis fundamentarea noțiunii de boală sistemică, cu manifestări renale și extrarenale. După chiștii hepatici și afectarea valvulară și aortică, manifestările intracerebrale (îndeosebi anevrismele intracraniene) sunt prezente la bolnavii cu ADPKD. Evenimentele neurologice majore și acute ce survin cel mai frecvent în cazul pacienților cu ADPKD sunt hemoragia intracerebrală primară și infarctul cerebral complicații ale hipertensiunii arteriale și hemoragia subarahnoidiană, consecință a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
manifestări renale și extrarenale. După chiștii hepatici și afectarea valvulară și aortică, manifestările intracerebrale (îndeosebi anevrismele intracraniene) sunt prezente la bolnavii cu ADPKD. Evenimentele neurologice majore și acute ce survin cel mai frecvent în cazul pacienților cu ADPKD sunt hemoragia intracerebrală primară și infarctul cerebral complicații ale hipertensiunii arteriale și hemoragia subarahnoidiană, consecință a ruperii unui anevrism intracranian (Pirson și Chauveau, 1995) (10). Mult mai rare sunt chiștii arahnoidieni sau diferite malformații arterio-venoase intracerebrale. De aceea, identificarea unui pacient cu ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în cazul pacienților cu ADPKD sunt hemoragia intracerebrală primară și infarctul cerebral complicații ale hipertensiunii arteriale și hemoragia subarahnoidiană, consecință a ruperii unui anevrism intracranian (Pirson și Chauveau, 1995) (10). Mult mai rare sunt chiștii arahnoidieni sau diferite malformații arterio-venoase intracerebrale. De aceea, identificarea unui pacient cu ADPKD impune o evaluare atentă a manifestărilor extrarenale, inclusiv a celor intracraniene, responsabile deseori de un deces precoce. înainte de a descrie aceste manifestări intracerebrale vom preciza că ele se întâlnesc în ambele forme de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Mult mai rare sunt chiștii arahnoidieni sau diferite malformații arterio-venoase intracerebrale. De aceea, identificarea unui pacient cu ADPKD impune o evaluare atentă a manifestărilor extrarenale, inclusiv a celor intracraniene, responsabile deseori de un deces precoce. înainte de a descrie aceste manifestări intracerebrale vom preciza că ele se întâlnesc în ambele forme de boală polichistică a adultului, PKD1 și PKD2. A) ANEVRISMELE INTRACRANIENE Anevrismele intracraniene sunt definite ca dilatații segmentare (saculare, fusiforme sau globuloase) ale unui vas cerebral, datorită unei modificări a structurii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în ambele forme de boală polichistică a adultului, PKD1 și PKD2. A) ANEVRISMELE INTRACRANIENE Anevrismele intracraniene sunt definite ca dilatații segmentare (saculare, fusiforme sau globuloase) ale unui vas cerebral, datorită unei modificări a structurii peretelui său. Prevalența medie a anevrismelor intracerebrale în populația generală variază între 1-2% (6, 12, 15). Studii clinice, neuroimagistice și anatomopatologice relevă că în diferite populații se identifică un segment la care prevalența anevrismelor cerebrale este mai crescută. Deși metodele de diagnostic, în mare parte invazive, sunt
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în diferite populații se identifică un segment la care prevalența anevrismelor cerebrale este mai crescută. Deși metodele de diagnostic, în mare parte invazive, sunt greu acceptate de persoane în aparență normale, studiul rudelor pacienților cu hemoragii subarahnoidiene sau cu anevrisme intracerebrale documentate clinico-imagistic au evidențiat existența unei agregări familiale a anevrismelor intracerebrale (prezența anevrismelor la 2 rude de gradul I-III fără alte boli ereditare cunoscute). Dimensiunea acestui fenomen a fost estimată diferit de autori, oscilând între 9% (Ronkainen et al
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]