1,564 matches
-
tulburări psihice, semne de iritație meningeală, pareze de nerv oculomotor extern, semne vestibulare, crize convulsive și tulburări vegetative). I.1. SEMNE și SIMPTOME GENERALE în H.I.C. I.1.1. CEFALEEA Este un simptom constatat frecvent la purtătorii de procese expansive intracraniene. Are urmatoarele caractere: - este precoce și cu intensitatea progresiv crescătoare, necedând la antialgicele uzuale; - are caracter difuz și este mai accentuată dimineața, fiind accentuată de tuse, efort fizic, mișcări ale capului și ameliorată după vărsături și după administrare de soluții
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
în cazurile la care se suspicionează un anevrism intracerebral ! (40). Alți autori au concluzionat că injectarea manuală, în care nu există controlul precis al presiunilor, inițială, pentru reperaj, poate ea însăși produce ruperea sau resângerarea unui anevrism (45). Creșterea presiunii intracraniene poate determina o stagnare pasageră a contrastului la nivelul arterei carotide interne, dar aceasta se poate datora și unei tromboze arteriale sau unei bradicardii severe. Unii autori au corelat acest lucru cu ruperea unui anevrism (43) în momentele inițiale, urmată
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Angiografie RMN AO = Artera occipitală AP = Artera pericaloasă ATS = Artera temporală superficial CBF = Flux sanguin cerebral CT = Computer tomografie DSA = Angiografie cu substracție digitală FLAIR = Fluid-attenuated inversion recovery FSC = Flux sanguin cerebral GDC = Spire detașabile GUGLIELMI (antene Guglielmi) HIC = Hipertensiune intracraniană LCR = Lichid cefalorahidian MAV = Malformație arterio-venoasă RMN = Rezonanță magnetică nucleară T1 = Imagini ponderate în T1 T2 = Imagini ponderate în T2 BIBLIOGRAFIE 1. Elster A. D., Challa, Pertuiset B: Protocole d’exploration des tumeurs cerebrales sus-tentorielle, J. Neuro-Chir, 1979, vol. 25, p.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
31. Nornes H., Sorteberg W., Nakstad P.: Haemodinamic aspects of clinical cerebral angiography; concurrent two vessel monitoring using transcranian Doppler ultrasound, Acta Neurochir., 1990, vol. 105, p. 89-97 32. Koenig G. H., Marshall W. H., Poole G. J.: Rupture of intracranian aneurysms during cerebral angyographi. Raport of ten cases and review of the literature, Neurosurgery, 1979, vol. 16, p. 314-324. 33. Saitoh H., Hayakawa K., Nishimura K.: Rerupture of a cerebral aneurysmus during angiografphy, Am. J. Neuroradiol., 1995, vol. 16, p.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Tumors of Nervous System eds. Lyon, France: IARC Press, 2000. 58. James G. Smirniotopoulos; Brain Lesion Locator: Differential Diagnosis By Location, Med. Pix. Atlas, 2007. 59. Buhl R., Hasan A. și alții: Results în the operative treatment of elderly patients with intracranian meningiomas, Neurosurgery Rev., martie 2000, vol. 23(1), p. 25. 60. Peter M. Black: The meningioma project, Brain Science Fundation, 2003. 61. Roi, H. Carter: Meningioma brain tumors diagnosis, in http://Ezine Articles.com//expert,2006. 62. Meningioma, in: http
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
in vivo, prin captarea 133Xe sau PET (18F 2 deoxiglucoză), rezultând valori în domeniul 10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
in vivo, prin captarea 133Xe sau PET (18F 2 deoxiglucoză), rezultând valori în domeniul 10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
in vivo, prin captarea 133Xe sau PET (18F 2 deoxiglucoză), rezultând valori în domeniul 10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
10 200 ml/100g/min. Factorii mecanici care influențează debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
1932, o monografie a siringobulbiei, ca și studii asupra encefalitelor. A. Radovici, împreună cu magistrul G. Marinescu studiază reflexul palmomentonier. State Drăgănescu sistematizează anatomoclinic encefalitele și analizează nevrozele. Alți elevi ca Th. Horneț și A. Kreindler cercetează leziunile aparatului nervos arterial intracranian, făcând posibilă depistarea accidentelor cerebro-vasculare, în studiul cărora se remarcă și D. Dima. Utilizarea drogurilor, a curentului electric, a unor stimuli în cercetarea reactivității diverselor formațiuni nervoase, a cloropromazinei și a altor derivate de fenotiazină etc. a mărit mult lista
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
plexului nervos din jurul arterei carotide comune. Acesta conține atât fibre simpatice derivate din ganglionii cervicali inferior și mijlociu, cât și un contingent important de ramuri din ganglionul cervical superior, care formează nervii carotidian intern și extern propriu-ziși. Primul se divide intracranian într-o rețea perivasculară laterală, ce constituie adevăratul plex carotidian intern și o alta mediană, care va forma plexul cavernos în jurul sinusului cu același nume. Unele fibre plecate din ganglionul cervical superior intră, după ce străbat plexul carotidian intern, în urechea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sediu ganglionar, medular, cerebral. În afara modalității neuroreflexe de activare sau inhibare a centrilor organo-vegetativi, un rol important revine stimulării structurilor nervoase centrale, de natură fizică, chimică, hormonală sau farmacologică. Compresia bulbului, de pildă, produsă de o tumoare sau de hipertensiunea intracraniană, se însoțește de bradicardie, realizată prin acțiunea directă asupra centrilor cardiomoderatori bulbari (reflexul Cushing). Anemia acută a bulbului sau măduvei excită, de asemenea, centrii vasomotori, adrenalinosecretori, iridodilatatori și intestinoinhibitori. Variațiile glicemiei și temperaturii sângelui care irigă creierul determină, prin intermediul centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe gură, fie din cauza unor infecții respiratorii acute (răceli care duc la înfundarea nasului), fie pe fondul polipilor sau amigdalelor voluminoase. Metoda este contraindicată și persoanelor care suferă de otite medii sau de sinuzite, afecțiuni care duc la creșterea presiunii intracraniene. Aceasta pentru că N2O trece mai ușor decât azotul în cavitățile aeriene ale corpului, inclusiv în sinusurile cerebrale și determină o presiune mai mare pe pereții acestora. Astfel, apar simptome precum durerile de cap, amețeala, greața și vărsăturile. Metoda este folosită
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
se amână după pubertate, odată cu dezvoltarea completă facială. În cazul când deformațiile septale și narinare sunt obstruante și determină tulburări respiratorii majore, rezolvarea chirurgicală se poate efectua și la vârste mai mici. Despicătura nazală se asociază frecvent cu hipertelorism, anormalități intracraniene, modificări ale aparatului lacrimal. Micile deformări nazale ale vârfului nasului, ale septului, cornetelor și oaselor proprii nazale se repară, în general, după vârsta de 14 ani. -în adolescență se realizează corecția buzei superioare și corecția chirurgicală a nasului. Este necesar
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
factori de risc generator de accidente vasculare nocturne la subiecții hiper-ponderali. Se admite că hipoxia intermitentă, inductoare de somn fragmentat de către apneile nocturne ale obezilor, determină dereglări neuroendocrine multiple inclusiv ponderale. Prin mecanisme fiziopatologice complexe (hipoxice, aterosclerotice, trombo-embolice, pusee presoare intracraniene etc.), apneea de somn și sforăitul participă la producerea fenomenelor de „stroke” cerebro-vascular. Vibrațiile vaselor cerebrale determinate de sforăit de exemplu, dislocând plăcile ateromatoase sau trombusurile intravasculare, contribuie la realizarea stroke-ului embolic. 2. Afecțiunile cardiovasculare Pacienții cu apnee de somn
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pusee de anxietate, depresii apar în 28-50% din cazuri și se ameliorează prin tratament cu CPAP. • Cefalee matinală, amețeli apar la cca 50% din pacienți datorită perioadelor lungi de hipoxemie și uneori hipercapnie nocturnă și datorită creșterii nocturne a presiunii intracraniene și sistemice. • Tulburări sexuale de tip hipogonadic (scăderea libidoului, impotență) apar la cca 40% din pacienții cu apnee de somn. 2. ANTECEDENTELE PERSONALE ȘI HEREDO-COLATERALE • Obezitatea este principala patologie asociată care determină creșterea riscului de sindrom de apnee obstuctivă în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
excreție inadecvată a produșilor de catabolism celular. În neonatologie predomină șocul hipovolemic, hipoxic, cardiogen, septic (distributivă, primul și ultimul fiind cele mai frecvente. Șocul hipovolemic poate avea ca etiologii hemoragiile placentare (abruptio placentae, placenta praeviaă, hemoragiile feto-materne, sindromul transfuzor-transfuzat, hemoragiile intracraniane, hemoragia pulmonară masivă (persistența canalului arterială, CID sau altă coagulopatie severă, pierderi de plasmă în spațiul extravascular (sepsisă. Șocul hipoxic este o consecință a asfixiei perinatale severe. Lipsa oxigenării la făt sau nou-născut determină în prima fază redistribuirea debitului cardiac
ŞOCUL ÎN NEONATOLOGIE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Maria Stamatin () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026]
-
substanțe cu acțiune vasoplegică (histamina, serotonina, bradikinina, etc.), care vor modifica tonusul și permeabilitatea capilară cu instalarea edemului. Acesta este intens, precoce, dar reversibil. la nivelul extremității cefalice, modificările fiziopatologice rezultă din transferul de energie cinetică asupra craniului și conținutului intracranian (creier, meninge, vase, L.C.R.) care reacționează funcțional și lezional. Efectul traumatic rezultă ca urmare a însumării efectelor factorilor fizici care acționează și a factorilor biologici care recepționează. Din punct de vedere fiziopatologic efectele traumatice au un caracter dinamic (evolutiv) și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mm Hg a PaCO2 (limita HCO¯3 12-15 mEq/L). Etiologie: Cauzele hipocapniei pot fi clasificate în [12]: hiperventilație spontană: durere, anxietate, febră,, hipoxemie, sepsis, boli ale SNC (tumori, infecții, traumatisme), hipertiroidism, droguri (catecholamine, salicilați); hiperventilație mecanică: pentru tratarea hipertensiunii intracraniene, în neuroanestezie; scăderea producției de CO2 (hipotermie). Tratament: Tratarea cauzei este de obicei suficientă. La pacienții simptomatici se poate recurge la reinhalarea aerului expirat (respirația într-o pungă de hârtie) sau ventilarea cu adaos de CO2 5%. Numai în cazurile
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
la sexul masculin, diferența fiind mai accentuată la vârste tinere [68] și se atenuează după ajustarea pentru factorii de risc cardiovascular (incluzând vârsta și alte comorbidități) [68]. PTCI primară este însoțită la femei de o rată mai scăzută de sângerări intracraniene în comparație cu terapia trombolitică (activator tisular al plasminogenului), care, de altfel, determină și o creștere de 3,3 ori a mortalității intraspitalicești la acestea [71]. Oricum, complicațiile vasculare post PTCI sunt mai frecvent întâlnite la femei decât la bărbați [62]. O
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]