368,402 matches
-
tragism fericit” a acesteia, autorul Orei 25 se constituie într-o pildă de comportament literar, de-o fermitate discretă, de-o tenacitate elegantă însă nu mai puțin tranșantă. O amintire a anului 1940, legată de modelarea crezului său literar, ne introduce, paradoxal, în miezul unei actualități încă suficient de dureroase: „Atunci am început să înțeleg, și evenimentele m-au silit să înțeleg destul de repede, că poezia nu poate și nu trebuie să asculte și să se supună nici unei «comenzi». La vremea
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
Gheorghe Grigurcu Suceveanul Ion Beldeanu e unul din poeții noștri ce ne introduc în zona provinciei. Adică în zona unei sensibilități aparte, de relativă izolare, de relativă „inferioritate”, stigmate revendicative ce nutresc o perpetuă nostalgie cu peisajele, simbolurile, tonalitățile intrinseci, desigur variabile de la autor la autor. Dar atît Fundoianu, Bacovia, Demostene Botez, cît
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
în fața; mai mult, constatăm că privim totul prin ochii acelui personaj. Ne aflăm și noi pe vapor. Ceea ce înseamnă că ne aflăm înăuntrul imaginii. Nu doar evenimentele prezentate sînt în chip necesar particulare, ci chiar impresia vizuală devine particulară. Flaubert introduce în descriere o iluzie optică, fapt menit să susțină particularitatea imaginii: nu vasul alunecă pe rîu, ci malurile alunecă în urmă vasului. Între mobilitate și imobilitate, Flaubert caută să transmită experiență corporală a deplasării prin spațiu, accentuînd astfel subiectivitatea și
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
că termenul a copia nu se bucură de consens în lumea românească școlarizată: nici ca semnificațe, nici ca evaluare. De vină e probabil un uz școlar restrictiv al verbului: copiatul la extemporale și la teze e prototipul acțunii care a introdus deja în DEX un sens secundar, absent din vechiul dicțonar academic, dar destul de imprecis ( "În școală. A redacta o lucrare folosind în mod nepermis lucrarea altui elev sau alte surse de informațe"; precizarea "în mod nepermis" presupune raportarea la reguli
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
în începutul făcut prin introducerea între probele de examen a celui mai simplu mod - "text la prima vedere" - de a distruge cel puțn o parte din eșafodajul de memorare și copiere didactică.) O altă diferență de perspectivă și evaluare o introduce gradualitatea copierii. Pentru a nu suspecta direct de rea-credință o seamă de persoane, tind să cred că mulț dispun de norme foarte relative în domeniu, hotărînd în fel și chip momentul în care începe sau încetează să fie vorba despre
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
un ecou al dezabuzării ( post)moderniste, care, neacceptîndu-și nemijlocit subiectul, își cîștigă dreptul de-a nu-și accepta nemijlocit nici obiectul. Jocul cu sine al ființei are loc prin intermediul genericului Adam. Situarea sa amuzată între categorii și forme ale materiei introduce grația unei metafizici care cedează pasul badineriei: "Adam se-ntinsese în iarbă/ Jumătate lucru verde-nisipos,/ Jumătate ființă murmurînd/ Cerul de ce e prea jos. ( ...) Adam era lipit pămîntului/ Și cum nu știe a visa/ El adormise ca un mormînt/ Pe umbra
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
bune pentru tipar, pentru a fi publicate într-o revistă", în ceea ce vă privește, modalitatea, cel puțn deocamdată, ar fi să vă abțneți din răsputeri să credeți că poeziile dvs. sunt publicabile. Iar când nu vă veți mai putea abține, introduceți textele într-un plic și expediați-le astfel pe adresa oricărei reviste literare care vă inspiră încredere. V-am fi recunoscători dacă pe noi ne-ați ocoli deocamdată. ( Constantin Covatariu, Onești).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
teologică a acestora. Tânăra universitară Alina FELD, profesor de filozofie al Universității Hofstra ne propune câteva argumentate „Reflecții asupra renașterii spirituale În România post-comunistă”. Am citit cu deosebit interes prelegerea distinsei cercetătoare reținând În mod deosebit Încercarea ei de a introduce concepte și noțiuni specifice culturii și spiritualității românești, Într-un context filosofic și teologic mai amplu, scoțând În evidență și contribuția unor Înaintași, ca Eliade, Cioran sau D. Stăniloaie. Ultima comunicare din recentul volum consacrat celei de-a XVI-a
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
al micilor întreprinderi producătoare elimină această clasică metodă a trațonalei noastre omenii. Cineva a lansat ideea extremistă de a se repara gardurile Grădinii operațe neobișnuită și evident fantezistă, inaplicabilă fie numai și datorită exorbitantelor investiți pe care le-ar pretinde. Introduse în buget, cheltuielile ar întârzia cu încă doi-trei ani de pildă construirea noului pod peste Dunăre. Dar chiar reparate, gardurile ar fi mai departe expuse furtunilor, timpului doborâtor și, precis, alte găuri ar apărea problema unor asemenea găuri, ca și
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
Patapievici. Aparent cele două cărți fac front comun în lupta împotriva „sindromului" postmodern, ambele recurgând la argumente filosofice, sociologice, istorice. Turnirul khazar ia forma soluționării unei probleme de logică constând în a demonstra „inaintatea sofistică a parohialismului contemporan, fără a introduce din afară sau de sus criterii de autoritate ori metafizice spre a compara și ierarhiza sistemele culturale." Așadar, spre deosebire de H-R. Patapievici, care se situează pe poziția adevărurilor „tari," fundamentate metafizic, Andrei Cornea optează pentru o metodă „slabă" de a ieși
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
să o atingi" (un animal care plînge). Ori: "apa din aer/ în mici cercuri se sparge/ liniștea de dinaintea țipătului/ noului născut" (ibidem). Ori: "apa are pielea atît de subțire ca pentru palmipede" (a vorbi. chiar clipa de dinainte). Calofilia se introduce aci prin valența sa ludică, avangardistă. Dar punctul vizionar cel mai avansat al "miradorului" lui Vasile Dan îl reprezintă neîndoios poemul intitulat biblioteca devastată. În liniile febricitante al acestuia (tonul cool bate în retragere) e transcrisă experiența totalizantă a copilului
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
un apartament de la cealaltă scară, situat la întîi, l-am văzut și auzit pentru prima oară pe Petre Țuțea, în 1969" (p. 35). După această temeinică punere în scenă, urmează un mic șoc pentru cititor. O replică menită să-l introducă direct, în lumea iconoclastă și atît de mustoasă a gîndirii lui Petre Țuțea: „«Marx era un onanist» - au fost cuvintele rostite înainte de a se întrerupe o clipă, ca să dea mîna cu mine, care îi eram prezentat de gazdă. Mi-a
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
una dintre înclinațile mele profunde care m-au făcut să mă apropii de suprarealism. Câinele andaluz ( voi reveni mai târziu asupra lui) s-a născut din întâlnirea unuia dintre visele mele cu un vis de-al lui Dalí. Ulterior am introdus vise în filmele mele, încercând să evit tot ce e rațune și explicațe. Într-o zi i-am spus unui producător mexican, care nu prea mi-a înghițt gluma: Dacă filmul e prea scurt, o să bag un vis în el
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
ezită să-i identifice frustrările identitare ("o variantă a dinamicii identitare a românilor: atracție spre Occident decepție ură a apatridului") care îi motivează în parte și atitudinile antisemite, împărtășite, de altfel, și de soțul ei. Pe un asemenea fundal este introdusă și perspectiva lui Paul Morand asupra raporturilor dintre Occident și Orient, imaginarul său fiind de timpuriu obsedat de conflictul între civilizațiile celor două mari spații geografice, judecate drept incompatibile, dar arătându-se atras și de "atavismul" răsăritenilor, de legăturile lor
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
în partea a doua. Totuși, s-ar putea ca filmul pe care tocmai l-am văzut, azi, să marcheze punctul de vîrf al selecției. E vorba de DOGVILLE, al lui Lars Von Trier ; un film care ar merita să-l introducă pe cunoscutul cineast danez unul dintre puținii cu adevărat mari cineaști care mai lucrează în lume, la această oră în foarte selectul club al regizorilor cu două Palme d or la activ. Rămîne de văzut. Oricum, despre DOGVILLE vom scrie
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
mai multe niveluri. În imediata lor vecinătate se regăsesc intervențiile voluntare, semne ale aducerii aminte și ale reculegerii, al căror scop nu este, însă, nici de această dată, unul artistic. Troița și crucile de piatră, așezate chiar în centrul pieței, introduc prin aerul lor medieval, în stricta contemporaneitate și în plină animație cotidiană, ideea de muzeu, de rezervație și de cimitir. Făcînd abstracție de atitudinea noastră rațională care, de altfel, nici nu mai contează acum foarte mult, trebuie observat că formele
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
Tudorel Urian 1985-1988. Doi termeni introduși de Mihail Gorbaciov în vocabularul politic - „perestroika" și „glasnost" - zguduie din temelii vechiul curs al istoriei. Știrile se succed cu repeziciune, în Polonia, Cehoslovacia și Ungaria se simte vînt de libertate. Saharov și Walesa sosesc la Paris pentru a participa
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
fără acel înalt potențial de exponențialitate. Un acoperiș de șindrilă, obloanele unei ferestre, un perete de scînduri sau de bîrne de pe care a căzut tencuiala, un paviment din piatră, o pîine desenată halucinant chiar pe lopata cu care ea se introduce în cuptor ș.a.m.d., cam acesta este repertoriul de forme pe care Colta îl cultivă cu insistență și cu un enorm spirit analitic. Reperul lui absolut în această acțiune pare materialitatea modelului, rezoluția substanței sau, cu alte cuvinte, înalta
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
acest al doilea sens, a devenit pentru unii criteriu de valoare în sine, «optzeciști» apărînd la mulți ani și după sfîrșitul deceniului nouă, e de înțeles gustul polemic al unora dintre optzeciștii notorii de a se dezice de optzecism". Aci introducem o paranteză. Într-adevăr optzecismul a devenit pentru unii un "criteriu de valoare" ( ca să glumim, un fel de ecuson al blugilor specifici, pentru a le evidenția calitatea de lux). Așa cum a devenit, în chip tot atît de intempestiv, și postmodernismul
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
contextele indică în genere fie sensurile lui în, fie pe cele ale lui pentru. Închiderea care se deschide și tot restul modelului noician nu sînt trăsături semantice ale lui întru, ci mai curînd proprietăți ale obiectului pe care prepoziția îl introduce în contextul care a devenit pentru vorbitorii de azi prototipic: cel al discursului religios. Productivitatea unui model paradoxal nu e intrinsecă prepoziției: "Viața întru Domnul" este, din punct de vedere religios, un exemplu de ambivalență mistică, în care căutarea și
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
ceea ce face orchestra sub semnătura lui Mozart. V-aș putea vorbi, iarăși ore întregi, despre Tetralogia lui Wagner și despre întâlnirea dintre Siegfried și Gutrune, pentru care căsătoria cu Siegfried este o virtualitate. Cuplul Siegfried-Gutrune un fals cuplu. Dar Wagner introduce aici un lirism și o nostalgie colosale... - Spuneți-mi, care este relația dintre aceste trei cupluri și Trilogia iubirii? - Ei bine, o relație directă nu există; există mai degrabă o relație între problematica muzicii mele și ceea ce am expus până
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
aceasta va schimba "politica de cadre" a actualei puteri (e tot aceea care era și în 1995!). Vor fi, desigur, trimiși în continuare peste hotare Yes-man-ii, clienții, cumetrii etc. fără pregătire, fără har, fără coloană vertebrală... Iar noi ceilalți vom introduce buletinele de vot în urnă cu aceeași superficialitate ca și până acum. Mă veți considera sadic dacă afirm: aveți în continuare de ce să vă temeți, domnule Nicolae Manolescu! Cu întreaga considerație, Teodor Băleanu
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
Ștefan Sevastre care, deși nemulțumit pînă la capăt de profesorii din Academie, își identifică parteneri demni în istoria artei: stabilește relații privilegiate cu Poussin și cu Rembrandt. O lucrare de parcurs, din vremea studenției, în care a fost obligat să introducă și un difuzor ca reper proletar "în final (...) amintea de Poussin, ca rezolvare", iar o altă lucrare, "...un desen cu un subiect pe linia realismului socialist - un rănit care intră în casa cuiva și felul în care este întîmpinat" este
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
fantezie în locul unei rigori, ce este de neînlocuit într-o asemenea chestiune? - E vorba și de grabă, cu siguranță. - Sînteți adeptul respectării cronologiei? - Bineînțeles că da. Pentru elevii din clasele a X-a pînă la a XII-a s-a introdus, așa cum este firesc, un criteriu al cronologiei și singurul lucru cu care nu sînt de acord, este că se face pe genuri. Într-un an istoria poeziei, în alt an istoria prozei. Eu cred că trebuie predat totul la un
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
cetatea lor pământească, indicând pe cea adevărată, spunând că sunt din Ierusalim, prin care înțelegem cetatea cerească a lui Dumnezeu, spre care se grăbeau. Adeseori mai răspundeau și unele lucruri ce nu puteau fi înțelese de judecători care nu erau introduși în adevărurile cele sfinte, care pentru ei erau foarte limpezi. De aceea se și supăra judecătorul adeseori și se mânia, scornind, în tulburarea lui, mereu alte și alte procedee de caznă, ca să nu se dea bătut, cu toate că adeseori el a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]