393 matches
-
preferința individului decisiv (prin varianta menționată în paranteza anterioară) pe anumite alternative nu mai este transformată în preferință socială. footnote>; b) ni2L :dacă unii dintre indivizi au preferințe intruzive, atunci decisivitățile tuturor sunt anulate; c) ni3L : decisivitățile indivizilor cu preferințe intruzive sunt anulate. De aici, rezultatul de posibilitate: există o funcție de decizie socială care satisface U , P , 1niL , 2niL , 3niL , dacă și numai dacă numărul indivizilor este 2. Pentru mai mult de doi indivizi și mai mult de două alternative, așa cum
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă și numai dacă numărul indivizilor este 2. Pentru mai mult de doi indivizi și mai mult de două alternative, așa cum demonstrează chiar Blau, soluția nu funcționează. 4.4. Soluția Gaertner-Kruger Am văzut mai sus că, deși preferințele nu sunt intruzive în sensul lui Blau, ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative. Acest neajuns este îndepărtat de soluția propusă de Gaertner și Kruger în (1981), (1983). Aceștia pornesc (după propriile afirmații) de la conceptul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative. Acest neajuns este îndepărtat de soluția propusă de Gaertner și Kruger în (1981), (1983). Aceștia pornesc (după propriile afirmații) de la conceptul lui Blau de preferințe intruzive, însă, pentru că restricția lui Blau are problema amintită mai sus, propun una mai puternică. Argumentul, expus în (1981), are trei părți: „a) un drept ar trebui să excludă orice interferență ad hoc a societății cu profilurile particulare de preferințe și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i preferă pe 1a lui 2a , pe 2a lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care el este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p. [d.4.3.3*] Condiția Lni1: Pentru fiecare individ i, există o pereche de alternative distincte, în așa fel încât, pentru fiecare profil p, i dictează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În același mod, implică, prin *d , faptul că nu este adevărat că. Demonstrația se face asemănător și pentru o mulțime cu patru alternative. În exemplele pe care le-am folosit de-a lungul lucrării, trebuie, în primul rând, subliniate preferințele intruzive. Pentru a fi mai clar care preferințe sunt intruzive, voi prelua sistemul de notații propus de Saari în (2006). Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este adevărat că. Demonstrația se face asemănător și pentru o mulțime cu patru alternative. În exemplele pe care le-am folosit de-a lungul lucrării, trebuie, în primul rând, subliniate preferințele intruzive. Pentru a fi mai clar care preferințe sunt intruzive, voi prelua sistemul de notații propus de Saari în (2006). Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea unde indică, într-un profil, intensitatea preferinței pe perechea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lewd (original). Profilurile individuale sunt, prin U, următoarele. Prin condiția libertariană, prude este decisiv pe 3 1( , )a a și lewd este decisiv pe 2 3. Prin definițiile [d.4.3.1*], [d.4.3.2*], cele două profiluri sunt intruzive deoarece 1 3( , )pD a a și. Cum intensitatea preferinței lui lewd pentru alternativele pe care el este decisiv, este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
două profiluri sunt intruzive deoarece 1 3( , )pD a a și. Cum intensitatea preferinței lui lewd pentru alternativele pe care el este decisiv, este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și alienăm drepturile indivizilor cu profiluri intruzive
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și alienăm drepturile indivizilor cu profiluri intruzive (adică toate drepturile). Acesta fiind cazul, preferința socială, între oricare dintre perechi, se va stabili numai prin unanimitate. La fel se întâmplă și în cazul lewd vs. prude varianta extinsă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și alienăm drepturile indivizilor cu profiluri intruzive (adică toate drepturile). Acesta fiind cazul, preferința socială, între oricare dintre perechi, se va stabili numai prin unanimitate. La fel se întâmplă și în cazul lewd vs. prude varianta extinsă: prin condiția libertariană, avem. Intensitățile poziționale sunt dar prin condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poziționale sunt dar prin condiția libertariană, cu următoarele intensități poziționale. Se poate observa că lewd are intensități poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
observa că lewd are intensități poziționale mai mari pentru perechile pe care este prude decisiv decât pentru perechile pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care este el însuși decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime de alegere vidă. În cel de-al treilea caz, cel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisiv. Așadar, lewd are preferințe intruzive. Procedăm la fel pentru a a arăta că prude are preferințe intruzive: prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale sunt: Intensitățile poziționale pentru prude sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime de alegere vidă. În cel de-al treilea caz, cel al alegerii cantității de muncă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
muncă, avem, prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale pe aceste perechi sunt. Cum intensitatea pozițională a preferințelor lui m2 este mai mare pe perechea pe care m1 este decisiv decât pe perechea pe care el însuși e decisiv, m2 are preferințe intruzive. Arătăm același lucru și pentru m1: acesta are intensitatea pozițională pentru perechea pe care el este decisiv 12 3[ ,0]ma a și intensitatea pozițională pe perechea pe care m2 este decisiv 11 4[ , 2]ma a . De aici, preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lucru și pentru m1: acesta are intensitatea pozițională pentru perechea pe care el este decisiv 12 3[ ,0]ma a și intensitatea pozițională pe perechea pe care m2 este decisiv 11 4[ , 2]ma a . De aici, preferințele sale sunt intruzive. Din aceste motive drepturile se alienează și preferința socială între oricare dintre perechi se determină numai prin condiția Pareto. În cazul discutat rămâne, așadar, cu 1 2sa P a și 3 4sa P a . Cum nu avem un set de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de Blau în (1975). Presupunem că avem trei indivizi ( , ,i j k ) și șase alternative distincte. Decisivitățile libertariene sunt iar profilurile individuale sunt. Verificăm intensitatea pozițională: pentru i. Se poate observa că intensitățile poziționale sunt egale, deci profilurile nu sunt intruzive. 4.4.* Soluția Gaertner-Kruger [ d.4.4.1*] Preferințe autosustenabile: Fie vX mulțimea x variantelor , și iX și jX , mulțimile complementare ale i variantelor și j variantelor . Dacă pentru orice pereche de i variante dacă am selectat o mvariantă ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
variante (rgl), d) mai mult de doi indivizi, două strategii, când folosim regula (rgl). Deși propune un sistem consistent de drepturi (elimină preferințele condiționale), soluția lui Blau nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică deoarece, atunci când indivizii nu au preferințe autosustenabile, pedeapsa este aceea că decisivitățile individuale sunt anulate, preferința socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
îndeplinesc această proprietate de monotonie, condiția Pareto nu trebuie să se aplice.<footnote Dacă în perechile de decisivitate libertariană o x variantă câștigă, atunci, dacă aceasta pierde în mulțimea de alegere a procedurii Pareto, singurul motiv este că preferința este intruzivă. footnote> [d.6.1.5.2*]: Condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene disjunctmonotone (Pam): x este preferat social lui y dacă, și numai dacă, toți indivizii preferă pe x lui y și toți indivizii au preferințe libertariene disjunct-monotone. [t.6
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de stres post traumatic (PTSD), un sindrom experimentat de multă lume care a supraviețuit traumelor. Diagnosticul pentru PTSD implică prezența a trei tipuri de simptome. Prima categorie de simptome ale acestei tulburări este retrăirea repetată a evenimentului traumatizant, prin intermediul imaginilor intruzive și a gândurilor, a coșmarurilor recurente, momentele instantanee când retrăiesc tot și reactivarea psihologică și fiziologică la stimuli care le amintesc de ce s-a întâmplat. Amintirile violului s-au infiltrat în conștiința sa încă o dată, împotriva dorinței sale, și în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aceștia expunerile repetate la gândurile despre traumă? Unele teorii susțin că, pentru cei care suferă de stresul post traumatic care nu pot găsi un sens pentru ce au trăit sau nu-și pot "rezolva" trauma, și care trăiesc frecvent gânduri intruzive în legătură cu trauma, va fi mult mai folositor să găsească soluții de blocare ale acestor gânduri intruzive (Horowitz, 1976301; Silver, 1983302). Tehnicile de blocare a gândurilor pot include revolta subiectului, urlând tare "Nu!" când realizează că se gândește la ceva în legătură cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stresul post traumatic care nu pot găsi un sens pentru ce au trăit sau nu-și pot "rezolva" trauma, și care trăiesc frecvent gânduri intruzive în legătură cu trauma, va fi mult mai folositor să găsească soluții de blocare ale acestor gânduri intruzive (Horowitz, 1976301; Silver, 1983302). Tehnicile de blocare a gândurilor pot include revolta subiectului, urlând tare "Nu!" când realizează că se gândește la ceva în legătură cu trauma sau învață să implementeze activități pozitive care îi distrag gândurile de la traumă. Aceste tehnici de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
decăzut. Terapia psihodinamică nu este considerată în general cea mai eficientă pentru tulburările obsesiv-compulsive. 10.6.3. Teoriile cognitiv-comportamentale privind tulburările obsesiv-compulsive Este cert că cei mai mulți oameni, inclusiv oamenii care nu au o tulburare obsesiv-compulsivă, ocazional, au gânduri negative și intruzive. De exemplu, multe femei care devin mame, epuizate de nesomn și stres pentru îngrijirea noului născut, au gândul de face rău copilul, deși sunt terifiate de asemenea gânduri și nu le-ar face niciodată. Potrivit teoriilor cognitiv-comportamentale asupra TOC, ceea ce
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]