368 matches
-
ELEMENTARE TRANSCENDENTALE: ESTETICA TRANSCENDENTALĂ 1. Oricar-ar fi modul și mijloacele prin cari o cunoștință se referă la obiecte, totuși acela prin care ea se referă la ele nemijlocit și la care toată cugetarea țintește ca mijloc numai [e] intuițiunea. Această intuițiune are loc însă numai întrucît obiectul ni este dat; iară aceasta ni-i cu putință nouă oamenilor cel puțin numai întru cât obiectele lovesc într-un mod oarecare interiorul nostru. Facultatea de a concepe reprezentațiuni în modul cum suntem atinși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oamenilor cel puțin numai întru cât obiectele lovesc într-un mod oarecare interiorul nostru. Facultatea de a concepe reprezentațiuni în modul cum suntem atinși de obiecte se numește sensibilitate. Prin sensibilitate ni sânt date așadar obiectele și ea ni-mprumută intuițiuni; prin inteligență le cugetăm și din ea se nasc noțiuni. Toată cugetarea noastră însă trebuie să se 60r refere sau de-a dreptul (directe) sau prin încunjur (indirecte) prin mijlocul unor semne caracteristice, totuși la intuițiuni în urma-urmelor, prin urmare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ea ni-mprumută intuițiuni; prin inteligență le cugetăm și din ea se nasc noțiuni. Toată cugetarea noastră însă trebuie să se 60r refere sau de-a dreptul (directe) sau prin încunjur (indirecte) prin mijlocul unor semne caracteristice, totuși la intuițiuni în urma-urmelor, prin urmare la sensibilitate, pentru că-n alt mod nu ni poate fi dat nici un obiect. Impresia unui obiect asupra puterei reprezentative, întru cât suntem atinși de el, se numește simțire. Intuițiunea aceea care se referă prin experință la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin mijlocul unor semne caracteristice, totuși la intuițiuni în urma-urmelor, prin urmare la sensibilitate, pentru că-n alt mod nu ni poate fi dat nici un obiect. Impresia unui obiect asupra puterei reprezentative, întru cât suntem atinși de el, se numește simțire. Intuițiunea aceea care se referă prin experință la un obiect e empirică. Obiectul nehotărât al unei intuițiuni empirice se numește fenomen. Într-un fenomen numesc ceea ce corespunde simțirei materia lui, ceea însă ce face ca diversitățile unui fenomen să fie coordonate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alt mod nu ni poate fi dat nici un obiect. Impresia unui obiect asupra puterei reprezentative, întru cât suntem atinși de el, se numește simțire. Intuițiunea aceea care se referă prin experință la un obiect e empirică. Obiectul nehotărât al unei intuițiuni empirice se numește fenomen. Într-un fenomen numesc ceea ce corespunde simțirei materia lui, ceea însă ce face ca diversitățile unui fenomen să fie coordonate în raporturi oarecari numesc forma fenomenului. Fiindcă ceea înăuntrul căreia simțirile se orânduiesc și sânt puse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate a priori în sufletul nostru și să poată fi considerată aparte și deosebit de orice simțire. Numesc pure (în înțeles transcendental) toate reprezentațiunile acelea în care nu se află nimic ce s-ar ținea de simțire. Drept care forma pură a intuițiunilor sensibile în genere vom trebui s-o găsim apriori în sufletul nostru, în care privim toată diversitatea fenomenelor în raporturi oarecari. Această formă curată a sensibilității se poate numi intuițiune pură. Astfel, daca din reprezentațiunea unui corp vom scădea tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce s-ar ținea de simțire. Drept care forma pură a intuițiunilor sensibile în genere vom trebui s-o găsim apriori în sufletul nostru, în care privim toată diversitatea fenomenelor în raporturi oarecari. Această formă curată a sensibilității se poate numi intuițiune pură. Astfel, daca din reprezentațiunea unui corp vom scădea tot ce mintea-și cugetă despre el, precum substanță, putere, divizibilitate etc., asemenea tot ce aparține simțirei, precum impenetrabilitate, soliditate, coloare ș. a., atunci totuși din această intuițiune empirică îmi mai rămâne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sensibilității se poate numi intuițiune pură. Astfel, daca din reprezentațiunea unui corp vom scădea tot ce mintea-și cugetă despre el, precum substanță, putere, divizibilitate etc., asemenea tot ce aparține simțirei, precum impenetrabilitate, soliditate, coloare ș. a., atunci totuși din această intuițiune empirică îmi mai rămâne încă adică extensiunea și forma. Aceste aparțin intuițiunei pure, care-și are locul apriori în suflet ca o formă numai a sensibilității chiar și fără un obiect real al simțurilor sau simțirei. {EminescuOpXIV 377} {EminescuOpXIV 378
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vom scădea tot ce mintea-și cugetă despre el, precum substanță, putere, divizibilitate etc., asemenea tot ce aparține simțirei, precum impenetrabilitate, soliditate, coloare ș. a., atunci totuși din această intuițiune empirică îmi mai rămâne încă adică extensiunea și forma. Aceste aparțin intuițiunei pure, care-și are locul apriori în suflet ca o formă numai a sensibilității chiar și fără un obiect real al simțurilor sau simțirei. {EminescuOpXIV 377} {EminescuOpXIV 378} O știință despre toate principiele sensibilității apriorice o numesc estetică transcendentală Trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
conține principiele cugetărei pure și se numește logică transcendentală. În estetica transcendentală vom izola așadar mai întîi sensibilitatea, prin aceea că vom (secreta, secerne) discompune toate câte și cugetă la ele inteligența prin noțiunile sale, ca să nu ni rămâie decât intuițiune empirică. A doua, vom mai sustrage de la ea tot ce aparține simțurilor ca să nu ni rămâie decât intuițiunea pură și forma numai a fenomenelor, care-i singura ce ni poate da sensibilitatea apriorică. În cursul acestei cercetări vom găsi că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin aceea că vom (secreta, secerne) discompune toate câte și cugetă la ele inteligența prin noțiunile sale, ca să nu ni rămâie decât intuițiune empirică. A doua, vom mai sustrage de la ea tot ce aparține simțurilor ca să nu ni rămâie decât intuițiunea pură și forma numai a fenomenelor, care-i singura ce ni poate da sensibilitatea apriorică. În cursul acestei cercetări vom găsi că există două forme curate ale intuițiunei sensibile, ca principie ale cunoștinței apriorice, adică spațiu și timp, cu a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sustrage de la ea tot ce aparține simțurilor ca să nu ni rămâie decât intuițiunea pură și forma numai a fenomenelor, care-i singura ce ni poate da sensibilitatea apriorică. În cursul acestei cercetări vom găsi că există două forme curate ale intuițiunei sensibile, ca principie ale cunoștinței apriorice, adică spațiu și timp, cu a căror considerație ne vom ocupa acum. DESPRE SPAȚIU 2. DEZBATERE (EXPOSITIO) METAFIZICĂ A ACESTEI NOȚIUNI Prin mijlocul simțului nostru esterior (o calitate a sufletului nostru) ne reprezentăm obiectele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiectele ca fiind afară de noi și cu toate în spațiu. În acesta sânt determinate sau determinabile figura, mărimea și raporturile lor întreolaltă. Simțul intern prin mijlocul căruia sufletul se privește pe sine sau starea sa interioară nu ni dă o intuițiune despre dânsul, ca obiect; totuși însă este o formă certă, sub care singură numai intuițiunea stărei ei dinlăuntru este cu putință, astfel încît tot ce se ține de determinații interioare se reprezintă în proporții de timp. Dinafară timpul nu poate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
determinabile figura, mărimea și raporturile lor întreolaltă. Simțul intern prin mijlocul căruia sufletul se privește pe sine sau starea sa interioară nu ni dă o intuițiune despre dânsul, ca obiect; totuși însă este o formă certă, sub care singură numai intuițiunea stărei ei dinlăuntru este cu putință, astfel încît tot ce se ține de determinații interioare se reprezintă în proporții de timp. Dinafară timpul nu poate fi intuit, tot așa de puțin spațiul, ci numai în noi. Ce sânt așadar spațiu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ele ființă aievea? Sânt ele determinații sau raporturi ale obiectelor, dar totuși de așa fel încît să li se atribuie și ca atari, de sine, chiar dacă n-ar fi intuite, sau sânt de așa fel cari atârnă numai de forma intuițiunei noastre, va sa zică de făptura subiectivă a sufletului nostru, fără care aceste predicate n-ar putea fi atribuite nici unui obiect? Despre a ne desluși asupra acestui punct vom (dezbate) expune mai întîi noțiunea spațiului. 1. Spațiul nu este o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
loc al spațiului decât acela în care mă aflu eu) totodată pentru a mi le putea reprezenta ca delaolaltă și lângăolaltă, prin urmare nu numai ca deosebite, ci ca fiind în locuri deosebite, pentru aceasta trebuie deja să fi sumis intuițiunea spațiului drept bază. Drept care nici se poate împrumuta reprezentația spațiului prin experiență de la raporturile fenomenelor exterioare, ci această experiență exterioară este ea însăși abia cu putință prin sus-zisa reprezentație. 2. Spațiul este o reprezentație apriorică necesară, care întemeiază toate intuițiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intuițiunea spațiului drept bază. Drept care nici se poate împrumuta reprezentația spațiului prin experiență de la raporturile fenomenelor exterioare, ci această experiență exterioară este ea însăși abia cu putință prin sus-zisa reprezentație. 2. Spațiul este o reprezentație apriorică necesară, care întemeiază toate intuițiunile exterioare. Căci nici ni putem face închipuirea că n-ar fi spațiu, deși ni putem gândi că lipsește din el orișice obiect. Deci e privit ca o condiție a putinței fenomenelor, Germanii sânt singurii cari până acuma s-au servit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-a observat până azi nu s-a aflat încă un spațiu care ar avea mai mult de trei dimensiuni. 3. Spațiul nu este o noțiune discursivă sau, cum se zice, generală a raporturilor dintre obiecte peste tot, ci o intuițiune pură. Căci întîi: nu ni putem imagina decât numai un spațiu unitar, și, dacă vorbim de spații multe, atunci înțelegem numai părți ale unui și aceluiași spațiu unic. Aceste părți iar nu pot precede spațiului unitar, ce cuprinde toate ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în el. El este în esență unul; iar diversitatea din el, prin urmare și noțiunea generală de spații, se fondează numai pe îngrădiri și mărginiri. Din asta urmează că-n privirea lui toate noțiunile despre el au drept temei o intuițiune apriori (ce nu-i empirică). De aceea toate principiele geometrice, d. p. că-ntr-un triunghi două laturi laolaltă trebuie să fie mai mari decât a treia, nu se vor putea deduce niciodată din noțiunile generale despre linie și triunghi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i empirică). De aceea toate principiele geometrice, d. p. că-ntr-un triunghi două laturi laolaltă trebuie să fie mai mari decât a treia, nu se vor putea deduce niciodată din noțiunile generale despre linie și triunghi, ci numai din intuițiune apriori și cu apodictică certitudine. 4. Spațiul se reprezintă ca o mărime nemărginită și dată. Drept că orice noțiune trebuie să ne-o cugetăm ca o reprezentație care ar fi conținută de o nemărginită mulțime de diverse reprezentații posibile (ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe acestea sub ea. Dar nici o noțiune ca atare nu se cugetă ca conținând o mulțime nemărginită de reprezentații în sine. Totuși spațiul așa se cugetă (căci toate părțile spațiului în nemărginit sânt deodată). Deci reprezentația originară despre spațiu este intuițiune apriorică, iar nu noțiune. CONCLUZII DÎN NOȚIUNILE DE MAI SUS a) Spațiul nu reprezintă nici o calitate a lucrurilor în sine (an sich) nici niște asemenea în relațiunile dintreolaltă, id est nici o determinare care iar fi inerentă obiectelor înșile, care ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
SUS a) Spațiul nu reprezintă nici o calitate a lucrurilor în sine (an sich) nici niște asemenea în relațiunile dintreolaltă, id est nici o determinare care iar fi inerentă obiectelor înșile, care ar rămânea și dac-am abstrage de la condițile subiective ale intuițiunei. Căci nu pot fi intuite apriori nici determinații absolute nici relative înaintea existenței obiectelor cărora ele se atribuiesc. b) Spațiul nu-i alta nimic decât numai forma fenomenelor simțurilor exterioare, id est condiția subiectivă a sensibilității sub care singură intuițiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intuițiunei. Căci nu pot fi intuite apriori nici determinații absolute nici relative înaintea existenței obiectelor cărora ele se atribuiesc. b) Spațiul nu-i alta nimic decât numai forma fenomenelor simțurilor exterioare, id est condiția subiectivă a sensibilității sub care singură intuițiunea exterioară e cu putință. Receptivitatea subiectului, proprietatea sa de a putea fi atins de obiecte, c-un cuvânt afectabilitatea sa precede în mod necesar toate intuițiunile acestor obiecte, deci dintr-asta putem pricepe cum forma tuturor fenomenelor poate fi dată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai forma fenomenelor simțurilor exterioare, id est condiția subiectivă a sensibilității sub care singură intuițiunea exterioară e cu putință. Receptivitatea subiectului, proprietatea sa de a putea fi atins de obiecte, c-un cuvânt afectabilitatea sa precede în mod necesar toate intuițiunile acestor obiecte, deci dintr-asta putem pricepe cum forma tuturor fenomenelor poate fi dată în sufletul nostru înainte de orice percepție reală, prin urmare apriori; putem înțelege cum aceasta, ca intuițiune pură în care toate obiectele sânt silite a fi determinate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
c-un cuvânt afectabilitatea sa precede în mod necesar toate intuițiunile acestor obiecte, deci dintr-asta putem pricepe cum forma tuturor fenomenelor poate fi dată în sufletul nostru înainte de orice percepție reală, prin urmare apriori; putem înțelege cum aceasta, ca intuițiune pură în care toate obiectele sânt silite a fi determinate, poate conține înainte de orice experiență principie ale relațiunilor lor. De aceea numai din punctul de vedere al unui om putem vorbi despre spațiu, ființe extinse ș[i] a[ltele] as
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]