368 matches
-
costum la e[s]presiunea unei alte personalități poetice, totuși el nu poate să retopească cu desăvârșire pe cea dintâi și nu poate să câștige prin procesul acesta o absolut altă individualitate, care să nu se fi născut decât din intuițiunea caracterului. În direcțiunea aceasta actorul e mai slab decât pictorul. Un Lear, Macbeth, Faust, Mephistopheles și Romeo, o Iphigenia, Margareta, Iulia a unui pictor genial trebuie de-aceea neapărat să întreacă aparența sensibilă a acestor figuri, fie ele create de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui propriu. Sânt tipuri cari nu se pot sensibiliza, în deplină conformitate cu ființa lor, fără acel ton fundamental metalic din care să revibre puterea intensivă a unei naturi eroice; tot astfel individualitățile cu deosebire ideale, adică cele purtate de intuițiuni și simțăminte suprasensuale, nu se pot sensibiliza fără un așa ton fundamental care, prin natura lui spirituală, să oglindeze adevărul patosului lor. Din tonul fundamental al marchizului de Posa trebuie să răsară energia unui suflet ideal; lui nu-i trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar trebui să fie neapărat, pentru că ele ascuțesc nemărginit de mult conceperea personalităților poetice și pentru că îndreaptă întotdeuna simțul la individualizarea celor generale. Cu asta ar putea să se combine eserciții practice, spre a și sensibiliza cele privite înăuntru prin intuițiune. Mai întîi ar trebui să se distingă prin ton fundamental antiteze caracteristice generale, în deosebirile lor desemnate cu trăsuri mari. Va să zică actorul ar avea aicea tema de-a 433r afla tonul fundamental la singuratecele categorii deosebite: a caracterelor eroice, a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
naturei noastre ideale. În partea cea generală am dezvoltat deja din noțiune relațiunea întreită a actorului față cu caracterele și am dedus din ea problema de-ntotdeuna a artistului. Presupunând cele zise deja, ne întoarcem acuma la ideea esecutărei ca atare. Intuițiunea ideală, pe care am cercetat-o conform ideei sale, ea ridică înaintea privirei intuitive acel punct simplu de viață din care apoi se dezvoltă caracterul organic însă. Această intuițiune (concepțiune) e rezultatul adîncirei în ideea întregului op de arte și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cele zise deja, ne întoarcem acuma la ideea esecutărei ca atare. Intuițiunea ideală, pe care am cercetat-o conform ideei sale, ea ridică înaintea privirei intuitive acel punct simplu de viață din care apoi se dezvoltă caracterul organic însă. Această intuițiune (concepțiune) e rezultatul adîncirei în ideea întregului op de arte și în relațiunile individelor singuratece din el. Această icoană predată fantaziei trebuie acuma să se manifeste în realitate, trebuie însă ca să se conserve prin toate fazele mișcărei sale ca o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încît în viața celor precese să fie (coprinse) învelite și cele următoare. Daca reprezentațiunea nu e-n stare de-a ni da aceasta, atunci în diferitele catastrofe nu ni se prezintă decât sărituri întîmplătoare ale individualității, cari nu câștigă pentru intuițiunea noastră niciodată o viață organică. Închipuiască-și cineva pe Lear când, în actul al doilea, vine înaintea palatului lui Gloster pe jumătate esilat. Întâmplarea cea mare din actul întîi și plecare fiicei sale Regan trebuie să fi lăsat urmele lor în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vorbirei, am dezvoltat ființa accentului logic și simbolic. Cel întîi aduce urechei sensul gramatic cu toate privințele sale, al doilea inspiră tonului și plinătatea conținutului spiritual, care e cuprins în noțiunea vorbei, așa încît auzitorul deodată cu sunetul primește și intuițiunea obiectului. Accentul logic - subordonat celui simbolic. Amândouă spețiile de accente au aparținut părții întîia, care are de obiect cultivarea și formarea vorbirei dramatice. Accentul etic se distinge esențial de celelalte două prin aceea că el relevă espresia individuală sufletească a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici un punct nu este mai adevărată decât în acesta al accentului etic, pentru că el e cel mai însemnat act de creație în reprezentarea unei personalități poetice. Am însemnată odată că tonul fundamental este elementul tonic în care ni se împlinește intuițiunea totalității unui caracter. Tonul fundamental ne sensifică trăsura fundamentală a caracterului, esistența habituală, obicinuită, pietrificată a caracterului, ceea ce grecii numesc etos al caracterului {EminescuOpXIV 360} în sens propriu, în antiteză cu patosul aceluiași. Cred că deosebirile lui Kant și Schopenhauer
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
complace și se gustă oarecum pe sine însuși, după ce-a lucrat în sudoarea feței sale pentru interesele zilei și s-a luptat cu mizeriile artei. Pregătirea pentru reprezentarea publică e de două feluri. Mai întîi se ridică opul în intuițiunea ideală și se dezvoltă în conștiința concurenților referința fiecărui rol singular cu ideea întregului. Ea îndeplinește va să zică baza pentru o deplină și exactă pricepere, prin urmare pentru concepțiunea fiecărui caracter singular. Asta-i însemnătatea lecturii unei drame, dacă pricepem această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea nu-i întrebuințată decât numai pentru familiarizarea mai mult superficială cu cuprinsul dramei. Aicea adică ar trebui să se dezvolte activitatea dramaturgului ca dirigent spiritual a reprezentărei dramatice. El reprezintă conștiința științifică dezvoltată, unită cu o cantitate egală de intuițiune vie, prin urmare are datoria de-a dez volta poziția opului spețial față cu prezentul, însemnătatea întregului, arhitectonica în părți, tăria și slăbiciunile în diferitele figuri, și prin urmare are de-a îndrepta atenția artistului asupra puntelor de vedere pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterea sensibilizări, care se aprinde la oricare lature (Bezug) din nou descoperită. Pe când dramaturgul, tocmai fiindcă nu e artist dramatic, ci se mișcă numai pe terenul științei artei, are o conștiință mai dezvoltată decât artistul și preface adâncimile cugetărei în intuițiune, artistul cu talent îmbracă intuițiile trezite în el în formele vieței sensibile. În această necesitate, ce devine din ce în ce mai mare, de a căpăta din cele mai nalte regiuni ale cugetărei garanția ultimă pentru orce creare artistică, zace însemnătatea absolută a dramaturgului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ultimă pentru orce creare artistică, zace însemnătatea absolută a dramaturgului ca dirigent spiritual al scenei. Al doilea moment întru pregătirea opului ce e a se reprezenta este repetiția, prin cari e să vie la sensibilizare deplină ceea ce e trecut în intuițiune prin lectură și prin reflecție proprie. După natura ei se împarte în două: tehnica sceneriei și reprezentarea dramatică prop[r]ie. Tehnica sceneriei pune, cum am zice, opul în cadru și-i dă fiecărei scene (mărginirea) îngrădirea ei sensibilă. Ea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai puțin invențiuni. Matematica ni dă o dovadă strălucită cât de departe putem s-ajungem cu cunoștințele noastre apriori neatârnați de orice experiență. Ea se ocupă - drept - cu obiecte și cunoștințe numai într-atîta întru cât ele se pot reprezenta în intuițiune. Dar peste această împrejurare trecem cu ușurință, mai ales că numita intuițiune, fiind dată ea însăși apriori, abia poate fi distinsă de o noțiune curată numa. Prins și preocupat de o asemenea dovadă despre puterea rațiunii, impulsul pentru lărgirea cunoștințelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putem s-ajungem cu cunoștințele noastre apriori neatârnați de orice experiență. Ea se ocupă - drept - cu obiecte și cunoștințe numai într-atîta întru cât ele se pot reprezenta în intuițiune. Dar peste această împrejurare trecem cu ușurință, mai ales că numita intuițiune, fiind dată ea însăși apriori, abia poate fi distinsă de o noțiune curată numa. Prins și preocupat de o asemenea dovadă despre puterea rațiunii, impulsul pentru lărgirea cunoștințelor nu mai vede hotară. Porumbul ușor care desparte în zborul său liber
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
A ÎNVĂȚĂTUREI ELEMENTARE TRANSCENDENTALE: ESTETICA TRANSCENDENTALĂ 1. Oricar-ar fi modul și mijloacele prin cari o cunoștință se referă la obiecte, totuși acela prin care ea se referă la ele nemijlocit și la care toată cugetarea țintește ca mijloc numai [e] intuițiunea. Această intuițiune are loc însă numai întrucît obiectul ni este dat; iară aceasta ni-i cu putință nouă oamenilor cel puțin numai întru cât obiectele lovesc într-un mod oarecare interiorul nostru. Facultatea de a concepe reprezentațiuni în modul cum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ELEMENTARE TRANSCENDENTALE: ESTETICA TRANSCENDENTALĂ 1. Oricar-ar fi modul și mijloacele prin cari o cunoștință se referă la obiecte, totuși acela prin care ea se referă la ele nemijlocit și la care toată cugetarea țintește ca mijloc numai [e] intuițiunea. Această intuițiune are loc însă numai întrucît obiectul ni este dat; iară aceasta ni-i cu putință nouă oamenilor cel puțin numai întru cât obiectele lovesc într-un mod oarecare interiorul nostru. Facultatea de a concepe reprezentațiuni în modul cum suntem atinși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oamenilor cel puțin numai întru cât obiectele lovesc într-un mod oarecare interiorul nostru. Facultatea de a concepe reprezentațiuni în modul cum suntem atinși de obiecte se numește sensibilitate. Prin sensibilitate ni sânt date așadar obiectele și ea ni-mprumută intuițiuni; prin inteligență le cugetăm și din ea se nasc noțiuni. Toată cugetarea noastră însă trebuie să se 60r refere sau de-a dreptul (directe) sau prin încunjur (indirecte) prin mijlocul unor semne caracteristice, totuși la intuițiuni în urma-urmelor, prin urmare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ea ni-mprumută intuițiuni; prin inteligență le cugetăm și din ea se nasc noțiuni. Toată cugetarea noastră însă trebuie să se 60r refere sau de-a dreptul (directe) sau prin încunjur (indirecte) prin mijlocul unor semne caracteristice, totuși la intuițiuni în urma-urmelor, prin urmare la sensibilitate, pentru că-n alt mod nu ni poate fi dat nici un obiect. Impresia unui obiect asupra puterei reprezentative, întru cât suntem atinși de el, se numește simțire. Intuițiunea aceea care se referă prin experință la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin mijlocul unor semne caracteristice, totuși la intuițiuni în urma-urmelor, prin urmare la sensibilitate, pentru că-n alt mod nu ni poate fi dat nici un obiect. Impresia unui obiect asupra puterei reprezentative, întru cât suntem atinși de el, se numește simțire. Intuițiunea aceea care se referă prin experință la un obiect e empirică. Obiectul nehotărât al unei intuițiuni empirice se numește fenomen. Într-un fenomen numesc ceea ce corespunde simțirei materia lui, ceea însă ce face ca diversitățile unui fenomen să fie coordonate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alt mod nu ni poate fi dat nici un obiect. Impresia unui obiect asupra puterei reprezentative, întru cât suntem atinși de el, se numește simțire. Intuițiunea aceea care se referă prin experință la un obiect e empirică. Obiectul nehotărât al unei intuițiuni empirice se numește fenomen. Într-un fenomen numesc ceea ce corespunde simțirei materia lui, ceea însă ce face ca diversitățile unui fenomen să fie coordonate în raporturi oarecari numesc forma fenomenului. Fiindcă ceea înăuntrul căreia simțirile se orânduiesc și sânt puse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate a priori în sufletul nostru și să poată fi considerată aparte și deosebit de orice simțire. Numesc pure (în înțeles transcendental) toate reprezentațiunile acelea în care nu se află nimic ce s-ar ținea de simțire. Drept care forma pură a intuițiunilor sensibile în genere vom trebui s-o găsim apriori în sufletul nostru, în care privim toată diversitatea fenomenelor în raporturi oarecari. Această formă curată a sensibilității se poate numi intuițiune pură. Astfel, daca din reprezentațiunea unui corp vom scădea tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce s-ar ținea de simțire. Drept care forma pură a intuițiunilor sensibile în genere vom trebui s-o găsim apriori în sufletul nostru, în care privim toată diversitatea fenomenelor în raporturi oarecari. Această formă curată a sensibilității se poate numi intuițiune pură. Astfel, daca din reprezentațiunea unui corp vom scădea tot ce mintea-și cugetă despre el, precum substanță, putere, divizibilitate etc., asemenea tot ce aparține simțirei, precum impenetrabilitate, soliditate, coloare ș. a., atunci totuși din această intuițiune empirică îmi mai rămâne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sensibilității se poate numi intuițiune pură. Astfel, daca din reprezentațiunea unui corp vom scădea tot ce mintea-și cugetă despre el, precum substanță, putere, divizibilitate etc., asemenea tot ce aparține simțirei, precum impenetrabilitate, soliditate, coloare ș. a., atunci totuși din această intuițiune empirică îmi mai rămâne încă adică extensiunea și forma. Aceste aparțin intuițiunei pure, care-și are locul apriori în suflet ca o formă numai a sensibilității chiar și fără un obiect real al simțurilor sau simțirei. {EminescuOpXIV 377} {EminescuOpXIV 378
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vom scădea tot ce mintea-și cugetă despre el, precum substanță, putere, divizibilitate etc., asemenea tot ce aparține simțirei, precum impenetrabilitate, soliditate, coloare ș. a., atunci totuși din această intuițiune empirică îmi mai rămâne încă adică extensiunea și forma. Aceste aparțin intuițiunei pure, care-și are locul apriori în suflet ca o formă numai a sensibilității chiar și fără un obiect real al simțurilor sau simțirei. {EminescuOpXIV 377} {EminescuOpXIV 378} O știință despre toate principiele sensibilității apriorice o numesc estetică transcendentală Trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
conține principiele cugetărei pure și se numește logică transcendentală. În estetica transcendentală vom izola așadar mai întîi sensibilitatea, prin aceea că vom (secreta, secerne) discompune toate câte și cugetă la ele inteligența prin noțiunile sale, ca să nu ni rămâie decât intuițiune empirică. A doua, vom mai sustrage de la ea tot ce aparține simțurilor ca să nu ni rămâie decât intuițiunea pură și forma numai a fenomenelor, care-i singura ce ni poate da sensibilitatea apriorică. În cursul acestei cercetări vom găsi că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]