274 matches
-
nu la componentele reale ale acțiunii, ci la propriile procese psihice. Sub influența acestora propriu-zisa reflectare senzorială a devenit foarte greu de detașat de alți factori perturbatori. Tot în laboratorul lui Wundt și-a găsit loc să-și dezvolte obiectivele investigative un alt cercetător german cu numele de Ludwig Lange (1825-1885). În scurta sa viață și ședere în acest laborator, cercetările sale au ocazionat aprinse dispute teoretice și experimentale. Astfel, dintru început, el a procedat la o separare metodologică între TR
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în laboratorul său. Plecând de aici, TR a devenit obiect de studiu experimental pentru foarte mulți cercetători, în diferite laboratoare de psihologie, unde problema a cauzat dispute contradictorii. Aceasta însă nu trebuie interpretată ca un demers experimental eșuat al încercărilor investigative experimentale ale psihologiei. Schema conform căreia s-au derulat investigațiile a dovedit o înaltă productivitate și eficiență în separarea a ceea ce este fiziologic de psihologic în reactivitatea umană. Trăsătura distinctă a cercetărilor îndreptate spre studiul TR a fost aceea de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a scurtimii acestuia, ci prin evocarea diversității de factori de care acesta depinde: atitudine pregătitoare, experiență anterioară, individualitatea personală, complexe emoționale, etc. De aici au rezultat mai multe TR, fiecare fiind o expresie a dinamicii proceselor psihice implicate. Noua linie investigativă a TR se va contura de abia când vor fi admise spre a fi luate în considerare componentele verbale, când schema experimentală va cuprinde noile elemente de bază, pe cele de cuvânt-excitant și cuvânt-reacție. Cu acest punct de plecare s-
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Wundt a generalizat în laboratorul său, concluzia sa fiind că există trei tipologii asociative: cea a vorbăreților, a celor cu reactivitate asociativă realizată în raport cu logica internă și alții în raport cu logica externă a cuvintelor prezentate. Rezultatele experimentale dobândite pe această linie investigativă erau cu atât mai provocatoare cu cât opinia lui Wundt că procesele psihice superioare nu pot fi abordate pe cale experimentală continua să fie încă larg împărtășită de mulți alți cercetători fiziologi. Aceștia își rezervau dreptul să abordeze procesele psihice doar
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
proceselor psihice superioare, de surprindere și detașare experimentală a momentului din care debutează intervenția învățării în procesul de memorare. Noua perspectivă experimentală asupra realizării asociațiilor mentale a avut unele puncte tari și altele slabe. Punctul tare a constat în forța investigativă și metodologică, de a fi sesizat caracterul legic al activității respective, de îmbogățire legică a experienței individuale, ignorată de predecesori sau considerată doar simplist, mecanicist. Practica repetabilității și ordonarea în timp a elementelor, de asemenea, reprezintă baza controlului exercitat, control
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asociațiilor mentale, al reținerii acestora, a putut fi mutat spre studiu într-un laborator de psihologie, unde să poată fi reprodus și descompus pe cale experimentală, cu metode specifice psihologiei. Problema controlului coordonării activităților mentale a fost și în centrul preocupărilor investigative ale lui Galton și a lui Wundt. Numai că Ebbinghaus abordează această problemă dintr-o perspectivă metodologică diferită, mai eficientă, realizată cu obiectivitatea unei metode specifice psihologiei. Ceea ce a avut darul de a zgudui din temelii metodologia subiectivă a introspecției
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Deși, așa cum în istorie s-a probat de atâtea ori, "în luptă învinge nu atât elementul cantitativ ci priceperea". În cazul lui Ebbinghaus este vorba de cristalizarea unei metode, care ulterior își va justifica extinderea și generalizarea corespunzătoare. Metodologia sa investigativă a aplicat-o doar pe propria sa persoană, atunci când contemporanii săi abordau aceeași problemă doar cu metode subiective pe subiecți total neutri. A făcut-o însă cu o meticulozitate care a rămas admirabilă, care a asigurat obiectivitatea și reușita experiențelor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în școlile născute pe continentul european. Deși ambele orientări declară că așează fenomenul subiectivității la baza activității psihice, sensul acțiunilor fiind dat de activitățile dezvoltate, diferențele apar deoarece comportamentului uman i se accentuează prea mult direcționalitatea intențională. Pe această linie investigativă funcționalismul Școlii de la Chicago își asumă unele valențe teologice. Organismul psihologic, în accepțiunea acestora, este într-adevăr inepuizabil în a-și învinge obstacolele ce-i pot ieși în față. La baza acestei forțe se află materia mistică a unor energii
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la studiul experimental al mecanismelor neuropsihofiziologice aflate la baza acestora . Până la acea dată, toate manifestările emoționale ale animalelor și ale oamenilor erau interpretate în acord cu schemele speculative tipice secolului al XIX-lea. Materialul documentar era oricum sărac. Prin perspectiva investigativă comparată deschisă de Darwin, evidențele s-au multiplicat, diversele stări subiective trăite afectiv au devenit accesibile investigației experimentale. Metodele și tehnicile folosite erau aceleași ca în științele naturii. Darwin s-a distins prin exigența dovedită față de studierea cu obiectivitate a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a separat reacțiile animalelor de substanța lor subiectivă, de conștiință. Romanes s-a declarat original, capabil să-l depășească pe Darwin. Or, Darwin, cu abilitate, s-a sustras metodic din fața capcanei antropomorfismului. Dimpotrivă, Romanes s-a lansat pe o linie investigativă în care a conferit animalelor aceeași valoare existențială a stărilor lor subiective ca și în cazul oamenilor. Era vorba de comportamente inteligente, cele care omului îi asigurau reușita în viață. De ce acestea nu ar fi valabile și în cazul animalelor
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a conferit animalelor aceeași valoare existențială a stărilor lor subiective ca și în cazul oamenilor. Era vorba de comportamente inteligente, cele care omului îi asigurau reușita în viață. De ce acestea nu ar fi valabile și în cazul animalelor ? O linie investigativă pe care, de fapt, cu pași siguri, respectivele procese psihice abordate și descrise la animale au fost progresiv rupte de natură, au fost golite de substanța lor subiectivă naturală, pentru ca în mod nejustificat să fie trecute într-o lume semantică
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
formulate problemele diferențelor constatate de experimentatori dintre diferitele categorii de subiecți aduși spre studiu, dar care nu au putut să găsească răspuns, din perspectivă experimentalistă tradițională. Era nevoie nu de o simplă extindere și reproducere în altă formă a liniei investigative experimentaliste, ci de a urma o alta, diferită și complementară acesteia, una îmbrățișată până atunci sporadic doar de medici și pedagogi, dar care prezenta interes pentru mai noii reprezentanți ai industriei capitaliste în afirmare. A fost vorba de o nouă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologiei, care lui Wundt la acea vreme i-a scăpat din vedere sau a considerat-o neinteresantă din punctul său de vedere. El a considerat experimentul psihologic promovat în laboratorul său ca îndeplinind implicit și condițiile pretinse de noul domeniu investigativ diferențial: desigur, a recunoscut el, cu excepția condițiilor cerute de studierea psihologiei popoarelor. De aici și până la a urma dezvoltărea noii perspective de cercetare nu mai era decât un pas, pe care din păcate nu s-a putut abține de a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a se îndrepta spre acest domeniu special al psihologiei. Prin ei, experimentul psihologic s-a plasat pe un nou drum, capabil să valorifice rezultatele cuantificării diferențierilor constatate între oameni. Unul din primii psihologi care s-a înscris pe noua linia investigativă a fost Kraepelin. El este cunoscut pentru contribuția adusă la introducerea metodologiei psihologiei experimentale în practica clinicii psihiatrice. Practica din acest sector de activitate l-a constrâns să studieze diferențierile dintre caracterele pacienților, modul cum aceste diferențe sunt definitorii, cum
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gândirea filosofilor germani. În acord cu această perspectivă de abordare a psihicului, obiectul de cunoaștere al psihologiei trebuie să fie nu individul și dezvoltarea sa spirituală, ci întregul popor din care acesta face parte. S-a pornit pe această linie investigativă de la premisa că fiecare popor își are propria cultură, propriile obiceiuri, toate cu influență formativă determinantă asupra vieții psihice. Cu precizarea doar că această determinare particulară avea să fie considerată ca o trăsătură definitorie pentru spiritualitatea poporului respectiv. A fost
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
știința lingvisticii ce a apărut în perioada 1860-1890. Această orientare nouă a reprezentat deci o necesitate izvorâtă din direcția științelor sociale și a avut o influență decisivă în întemeierea și autonomizarea științei psihologiei. Wundt a recunoscut necesitatea recunoașterii noii tendințe investigative, care a fost inclusă în programul său conceptual și de lucru. După el, psihologia se împarte în două mari părți: psihologia fiziologică și psihologia popoarelor. După ce a recunoscut că studiile de psihofiziologie sunt limitate ca perspectivă de cuprindere a universului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aici drumul spre reflectarea conștientă, a omului civilizat, modern. Din abordarea unor astfel de probleme s-a detașat, incontestabil, o nouă perspectivă de cercetare a fenomenelor psihice, așa cum acestea apar reprezentate în categoria organismului colectiv. Numai că această nouă perspectivă investigativă s-a dovedit îngrădită metodologic, cu deosebire atunci când s-a pus problema să fie confruntată cu studiile tot mai numeroase apărute asupra domeniului sociologiei animalelor, a organizării sociale a animalelor. S-a reușit însă deschiderea unei noi perspective de explicare
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
său deosebit de manifestare, efectele sale individuale profunde, au făcut ca de cunoașterea fenomenului să se lege interese multiple, individuale, de grup și de clasă. Implicațiile sociale și ideologice ale fenomenului au ascuțit interesul față de cunoașterea proprietăților sale, au stimulat inițiativele investigative, fenomenul a fost transferat în domeniul aplicativ al psihologiei sociale. A fost vorba despre studiul relațiilor funcționale dintre oameni de categorii sociale diferite, economice, de vârstă, etc. Problema sugestibilității făcea trimitere nu numai la faptul că reglarea comportamentului depinde de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
hipnotic. Timpul a dat dreptate școlii de la Nancy. Analiza faptelor aduse în dispută a fost însă benefică psihologiei. Între timp s-au acumulat tot mai multe date empirice necesare descrierii fenomenului, clasificării acestuia în sistematica psihologiei. A fost o linie investigativă pe care s-a înscris prolific Pierre Janet (1859-1947) continuator al gândirii lui Charcot, ca și alți cercetători ca Ribot, Binet, ș.a. Aceleași probleme ale sugestibilității și hipnozei, ale afectivității au fost abordate ca fiind proprii structurii personalității, ca parte
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
constrângându-și acțiunea asupra înțelegerii individuale. Cu deosebire pentru Durkheim, manifestările sociale au prioritate și sunt ireductibile la jocul diverselor percepții care se manifestă în diverse forme la oameni. Durkheim face din explicarea determinismului social al reflectării perceptive un obiectiv investigativ declarat. El a pus în subordinea acestei cauze un întreg program de cercetare sociologică, pe care a avut grijă să-l ferească de psihologismul propriu altor științe sociale, ca filologia, biobliografia, istoria culturii, ș.a. Valoarea programului de cercetare al lui
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dintre psihologie și științele naturii. Este o linie pe care, dacă este urmărită, se ajunge la descoperirea mecanismelor ce stau la baza proceselor psihice, pe care le-a considerat "atomi" ai activității conștiente, și a proprietăților acestora. Dar această perspectivă investigativă, în final, se dovedește deșartă și inutilă, deoarece nu se ajunge la eficiență în viața socială. În schimb, Münstemberg a postulat pentru promovarea unor categorii "ideografice", care acționează la nivel supraindi-vidual în viața psihică prin intervenția unor factori culturali. Aceștia
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a omului cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și cu metode intuiționiste. Era soluția pe care fenomenologia a propus-o pentru a putea ajunge la esențele " pure " ale cunoașterii. Husserl recunoștea deci valoarea investigativă a introspecției, scopul lui fiind acela de a pune la îndoială celelalte căi de abordare a fenomenelor de conștiință. El a pus accentul, nu pe evocarea experimentală a senzațiilor percepțiilor, sentimentelor, ci pe descrierea fluxului empiric al intuiției sensibile, a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unde accentul se punea pe caracterele și proprietățile comportamentului, pe cele care să conducă la succes și eficiență, singurele care se integrau sistemului. În acest fel, imaginii reflectate de subiect, realizate prin actele psihice, i s-au putut adăuga teme investigative noi, cum sunt direcționalitatea, orientarea cu scop, variabilitatea comportamentală, disponibilitatea de învățare ș.a. Realizarea acestor obiective a fost subordonată inițial doar cauzei darwiniste, a adaptării organismului la mediu, a adecvării reacțiilor corporale la condițiile stimulative variabile ale acestuia. Problema adaptării
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
descoperite și descrise nu doar anatomia unor noi structuri cerebrale, ci au fost imaginate experiențe care să pună în evidență funcționarea acestora, rolul lor integrator în selecția sau discriminarea senzorială, în menținerea tonusului comportamental. Conturarea și dezvoltarea unei asemenea perspective investigative a avut loc la începutul secolului XX, și orientarea respectivă a adunat în jurul său o seamă de tineri cercetători. Cu toții s-au grupat în curentul reflexologic din psihologie, care îi are ca primi reprezentanți pe neurologul și fiziologul V.M. Behteriev
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
minte, povestea întâmplări de-a valma, relatări din care experimentatorul putea să desprindă ușor evenimentele cu încărcătură emoțională de cele cărora aceasta le lipsea. În acest fel s-a născut metoda asociațiilor libere, fundamentală în cunoașterea psihanalitică, aplicată cu scop investigativ de a-l face pe subiect să relateze tot ce-i trece prin minte, de la lucrurile cele mai nevinovate și până la cele mai scabroase și psihoterapeutice. În acord cu aceasta, Freud le-a cerut subiecților să-și reamintească evenimentele la
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]