260 matches
-
interacțiune a ocaziei sociale conjuncturale, subiectivitatea se construiește în contact cu altă subiectivitate pilduitoare, iar conștiința de sine devine un reper structural al ansamblului rațional care alcătuiește fenomenologia faptului comunitar. În jurul ei gravitează întregul sistem noetic individual și, în funcție de înaltele investituri pe care ea le acordă, se organizează un ansamblu comportamental general. Conștiința de sine este și aici condiție de posibilitate a progresului printr-o benefică și înnoitoare segmentare a fluenței destinale cvasi-automate. Ea ridică, prin intermediul împărtășirii reciproce lingvistice, la universalitate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
serie nesfârșită de conflicte între papalitate și suveranii timpului, izvorâte în principal din dorința papilor de a scăpa de suzeranitatea împăraților, fără însă a renunța la teritoriile pe care le dețineau. Acest aspect este cunoscut în istoria papalității ca cearta investiturilor ce avea să dureze 50 ani. Papa Grigore al VII-lea Hildebrand, considerat om de mare geniu, combate din răsputeri patima de proprietate și de reproducție (nicolaismul) care infestase clerul și în același timp încearcă să curme amestecul împăraților sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
timp încearcă să curme amestecul împăraților sau seniorilor în treburile bisericești. În acest scop emite un decret prin care “oricine va primi o funcție bisericească din mâinile unui laic va fi depus și orice laic care va da o asemenea investitură va fi excomunicat”. Dorința unuia dintre urmașii săi, Pascal al IIlea (10-1118), de a da înapoi domeniile regilor (e mai bine ca biserica să fie săracă și liberă decât bogată și în robie ) s-a izbit de refuzul regilor, cărora
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de a da înapoi domeniile regilor (e mai bine ca biserica să fie săracă și liberă decât bogată și în robie ) s-a izbit de refuzul regilor, cărora le convenea starea prin care conducătorii religioși le erau vasali. Cu toate că cearta investiturilor părea să se încheie în 1122, odată cu concordatul de la Worms, prin care investitura a fost împărțită în două: una spirituală și alta temporală, eliminându-se pe tăcute și pretenția împăraților de a interveni în alegerea papilor, situația se va menține
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
săracă și liberă decât bogată și în robie ) s-a izbit de refuzul regilor, cărora le convenea starea prin care conducătorii religioși le erau vasali. Cu toate că cearta investiturilor părea să se încheie în 1122, odată cu concordatul de la Worms, prin care investitura a fost împărțită în două: una spirituală și alta temporală, eliminându-se pe tăcute și pretenția împăraților de a interveni în alegerea papilor, situația se va menține și în continuare. Astfel conflictul izbucnește din nou în timpul lui Frederic I, continuat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
treilea aspect a contribuit foarte mult Biserica, deja protectoare a mișcărilor de pace în secolul al XI-lea; Capețienii au știut să accepte în Franța reforma gregoriană și i-au susținut pe papii angajați atunci într-un mare conflict Cearta Investiturilor și, mai tîrziu, lupta dintre Sacerdoțiu și Imperiu cu împărații germanici, ostili reformei și dornici să controleze Italia. Strînsa alianță dintre rege și Biserică apare în timpul lui Ludovic al VI-lea, al lui Ludovic al VII-lea și al lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un serviciu ci au devenit cauza faci un serviciu pentru a primi sau pentru a păstra un fief angajamentului vasalic. Legătura între senior și vasalul său se leagă în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fiefuri, controlau numirile în Biserică și aceasta la toate nivelele. Împărații îi alegeau pe papi. În regate, regele și marii prinți își rezervau, adesea în favoarea propriilor lor rude, alegerea episcopilor și a abaților, le cereau credință și devotament, le acordau investitura în funcție. La scară mai modestă, fondatorii unor biserici locale încasau veniturile din care lăsau doar o parte minimă unor preoți numiți de ei înșiși. De unde slabul nivel moral, religios și intelectual al unui cler recrutat în aceste condiții. Clericii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și să-i păstrez contra tuturor și în întregime jurămîntul meu de supunere, cu bună-credință și fără înșelăciune". În al treilea rînd, el jură aceasta pe moaștele sfinților. Apoi, cu bastonul pe care-l ținea în mînă, contele le dădu investitura tuturor celor care, prin acest pact, îi promiseseră siguranță, îi declaraseră supunere și în același timp depuseseră jurămîntul". Galbert de Bruges, Histoire du meurtre de Charles le Bon, comte de Flandra, ed. H. Pirenne, Paris, 1891, p. 89 (trad. R.
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care are valoare de exemplu. Vasalul își prezintă mai întîi salutul de supunere prin vorbă și prin gest; apoi el îi jură credință rostind un angajament de fidelitate. În schimb, seniorul procedează, prin înmînarea unui obiect simbolic aici, bastonul -, la investitura fiefului concedat vasalului. DOCUMENT 2 Jurămînt de pace la Beauvais (1023) "Nu voi invada în nici un fel bisericile [...] Nu voi asalta pe clericul și pe călugărul care nu poartă armele acestor vremuri, nici pe cel care îi însoțește fără lance
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regelui se traduce și printr-un mai bun control al societății. Prin concordatul de la Bologna (1516), Francisc I și-a asigurat supravegherea clerului. Într-adevăr, de acum regele Franței face numirile în funcțiile importante, adică episcopate și abații, papa rezervîndu-și *investitura spirituală sau canonică. Regele dispune astfel de mijloacele de a-l recompesa pe cutare supus sau cutare familie pe care vrea să și-o apropie. Nobilimea continuă să se definească nu atît pe criterii de drept, cît prin modul său
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Or războiul durează, în curînd el nu mai este victorios și scîrțîielile minore devin mijloace de blocare; apar tulburări și nemulțumiri. Tulburare religioasă cu reluarea conflictului cu papa, căruia i se confiscă statele în 1809 și care refuză să dea *investitura canonică episcopilor favorizînd astfel apropierea dintre regaliști și catolici. Tulburare economică și socială ca urmare a Blocadei continentale, a dificultăților de aprovizionare, a creșterii apăsării impozitelor indirecte, "drepturile reunite": au loc răzmerițe la Caen în 1812, trebuie împușcați oameni pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Socialistul Guy Mollet, secretar general al SFIO, formează un guvern de minoritate, care obține sprijinul MRP și al unei părți a moderaților, dornici să evite ca susținerea comunistă să conducă la un Front popular. Guy Mollet, în declarația sa de investitură se declară favorabil, după încetarea focului și după alegeri libere, recunoașterii unei "personalități algeriene", dar presiunea coloniștilor din Algeria și a mediilor naționaliste, pe de o parte, intransigența, pe de altă parte, a FLN, care cere independența, nu permit președintelui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XII-lea, ei tind să formeze o castă care se confundă cu nobilimea și care se recunoaște într-un ideal moral și social influențat de Biserică și de literatura curtenească: Cavaleria. O persoană devine cavaler ca urmare a ceremoniei de investitură. Cavaleri. 1. La gali, nume dat de Cezar aristrocrației galice în momentul cuceririi. Mari proprietari, cavalerii dețin puterea după dispariția regilor din fruntea popoarelor. 2. În Imperiul Roman, membrii ordinului ecvestru care posedă o avere de cel puțin 400.000
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
caracter religios din ce în ce mai pronunțat. Învestitură. În vocabularul feudal, act prin care un senior îi dă vasalului său un obiect ce simbolizează fieful pe care i-l acordă. Învestitură canonică. Act prin care Papa îi conceda episcopului sarcina sa. Fără această investitură, episcopul nu poate fi hirotonist și, deci, nu poate avea dreptul de a-și exercita funcțiile ecleziastice (mai ales acordarea sacramentelor). Jurandă. Termenul, sinonim cu "comunitatea profesională", desemnează, sub Vechiul Regim, mulțimea persoanelor alese pentru a conduce un grup corporativ
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai puțin de atât. Printre altele, nici pământurile din Miercurea Ciuc nu au revenit proprietarilor de mai înainte. Avocatul Pál Gábor, din Ciuc, deputat în Parlament, rugat de guvernare să se ocupe de tratarea juridică a problemei, rapid și-a abandonat investitura, evaluându-și propria activitate drept un insucces. Într-o ordine asemănătoare cu moșiile retrocedate, 34 294 de iugăre cadastrale au ajuns din nou la gospodari - mai ales sub formă de ajutor social funciar. Fondul acestui ajutor nu l-au constituit
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
guvernul american în politicile sale sociale. Într-adevăr, sub președinția lui Lyndon B. Johnson politica americană a încercat să reia și să extindă modelul New Deal din anii '30. Proiectul unei "Mari Societăți" a fost lansat oficial în discursul de investitură din 22 mai 1964 (Universitatea din Michigan) și s-a bazat pe reinventarea liberalismului în contextul luptei împotriva comunismului, în exterior, și al luptei împotriva sărăciei și a discriminării rasiale, în interior. Lupta împotriva sărăciei s-a bazat pe ideea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în Valahia va fi ales un domnitor de nuanță conservatoare.” În ianuarie 1859, se interzicea folosirea în presa turcă a denumirii de „Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești”. Imperiul Otoman a ezitat câteva luni până să elibereze firmanul de investitură. În plus, ca o lipsă de respect față de autoritățile deja intrate în drepturile legitime, firmanul de investitură a fost trimis în Principate de un sol special, desconsiderând prezența delegației române aflate la Constantinopol exclusiv pentru a prelua acest act de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
presa turcă a denumirii de „Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești”. Imperiul Otoman a ezitat câteva luni până să elibereze firmanul de investitură. În plus, ca o lipsă de respect față de autoritățile deja intrate în drepturile legitime, firmanul de investitură a fost trimis în Principate de un sol special, desconsiderând prezența delegației române aflate la Constantinopol exclusiv pentru a prelua acest act de recunoaștere oficială a lui Cuza ca domnitor al Principatelor Unite. La rândul ei, nici Austria nu recunoștea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Paris din 1859. În cadrul ședinței din 13 aprilie 1859, Conferința de la Paris a recunoscut dubla alegere a lui Al. I. Cuza „în chip excepțional” și „pe cât timp va trăi el”. În ciuda acestui fapt, Imperiul Otoman întârzia să dea firmanul de investitură care va fi obținut abia după cinci luni, după ce unii oficiali turci deveniseră îngrijorați gândindu-se la o eventuală retragere ostentativă a trimișilor români de la Constantinopol. La insistențele Franței, la 13 septembrie 1859, reprezentanții Marilor Puteri de la Constantinopol au semnat
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
claselor de locuitori ai Principatelor de a fi scăpați de ocrotirea exclusivă a Rusiei, în scopul de a fi puși sub garanția colectivă a celor cinci Mari Puteri”. Blutte descrie și eforturile domnilor de a se sustrage umilitoarei ceremonii de investitură de la Constantinopol, eforturi rămase zadarnice. Evacuarea Principatelor a avut loc la 5 iulie 1834, Blutte reiterând, cu acest prilej, că domnii rămân sub oblăduirea consulului rus Minciaki și a celorlalte elemente rusești rămase în noua miliție pământeană. Consulul englez îl
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
au remarcat printr-un partizanat fățiș, după cum el însuși mărturisește. Atunci când nu voia să asiste la un eveniment major, pretexta, ca și la 1848, o „indispoziție”, care l-ar fi ținut la pat, așa cum a fost cazul față de ceremonia de investitură a lui Vogoride. Deși instrucțiunile primite de la Stratford Canning îi cereau să folosească fiecare întrevedere cu domnitorul pentru a se pronunța împotriva Unirii, se pare că nu s-a achitat de această sarcină, obligându-și superiorul să trimită în misiune
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
concepțiile galicane despre o Biserică a Franței care, cu riscul de a fi supusă autorității regale, revendică o independență considerabilă în domeniul apostolic, disciplinar și... financiar. Începînd cu Concordatul din 1516, regele numește funcțiile și beneficiile ecleziastice (papa dă apoi investitura spirituală) și intenționează să-și consolideze puterea devenind șef al Bisericii din Franța. Sprijinit de înaltul cler, el revendică sus și tare aceste prerogative. În 1673, el hotărăște să-și extindă dreptul de rege (care îi permite ca în timp ce un
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
România este nevoie de consultarea Parlamentului; 2. Președintele Franței are atribuții foarte largi în situații de criză, mult mai dezvoltate decât omologul său; 3. Președintele Franței îl numește pe primul-ministru, pe când cel al României îl numește doar după votul de investitură din Parlament; 4. Președintele Franței semnează ordonanțele Guvernului, pe când în România acestea sunt semnate de primul-ministru și de către ministrul de resort; 5. Președintele Franței poate dizolva Parlamentul după consultarea acestuia și a primului-ministru, pe când Președintele României poate dizolva Parlamentul într-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
-și depune candidatura, a fost ales la limită. A trebuit apoi să se treacă la constituirea unui guvern căruia îi revenea dificila sarcină de a face față situațiilor economice catastrofale pe care o traversa Polonia. Pe 24 august. Dieta dă investitura unuia dintre conducătorii cei mai moderați ai "Solidarității", Tadeusz Mazowiecki care a format o echipă în care Partidul Comunist nu avea decît patru portofolii din 24, aliații săi 7, iar Solidaritatea 13. Pentru prima oară în istoria democrației populare un
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]