3,561 matches
-
lumea reală prin lentilele ochelarilor cu rame de aur. Știe că apariția ei la spartul târgului dă bine. Se simte deja cu o clasă deasupra adunăturii care socializează cu zâmbet fals întins pe toată gură și cu dinții strepeziți de invidie. Care pe care! Odată ce au salutat-o, ei, oamenii politici și oamenii de afaceri, ba, chiar si outsaiderii au un subiect neutru pe care să-l foarfece. Nebună de La Diligenta! Mărțina nu se sinchisește de bârfe. Surâde. Trece printer ei
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
de MARIUS HORESCU Copilăria fotbalului românesc a început pe malul Begăi „Fotbalul este carnavalul meu de fiecare duminică. Mi se pare cel mai frumos joc pe care l-au născocit oamenii pentru a se povesti pe ei înșiși“. Recunosc, cu invidie ce-i drept, că această considerație nu-mi aparține. E a lui Fănuș Neagu, singurul, de la Ionel Teodoreanu încoace, care ar putea să poarte aceeași poreclă cu autorul „Medelenilor“: „Metaforel“. Gândul ar putea fi rostit însă de milioane de împătimiți
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
„A douăsprezecea noapte“ l Cu Teatrul de Comedie Vremurile când timișoreanul iubitor de teatru nutrea justificată invidie și nostalgie față de un București care monopoliza evenimente, vedete și spectacole de răsunet au apus, căci interesul în ascendență al publicului față de noile montări este prompt servit - după toate legile cererii și ofertei - de agențiile de profil. Aceiași organizatori de
Agenda2005-05-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283325_a_284654]
-
de prezentare Bang&Olufsen; obișnuit cu vitrinele din România de atunci, nu observasem sticla, tocmai din pricina curățeniei ei“. Invidie „Eram privit oarecum ca o curiozitate, atât de către profesori, cât și de către colegi. Interesant e că unii colegi mă priveau cu invidie, căci nu trebuia să dau raportul nimănui acasă... Singurul meu stres era legat de ceea ce vor pătimi ai mei, rămași în țară, din cauza mea. Poate de aceea mă gândeam într-un mod foarte ostil la România; eram prea marcat pentru
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
sau Din calidor de Paul Goma? O coordonare prea... democratică Există o unitate de stil a dicționarului, asigurată de ținută intelectuală de la care nu se abdica niciodată și de seriozitatea prezentărilor. Eh, școala clujeana! ar spune - cu nostalgie și cu invidie - un bucureștean. Dincolo însă de această trăsătură unificatoare, specifică spiritului universitar, se constată multe inconsecvente, inadmisibile într-o lucrare de referință. Iată câteva exemple. Fiecare articol este alcătuit din două părți, una rezervată unor informații bibliografice propriu-zise și alta comentariului
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
învățămînt, în vreme ce școlile din București nu mai aveau loc de pile și de nulități de încredere. Era asta una dintre primele lui victorii asupra ghinionului, să-i spun, cu care a avut de-a face chiar și atunci cînd stîrnea invidii, nu puține. Cîțiva ani mai tîrziu, cînd s-a urnit Suplimentul Literar al "Scînteii tineretului", lui Mircea i s-a propus mai întîi funcția de redactor. După cîteva numere nu s-a mai putut asta, rămăsese cumva că el să
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
atît de spectaculoase, dar care necesită cheltuieli importante?Q O intrebare practică a unei lumi prin excelență mercantile.... "Ce bine că într-o țară săracă precum România există totuși bani pentru costumele Doinei Levinta"... mi-a spus însă, nu fără invidie, o conferențiara universitară la catedră de costume a Universității din Seul, doamna Hye Suk Chang, una dintre vizitatoarele care au zăbovit mult în spațiul României... Secțiunea cehă a expoziției merită, probabil o atenție aparte și pentru că a fost concepută că
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
așteptare exacerbat, e vorba de plasarea într-un context internațional care schimbă perspectivele și "minimalizează" obiectul, e vorba de o suprapunere critică, de cele mai multe ori cu efecte distrugătoare. Dacă, în prima zi a festivalului, i-ai fi putut privi cu invidie pe cei trei tineri regizori aleși să reprezinte Franța în marea cursa, în ultima zi, după ce i-ai văzut trecuți prin colimatorul necruțător al Cannes-ului -, îi mai puteai privi doar cu milă: atît de tineri și deja... consumați? După
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
un maximum de intensitate. Neliniștitul fenomenolog desfășoară metodic, ca într-un război de poziții, o redutabila argumentație anti-Nietzsche, descoperind polemic sensul superior al conceptelor "denunțate". Șase sunt cauzele identificate de Scheler pentru geneză resentimentului: sentimentul și impulsul răzbunării, ura, răutatea, invidia, pizma și perfidia. Absența exteriorizării acestora din diverse motive conduce adesea - uneori prea adesea, și prea fatal - la cangrenarea personalității unui individ ori a percepțiilor unei clase sociale. Nu voi incerca sa contrag în câteva rânduri un proces atât de
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
scheleriene, dinamica raportului invidie-resentiment. Dacă ultimul funcționează atât la scară unui singur individ, cât și la cea a unei clase, cel dintâi sentiment (cauza a resentimentului) pare a staționa că forma cristalizata îndeosebi la primul nivel. Cu alte cuvinte, transformarea invidiei în resentiment corespunde în bună măsură unei treceri de la individ la colectivitate și de la o condiție benigna și reversibila la una malignă și în general stabilă. O atitudine comună pare să îi unească, dincolo de o eventuală umilință sârguincios afișată, pe
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
simplu", plin de grație și de elan, un sîmbure dur, rezistent în veacuri: relația Artist-Putere, raportul Talentului cu sine însuși, misterul artei. În lumea strimta a realului colcăie - înainte de a intra, transfigurate, în lumea infinită a artei - crimă, gelozia, suspiciunea, invidia, loialitatea, moartea, inspirația, lăcomia, răzbunarea, si, peste toate, iubirea, singura care poate transforma un "poet fără cuvine" într-un poet genial. Cum? "E o taină", sună una din replicile cheie. Cum pot, o sama de cuvinte, să capteze "adevărată natură
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
mai ales astăzi, cînd în lumea întreagă regizorii încearcă cele mai năstrușnice inovații și experimente, depărtîndu-se cu mult de viziunea wagneriana originală. Am plecat din Budapesta cu sufletul încărcat de sacralitatea muzicii lui Wagner, dar și cu un sentiment de invidie și de admirație pentru vecinii noștri care au o institutie muzicală de prestigiu, capabilă să monteze asemenea lucrări la o cotă valorica foarte ridicată. Cînd oare vom vedea și noi o operă de Wagner, chiar și mai puțin pretențioasa la
Tetralogia de Wagner la Budapesta by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17991_a_19316]
-
în punctul acela. Papahagi mă interesa după ^89, de la distanță, fiindcă voia să facă ceva, dar mai ales pentru că se pricepea să facă. Oamenii de acțiune practică în cultura sînt puțini și, daca nu blamați pentru ceea ce fac, obiect de invidii de unde nu se așteaptă. De obicei, cînd asemenea oameni dispar, imediat după aceea se aude un suspin colectiv de recunoștință. Nu pentru ceea ce au făcut, cît pentru că nu mai pot face nimic. Recunosc că deschizînd Apostroful sperăm mai mult să
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
mai scap, de ce mai ales blîndețea, gingășia, propensiunea spre puritate trezesc furia calomniatorilor de profesie. Cînd vreau să circumscriu ruta Anei Blandiana, ca poeta și ca om public, înainte și după decembrie 1989, mă ciocnesc mereu de lavă de ciuda, invidie și ura care s-a revărsat asupra ei. Nu numai gesturi de împotrivire curajoasă în fața dictaturii sînt aprig contestate, în ciuda probelor evidente (despre un episod al acestei rezistente, la care am fost martor, datorită unui concurs de împrejurări, vorbesc pe
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
1945-1954, extrem de agitat, la ănceput, de greutățile prin care trece Vianu, apoi de acelea pentru care ai va fi Călinescu adanc recunoscător, deoarece ai permit să descopere an Vianu resurse de alinare, de simpatie, de abordare din care se exclud invidia, concurența, ricanarea. ...Suntem an noiembrie 1945. Lecturile lui G. Călinescu ating o treaptă valorizanta, de perfectă civilitate față de Tudor Vianu. Acesta dedicase un articol repertoriului de teme lovinescian. Pornind de la el Călinescu formulează "cazul" lui Tudor Vianu: "Prind ocazia să
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
această invitație an juriu mai ăntăi m-a amuzat: iată, conform tradiției autohtone, "ănjuri, deci exiști!" an ceea ce mă privește, n-am interpretat așa invitația an juriu, nici că o chemare an Piața Endependenti. Dimpotrivă, am privit cu o ușoară invidie admirativa capacitatea organizatorilor (an frunte cu fondatorul festivalului, Dan Chisu) de a-și depăși reacția subiectivă, ăn mod natural de antipatie, si de a invita, pe acel cineva care "a criticat", să privească lucrurile din alt unghi. Ceea ce s-a
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
unui singur cititor, Tudor Vianu, ansa un Tudor Vianu adolescent și mai aparent genial, elev an clasa VII-a liceala și tânăr maestru. Ne vedeam pe atunci destul de des; urmăream exercițiile lui literare cu un amestec de admirație și deșarta invidie. (Reamintesc cititorilor că Vianu a ănceput prin a scrie poezie simbolista n.m.). El compunea și traducea. Am căutat să-l imit. Versul baudelairian m-a demontat; m-am ambarcat ansa, ăn același timp, pentru o carieră literară de 15 ani
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
Nu și l'Impromptu de l'Alma, chiar an fragmentul următor ăMi-e absolut imposibil să știu dacă mă iau sau nu an seriosă (405). Răspunsul ar fi: te cam iei. Acum, pe față: ăGloria lui nesănătoasă, absurdă...a (499). Pare invidie și este, probabil, dar nu-i numai atât. E.I. se internează ăntr-o clinică, băutor deprimat. De-acolo, ai telefonează: aNu mă mai joacă an Germaniaă etc. ăntr-adevăr, tristă speță, artiștii, fie ei și mari bieți bufoni. an ziua alegerii lui
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Confuziile care se pot naște din folosirea întîmplătoare a acestor termeni sînt destul de neplăcute: o frază construită pentru a măguli poate provoca furie și dezamăgire. Sensul uniformizator e însă, din păcate, teribil de răspîndit: cineva "privește condescendent, ba chiar cu invidie, creșterea numărului de figuri sindicale și politice" ("Cotidianul", 104, 1992, 1); o tînără prezentatoare de știri "te surprinde prin condescendenta cu care te întîmpină și prin firescul cu care te incită la confidente" ("Evenimentul de week-end", 31, 1999, 10). Știu
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
sau numai s-a prefăcut că este. (Întrucîtva, meseria lui era să se arate încîntat). Mi-a spus că poeziile mele erau de o rară gingășie, că el, la vîrsta mea (la acest punct, a scos un suspin, ca de invidie) nu scrisese versuri tot atît de frumoase și, dacă nu aveam nimic împotrivă, avea să mă recomande editorului său. Mi-am dat acordul aproape cu lacrimi în ochi. Ulterior, după multe dubii, regrete, variante nu tocmai fericite, ce mă costaseră
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
toată campania violentă împotriva sa susținută în anii anteriori de Mihai Beniuc. Articolul dedicat lui Lucian Blaga este scris de Matei Călinescu. Un semn de normalitate este, tot în 1963, prezența pitorească a cherelei literare fără motivație politică, tributare exclusiv invidiilor literare și orgoliilor individuale. Tînărul poet Marin Sorescu este supărat pe la fel de tînărul cronicar Nicolae Manolescu care dă dovadă de „lipsă de înțelegere” atunci cînd „îi neagă poetului Ion Acsan orice valoare artistică”. De fapt, Marin Sorescu era supărat
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
stau să mă gândesc, nu-mi convine nici să stau alături de un tip care gâfâie și salivează, ca să nu se coacă, sub blănuri. Libertatea mă/ne întreabă: crezi că Inna are operații estetice? Nu cred, sunt sigură, măcar așa, din invidie. Libi mai scrie despre o dementă care se încorsetează ca să aibă o talie de 33 de centimetri. Nebuna e o româncă stabilită la Berlin și a ajuns până la 40 de centimetri, arătând ca o pictură de Dali, adică e monstruoasă
Cum se va numi noul post de televiziune al lui Prigoană () [Corola-journal/Journalistic/25217_a_26542]
-
că frumoasa brunetă a stat patru ore în sala de operație. ”Nasul ei va fi acum puțin mai mic ,căci accidentul i-a distrus mai multe oase”. Nu destule, aș dori să precizez, dar o să spui că fac asta din invidie. Ce accident? Dracu știe. O fi lovit-o vreun admirator cu un ciocan, de i-a frânt doar oasele nazale, nu și mandibula, cu care, iată, se mai ajută la vorbit, din păcate. Dar care ciocan? Poate Christian Ciocan, revenit
Ziare, la zi: cine a fost primul, Tucă ori Cartianu? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25367_a_26692]
-
președintele Sindicatului Medicilor de Familie, consideră că inițiativa medicilor din Slovacia este una de admirat dar în același timp regretă faptul că la noi nu s-ar putea întâmpla niciodată așa ceva. Ea susține că medicii români sunt total dezbinați din cauza invidiei care există între diferitele specialități și tocmai de aceea nu există solidaritate. Șansele ca medicii români să profite de situația din Slovacia sunt foarte mici pentru că nu cunosc limba și au oferte mult mai bune din Franța sau Germania. Nu
Doina Mihăilă: Nu pot decât să îi admir pe medicii slovaci. La noi nu va exploda niciodată mămăliga () [Corola-journal/Journalistic/24337_a_25662]
-
domnișanul Nicolae Ogrinja. Cel care a obținut, în 1928 și 1929, cel mai înalt titlu balcanic la cele zece sporturi care compun decatlonul. Am amintit și despre asasinarea campionului, prin înjunghiere, chiar la poarta casei lui din Domnești, din pură invidie. Unii cititori, neîncrezători, au gândit poate că spusele mele sunt exagerări, prezentare romanțată a faptelor, câțiva considerându-le chiar neadevăruri. În numărul din decembrie am publicat articole din presa vremii despre campionul din Domnești și chiar medalia sa de la Campionatele
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]