1,251 matches
-
persoanele cu nevoi speciale în educație pentru care posibilitățile de viață normale sunt mai reduse, dar spre care totuși aspiră. Ar fi de amintit aici câteva pasaje din Statutul Consiliului Europei privitoare la problema abordată: Art. I: „Persoana umană este inviolabilă”, Art. II: „Persoana umană are dreptul la dezvoltare liberă”, Art. III: „Egalitatea tuturor oamenilor și interdicția dezavantajării ori a prejudicierii persoanei umane”. Managementul clasei prezintă în momentul de față necesitatea schimbării paradigmelor astfel încât evaluarea pedagogică să fie operată la un
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
-mi investesc efortul așa cum vreau, indiferent că investiția mea de efort îi plasează pe alții mai prost decât anterior. Dacă gândim drepturile ca fiind astfel fundamentate, suntem obligați să admitem că există o mulțime de acțiuni umane, care este considerată inviolabilă și care tratează toate externalitățile create de acțiunile incluse în ea ca irelevante. Aceasta este condiția de fidelitate ideologică. Atâta vreme cât dorim să formalizăm o condiție libertariană, trebuie să recurgem la o ierarhizare etică în favoarea libert arianismului. Orice soluție pentru teorema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
drepturi, ca fiind ceva ce ține de natură, am spus, pe bună dreptate, că ea are ca limită dreptul celuilalt. De ce nu ați aplicat acest principiu proprietății, care este o instituție socială, ca și cum legile eterne ale naturii erau mai puțin inviolabile decât convențiile umane? După aceste preambuluri, Robespierre stabilește principiile în acești termeni: Articolul 1. Proprietatea este dreptul pe care îl are fiecare cetățean de a se bucura și dispune de porțiunea de bunuri care îi este garantată de lege. Articolul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
trimis În misiune de Împărat În calitate de cercetător și explorator, izbutise să debarce În cea mai apropiată insulă locuită. Celelalte erau pustii. Insula cu pricina avea totuși câțiva locuitori, foarte puțini la număr. Aceștia erau considerați de britani persoane sfinte și inviolabile. Nu la mult timp după sosirea lor - spuse el - În aer apărură o tulburare Înfiorătoare și numeroase prevestiri. Vânturile se dezlănțuiră și furtuna izbucni. Când totul reveni la normal, locuitorii insulei Îl Înștiințară că unul dintre ei, și anume cineva
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
acesta de ele oricând dorea. „Statul reprezintă totul; individul, nimic” e un dicton fascist des auzit. Inteligența socială s-a răzvrătit Împotriva acestei tiranii, apărând drepturile individuale existente Încă dinaintea statului, eliberându-se de sub dominație. Astfel a apărut ideea demnității inviolabile a individului, o realizare târzie. Cum s-a ajuns la acestă descoperire? De unde și-a luat forța și de unde a primit sfaturi inteligența comunitară pentru a da naștere unei idei atât de strălucite? De la inteligența cetățenilor. Aceștia s-au alăturat
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
În competiție pentru același client, ceea ce complică și mai mult administrarea resurselor, ideilor, sprijinul politic sau utilizarea informațiilor. • Modul larg și complicat În care are loc delegarea de autoritate În universitate. Practic, delegarea prerogativelor În cadrul facultăților și al catedrelor este inviolabilă, prerogativele legate de predare, cercetare. De exemplu, munca profesorului În laborator este dificil de argumentat deoarece datele despre performanța trecută și prezentă sunt sumare În ceea ce privește nivelul actual al delegării. Există doar zvonuri care privesc cazurile mai bune sau mai rele
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de intimitate - funcționează asemeni unui mecanism de captat sunetele. Înmagazinate pentru o vreme, ele sunt apoi redate, retransmise cu extremă fidelitate, dar și cu un surplus - ce provine din Însăși mecanicitatea Înregistrării - care le sporește misterul. Prin definiție, intimul e inviolabil. Din acest motiv, jurnalele destinate publicării Își pierd atributul fundamental, riscând să intre În categoria confesiunii jurnalistice, a mărturisirii ori a simplelor dări de seamă. Cel puțin pentru o vreme, jurnalul e obligat să-și apere secretele, stabilind o regulă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
calificat printr-un adjectiv ca prețios sau demn de dispreț, bun sau rău, util sau inutil, adevărat sau fals, dezirabil sau indezirabil, frumos sau urât... Sentința obținută este o judecată de valoare. Se va spune, spre exemplu, că patria este inviolabilă și că trebuie să se lupte împotriva dușmanilor ei, că religia musulmană este singura adevărată și că cei de altă credință greșesc, că munca este demnă și că profitul este nedrept, că familia este sacră și că divorțul este un
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
larg evantai de principii care slujesc drept criterii opiniilor, credințelor, convingerilor și alegerilor. valorile devin norme când impun sau reglementează conduitele, prescriind o linie de acțiune. Normele tind să conformeze comportamentele și angajamentele la valorile declarate. Dacă patria dumneavoastră este inviolabilă, trebuie să fiți patriot și să o apărați. Dacă islamul spune adevărul, trebuie să vă supuneți legilor lui. Dacă educația este importantă, trebuie să o urmați... Valorile creează norme, iar normele ghidează acțiunile. -purtătorii de valori sunt actori individuali sau
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
soldați fără ca măsura să fi fost votată în prealabil. Poporul nu mai este supus dărilor și corvezilor, nu poate fi forțat să se prezinte decât în fața magistraților din cetatea sa, bunurile sale nu pot fi confiscate, iar casa lui este inviolabilă. Să nu ne imaginăm însă că viața în cetate este idilică. În curând apar diferențe între maiores și minores, între cei care muncesc cu brațele și mercatores, între bogați și săraci. Se duce o aprigă luptă de clasă, iar slujbele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Iluminismului? Orice ar fi, europenii au adoptat expresii ca: "Toți oamenii se nasc liberi și egali." Drepturile omului, enunțate solemn în timpul revoluțiilor americane și franceze, s-au sprijinit pe această premisă: oamenii dețin, prin însăși natura lor, drepturi inalienabile și inviolabile care precedă ca validitate orice construcție juridică, orice regulă politică și socială. 4. Democrația. Fundamentele democrației sunt puse o dată pentru totdeauna. Altădată, puterea venea de la Dumnezeu, iar regele domnea în numele Lui. Acum, orice putere emană din suveranitate populară. Puterea este
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
identități ce disting între "noi" și "ei" (Barker, 2006, p. 212). Astfel, identitatea socială a membrilor unei comunități religioase se clădește pe baza stabilirii unor granițe de natură socială și ideologică, granițe ce pot fi stabilite ca fiind negociabile sau inviolabile în funcție de teologia care le stă la bază, dar și de o serie de factori motivaționali. Astfel, în opinia lui Baker (2006), motivele pentru care comunitățile religioase doresc să-și mențină granițele intacte pot fi teologice sau pragmatice. Din perspectivă teologică
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din perioada interbelică. Partea a II-a Cultura creștin-democrată I Credința în Dumnezeu " Noi ne fondăm politica pe o imagine a omului care se inspiră din valorile creștine fundamentale și care-și găsește expresia în demnitate, în libertatea inalienabilă și inviolabilă a omului și în responsabilitatea sa. Aceasta implică egalitatea în diversitate, dorința de dezvoltare și recunoașterea imperfecțiunii naturii umane". "Programul politic" al Partidului Popular European, adoptat în urma primului Congres de la Bruxelles (martie 1978), punea accentul pe una dintre trăsăturile specifice
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pură are la bază experiența etică bulversantă a întîlnirii cu celălalt, a lui Cain cu Abel. Pentru Levinas, faptul central al eticii, dar și al întregii experiențe umane, îl constituie această ruptură bulversantă provocată în lume de prezența vulnerabilă dar inviolabilă a celuilalt. Suntem creați după același chip. El este aici ca să-mi reamintească de Tatăl și să mă responsabilizeze (o responsabilitate ce mă constituie) în infinit. În același timp, proximitatea celuilalt tinde să mă deposedeze în parte, să mă desprindă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
inconștiente - ale subiectului. Pune în discuție încrederea subiectului, credința și practica religioasă. Sugerează adesea dorința de a fi împăcat cu sine și de a-și îmbunătăți comportamentul, dar și de a fi protejat, deoarece biserica este prin excelență un adăpost inviolabil. Pe lângă semnificația spirituală atribuită locurilor sfinte, ea este și un simbol matern. Prezența sa în vis stabilește, în funcție de scenariu, nevoia sau temerile referitoare la mama subiectului. În ceea ce le privește, mănăstirile și pensioanele exprimă o aspirație la calm și la
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
al tău; document; dosar; dragoste; durere; o durere; dureros; dușman; enigmatic; eu; existență; fals; făgăduință; femei; fericire; fete; firesc; frate; frică; fricos; frumoasă; frumos; gînduri; glumă; greșeală; greutate; grijă; iluzii; imposibil de aflat; inaccesibilitate; incitare; inexistență; inferioritate; informați; inimă; intens; inviolabil; istorie; iubit; închis; întîmplare; legătură; loc; loialitate; lucruri ascunse; macină; mesaj; meu; militar; minciuni; miracol; mîndrie; multe; mulți; mut; nădejde; nebănuit; nedezvăluit; neinteresant; neîmpărtășit; neîncredere; neplăcut; nesecret; de nespus; a nimănui; nimănui; nimeni; nimic; noapte; nu; oameni; pachet; pădure; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se va emite și comunica în 24 ore, conform alineatului precedent”. Următorul articol stabilea faptul că: “Nimeni nu poate fi sustras, în contra vointei sale, de la judecatorii pe care îi dă legea“. Inviolabilitatea domiciliului era stabilită prin articolul 14: “Domiciliul este inviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autoritățile competente, în cazurile și potrivit formelor stabilite de lege“. Următorul articol preciza cazurile în care se putea aplica pedeapsa cu moartea: “Pedeapsa cu moartea se aplică în timp de
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
cu omor și asasinat politic” . În baza articolului 16, proprietatea era garantată. Exproprierea putea interveni în cazurile de utilitate publică însă numai după ce proprietarul fusese despăgubit : “Proprietatea de orice natură, precum și creanțele atât asupra particularilor cât și asupra Statului, sunt inviolabile și garantate ca atare. Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, după normele prevazute în legi. Bunurile care fac parte din domeniul public sunt administrate și nu pot fi înstrăinate decât după regulile și cu formele stabilite
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
fiecăruia, în limitele și condițiunile legii, libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace“. În baza articolului 23, secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice era inviolabil: “Secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice este inviolabil. Se exceptează cazurile în care justiția e datoare să se informeze conform legii“. Dreptul de întrunire și de manifestare erau garantate de articolul 24: “Cetățenii români au dreptul a se aduna pașnici
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
a comunica și publica ideile și opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace“. În baza articolului 23, secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice era inviolabil: “Secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice este inviolabil. Se exceptează cazurile în care justiția e datoare să se informeze conform legii“. Dreptul de întrunire și de manifestare erau garantate de articolul 24: “Cetățenii români au dreptul a se aduna pașnici și fără arme pentru a trata tot felul
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
prin formularea “Despre datoriile și drepturile românilor” se sugera prevalența obligațiilor pe care le aveau aceștia. Apoi regele căpăta puteri sporite în defavoarea Parlamentului care constituie organul reprezentativ al societății. Conform articolului 30 regele era declarat “cap al statului“. Acesta era inviolabil pentru actele sale juridice. Doar miniștrii erau răspunzători. Regele deținea, conform constituției, puterea legislativă pe care o exercita prin Reprezentanța Națională (art.31), puterea executivă pe care o exercita prin intermediul guvernului (art.32) și puterea de a sancționa pe judecători
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
două treimi. Prin urmare, dreptul de proprietate nu mai era unul absolut ci căpăta și o funcție de utilitate socială. Față de Constituția din 1923 care “garanta proprietatea de orice natură” în cea din 1938 se introduce formularea potrivit căreia “proprietatea era inviolabilă și garantată“. Susținând că “dreptul de propritate stă la baza ordinii sociale“, în Constituția din 1938 era proclamat, pentru prima dată, principiul liberei circulații a bunurilor. Astfel, oricine putea “dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, după normele prevăzute
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite și comunica în 24 ore, conform alineatului precedent. ART. 13 Nimeni nu poate fi sustras, în contra vointei sale, de la judecatorii pe care îi dă legea. ART. 14 Domiciliul este inviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autoritățile competente, în cazurile și potrivit formelor stabilite de lege. ART. 15 Pedeapsa cu moartea se aplică în timp de război potrivit codului de justiție militară. Consiliul de Miniștri va
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
și demnitarilor Statului din mobile în legatură cu exercițiul funcțiunilor ce le sunt încredințate, precum și în cazurile de tâlhărie cu omor și asasinat politic. ART. 16 Proprietatea de orice natură, precum și creanțele atât asupra particularilor cât și asupra Statului, sunt inviolabile și garantate ca atare. Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, după normele prevazute în legi. Bunurile care fac parte din domeniul public sunt administrate și nu pot fi înstrăinate decât după regulile și cu formele stabilite
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Constituția garantează fiecăruia, în limitele și condițiunile legii, libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace. ART. 23 Secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice este inviolabil. Se exceptează cazurile în care justiția e datoare să se informeze conform legii. ART. 24 Cetățenii români au dreptul a se aduna pașnici și fără arme pentru a trata tot felul de chestiuni, conformându-se legilor care regulează exercițiul acestui
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]