1,103 matches
-
Radu Rosetti în jurnal său ca „o farsă” : cetățenii au votat favorabil cu 4 289 581 de voturi și doar 5 483 de voturi au fost împotrivă. Noua Constituție păstra totuși unele prevederi din cea anterioară: suveranitatea națională, monarhia ereditară, inviolabilitatea monarhului, separarea puterilor în stat, responsabilitatea ministerială, controlul legalității actelor jurisdicționale, examinarea legilor și regulamentelor generale din punct de vedere al tehnicii legislative. Aparent s-a menținut și principiul potrivit căruia puterea emană de la națiune. Deși se păstrase separația puterilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
drepturilor omului în România. În ciuda Constituției române, care era și ea anexată la scrisoare, regimul Ceaușescu nu respecta "libertățile civile", dreptul la muncă, la educație, la asociere, libertatea cuvîntului, a întrunirilor de presă, dreptul la întruniri și demonstrații, libertatea conștiinței, inviolabilitatea persoanei, a domiciliului, secretul cu privire la corespondență și la convorbirile telefonice". Cu aceeași desconsiderație era tratat și dreptul la libera circulație a oamenilor, ideilor și informațiilor 1864. Deși nu existau decît opt semnatari, caracterul public al scrisorii îl deranja pe Ceaușescu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în fața legii își găsește o deplină aplicare și în cadrul exercitării dreptului de vot. Egalitatea și caracterul direct al votului presupun exprimarea acestuia pe cale secretă. Având în vedere acest imperativ al democrației, legile în vigoare stabilesc anumite condiții secrete care asigură inviolabilitatea operațiunilor de votare. În sfârșit, votul pentru alegerea Camerelor parlamentului trebuie să fie liber exprimat. Această exigență constituțională derivă din cele anterioare și imprimă procesului electoral un caracter democratic, izvorât din principiile democrației constituționale. Dispozițiile art. 62 alin. 1 din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
128 alin. (2) - Folosirea limbii materne și a interpretului în fața instanțelor judecătorești de către cetățenii români aparținând minorităților naționale; n) art. 136 alin. (3), (4) și (5) - Obiectul exclusiv al proprietății publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietății private; o) art. 141 - Consiliul Economic și Social. Prima Cameră sesizată - Camera Deputaților sau, după caz, Senatul - trebuie să se pronunțe asupra inițiativei legislative în termen de 45 de zile sau de 60 de zile, pentru coduri și legi
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
confirmă în scris că aparține acesteia. Asupra legalității alegerii supleantului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, va prezenta Senatului un raport. Imunitatea parlamentară (art. 72 din Constituție) Imunitatea parlamentară se prezintă sub două forme: lipsa răspunderii juridice și inviolabilitatea membrilor parlamentului. Imunitatea parlamentară, reglementată de art. 72 din Constituție și dezvoltată de regulamentele celor două Camere, are rolul de a proteja parlamentarii împotriva oricăror încercări ale puterii executive sau judecătorești de a-i intimida, amenința sau sancționa pentru modul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în fața legii își găsește o deplină aplicare și în cadrul exercitării dreptului de vot. Egalitatea și caracterul direct al votului presupun exprimarea acestuia pe cale secretă. Având în vedere acest imperativ al democrației, legile în vigoare stabilesc anumite condiții secrete care asigură inviolabilitatea operațiunilor de votare. În sfârșit, votul pentru alegerea Camerelor parlamentului trebuie să fie liber exprimat. Această exigență constituțională derivă din cele anterioare și imprimă procesului electoral un caracter democratic, izvorât din principiile democrației constituționale. Dispozițiile art. 62 alin. 1 din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
128 alin. (2) - Folosirea limbii materne și a interpretului în fața instanțelor judecătorești de către cetățenii români aparținând minorităților naționale; n) art. 136 alin. (3), (4) și (5) - Obiectul exclusiv al proprietății publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietății private; o) art. 141 - Consiliul Economic și Social. Prima Cameră sesizată - Camera Deputaților sau, după caz, Senatul - trebuie să se pronunțe asupra inițiativei legislative în termen de 45 de zile sau de 60 de zile, pentru coduri și legi
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
confirmă în scris că aparține acesteia. Asupra legalității alegerii supleantului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, va prezenta Senatului un raport. Imunitatea parlamentară (art. 72 din Constituție) Imunitatea parlamentară se prezintă sub două forme: lipsa răspunderii juridice și inviolabilitatea membrilor parlamentului. Imunitatea parlamentară, reglementată de art. 72 din Constituție și dezvoltată de regulamentele celor două Camere, are rolul de a proteja parlamentarii împotriva oricăror încercări ale puterii executive sau judecătorești de a-i intimida, amenința sau sancționa pentru modul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
socialismului, care nu are nici un fundament real, căutările unei organizații negociate, pacifiste și raționale a Europei, întreprinse de ISM, se înscriu într-un context general care autorizează asemenea speranțe. În octombrie 1925, Germania a semnat Pactul de la Locarno, recunoscînd astfel inviolabilitatea frontierelor Franței și Belgiei, angajîndu-se să nu modifice granițele estice. Cu cîteva zile mai devreme, aceasta încheiase la Moscova un acord comercial, inaugurînd între cele două țări relații economice. Contrar tratatului de la Versailles care a fost impus Germaniei denunțat de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
viața este irațională, fiindcă nu-i posibilă decât în absență cunoașterii, a raționalității. Nu trăim decât pentru că ne lipsește cunoașterea, spune Cioran, de îndată ce știm, nu ne mai convine nimic, atâta vreme cât suntem ignoranți, aparențele prosperă și își păstrează "o urmă de inviolabilitate" ce ne îngăduie să le iubim sau să le uram, să ne înfruntăm lor. Cum să ne măsurăm puterile cu niste fantasme, se întreabă Cioran? Pentru că în asta se transformă când, pierzându-și iluziile, nu le mai putem înaltă la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în genere”. De asemenea erau interzise “toate privilegiile de orice natură, scutirile și monopolurile de calsă” și titlurile de noblețe (articolul 10). Actul fundamental de la 1923 enumera în cadrul articolelor 11-32 principalele drepturi și libertăți cetățenești. Acestea erau următoarele:libertatea individuală, inviolabilitatea domiciliului, libertatea muncii, libertatea conștiinței, libertatea presei, a întrunirilor și asocierilor, libertatea învățământului, secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice . Articolul 11 preciza că: “Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau perchiziționat, decât în cazurile și după formele
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
imediat, iar mandatul se va emite în 24 ore și i se va comunica conform aliniatului precedent“. Articolul 12 preciza că: “Nimeni nu poate fi sustras în contra voinței sale de la judecătorii ce-i dau legea“. Articolul 13 se referă la inviolabilitatea domiciliului: “Domiciliul este neviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autoritățile competente, în cazurile anume prevăzute de lege și potrivit formelor de ea prescrise”. Constituția de la 1923 prevedea în articolul 14 faptul că: “Nici o pedeapsă nu
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
când nu au fost urmate de execuțiune; c) Calomniile, injuriile, difamațiile aduse particularilor sau funcționarilor publici oricare ar fi, atinși în viața lor particulară sau în cinstea lor personală. Arestul preventiv în materie de presă este interzis“ . Articolul 27 stipulează inviolabilitatea corespondenței și a convorbirilor telefonice: “Secretul scrisorilor, telegramelor și al convorbirilor telefonice este neviolabil. O lege specială va stabili cazurile în care justiția, în interesul instrucțiunii penale, va putea face excepțiune la dispozițiunea de față. Aceeași lege va determina responsabilitatea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
deținerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite și comunica în 24 ore, conform alineatului precedent”. Următorul articol stabilea faptul că: “Nimeni nu poate fi sustras, în contra vointei sale, de la judecatorii pe care îi dă legea“. Inviolabilitatea domiciliului era stabilită prin articolul 14: “Domiciliul este inviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autoritățile competente, în cazurile și potrivit formelor stabilite de lege“. Următorul articol preciza cazurile în care se putea aplica pedeapsa cu
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
mâinile regelui. Totodată consacra o nouă ideologie privind ordinea socială și de stat, întemeiată pe conceptele de “muncă în folosul obștesc”, “disciplină”, “supunere”. Așezământul din 1923 enumera în cadrul articolelor 11-32 principalele drepturi și libertăți cetățenești. Acestea erau următoarele:libertatea individuală, inviolabilitatea domiciliului, libertatea muncii, libertatea conștiinței, libertatea presei, a întrunirilor și asocierilor, libertatea învățământului, secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice. Actul fundamental din 1923 accentua o serie de principii (de exemplu regimul proprietății) care îi confereau elementele de modernitate și posibilitatea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
și îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor Capitulații încheiate cu Înalta Poartă, unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România, prinț străin dintr-o familie domnitoare europeană care să-și crească moștenitorii în religia țării, neutralitatea și inviolabilitatea teritoriului noului stat, adunare legislativă și guvern constituțional sub garanția colectivă a Marilor Puteri .“ După realizarea unirii îl găsim prezent alături de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Considerat cel mai important guvern din această perioadă pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor Capitulații încheiate cu Înalta Poartă, unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România, prinț străin dintr-o familie domnitoare europeană care să-și crească moștenitorii în religia țării, neutralitatea și inviolabilitatea teritoriului noului stat, adunare legislativă și guvern constituțional sub garanția colectivă a Marilor Puteri .“ După realizarea unirii îl găsim prezent alături de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Considerat cel mai important guvern din această perioadă pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
sancționării Privilegiilor de la Nieszawa (1454). Rolul principal revenea Dietinelor locale (seimiki ziemskie), a căror convocare a fost statuată în Privilegiile de la Cracovia (1433), ce au constituit principalul instrument în consolidarea puterii politice a șleahtei (szlachta), având în vedere că declara inviolabilitatea persoana șleahtnicului. Cum șleahta nu era obligată decât prin legile acceptate de Dietinele locale, iar acordul între acestea era indispensabil, Dietinele generale au fost înlocuite cu Dieta națională. Pentru a obține solidaritatea dorită și pentru a-și atinge scopurile, adunările
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și de impozitele extraordinare. De atunci, pentru această nobilime s-a născut dreptul de a se impune: Privilegiul de la Cracovia (1433) îi garanta libertatea personală, celebrul Statut de la Nieszawa (1454) și cele de la Piotrkow (1496) și Radom (1505) îi conferă inviolabilitatea proprietății funciare, putere legislativă în Dietă cu participarea egală a regelui și Senatului, iar Articolele lui Henric (1573) dreptul de a refuza supunerea în cazul în care regele nu-și respectă "contractul". În secolul al XVI-lea liberum veto devenea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al instituțiilor democratice. Publicitatea A face o legătură între violență și sferele publice de controversă înseamnă să redescoperim o temă a gîndirii politice moderne timpurii, care la rîndul său se inspiră din sistemul legal roman, în care accentul cade pe inviolabilitatea acordurilor și a tratatelor negociate pașnic (pacta sunt servanda) și, în ultimă instanță, pe redescoperirea convingerii grecilor antici că viața publică și violența nu au nimic în comun, în mod deosebit pentru că oamenii se deosebesc de animale în virtutea capacității lor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
s-a diminuat drastic spațiul privat. Statul providență intervine tot mai accentuat în viața de familie, asumându-și treptat responsabilitatea educației, a asistenței sociale, a transportului în comun, a mijloacelor de comunicare etc. Fiecare persoană are dreptul la viață privată, inviolabilitatea domiciuliului, secretul corespondenței etc. Factorii care au erodat familia contenporană sunt: libertatea sexuală; libertatea femeii; mișcarea feministă (campania de obținere a egalității dintre femei și bărbați); e) Modele de viață modelul american lansat în perioada interbelică (jazz, filmul vorbit, fast-foods
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
are rolul de a veghea asupra constituționalității legilor; 2. Idei și regimuri politice a) Caracteristicile regimului democratic domnia legii; separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească); respectarea drepturilor și libertăților cetățenești (dreptul de a vota, libertatea de opinie, libertatea religioasă, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței); pluralismul politic; existența societății civile; organele puterii de stat centrale și locale sunt alese prin vot universal, direct și secret; libertate economică; Cele trei mari democrații ale secolului al XX-lea au fost S.U.A, Marea Britanie
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și Îndeosebi a autonomiei lor În cuprinderea vechilor Capitulații Încheiate cu Înalta Poartă, unirea Principatelor Într-un singur stat sub numele de România, prinț străin dintr-o familie domnitoare europeană care să-și crească moștenitorii În religia țării, neutralitatea și inviolabilitatea teritoriului noului stat, adunare legislativă și guvern constituțional sub garanția colectivă a Marilor Puteri “ O declarație de unire, aproape similară a fost adoptată de către Adunarea adhoc de la București. Rezoluțiile acestor Adunări, urmau a fi prezentate În cadrul unei conferințe la Paris
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
patru la trei pentru Adunare. acest fapt nu a însemnat și o creștere semnificativă a numărului de alegători. d) Drepturile și libertățile cetățenești erau garantate o serie de drepturile și libertățile cetățenești: o libertate personală; o egalitatea în fața legilor; o inviolabilitatea domiciliului și a corespondenței; o libertatea conștiinței, a cuvântului și a presei; o dreptul la azil politic; o dreptul la liberă asociere și întrunire; o cetățenia era condiționată de apartenența la creștinism (art.7); o proprietatea era declarată sacră și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
era proclamată monarhie constituțională; -garanta drepturile și libertățile cetățenești: egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, indiferent de originea etnică, limbă sau religie; pentru minorități drepuri egale cu cele ale românilor; libertatea conștiinței; libertatea individuală; libertatea presei, a întrunirilor și de asociere; inviolabilitatea locuinței și a corespondenței; dreptul la muncă și învățătură (învățământul primar era obligatoriu); dreptul la vot : votul era declarat universal, egal, direct, secret și liber exprimat; votau toți cetățenii majori (21 de ani); nu aveau drept de vot: femeile, magistrații
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]