1,046 matches
-
strămoș comun. Unii obțineau noi moșii prin donație. Elitele de sași și secui au dobândit moșii prin danie regală sau achiziții și s-au integrat nobilimii. Mulți cnezi și voievoizi au urcat la rangul nobiliar. Țăranii erau în mare parte iobagi, indiferent că erau români sau unguri. Obligațiile iobagilor erau însă mai mari pentru că rezervă seniorială era mai mare. Iobagii plăteau dijma bisericii catolice, iar a nouă parte era dată nobilului. Trebuia să aducă daruri în piei de animale vânate, diverse
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Elitele de sași și secui au dobândit moșii prin danie regală sau achiziții și s-au integrat nobilimii. Mulți cnezi și voievoizi au urcat la rangul nobiliar. Țăranii erau în mare parte iobagi, indiferent că erau români sau unguri. Obligațiile iobagilor erau însă mai mari pentru că rezervă seniorială era mai mare. Iobagii plăteau dijma bisericii catolice, iar a nouă parte era dată nobilului. Trebuia să aducă daruri în piei de animale vânate, diverse daruri cu ocazia sărbătorilor religioase sau sărbătorilor nobilului
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sau achiziții și s-au integrat nobilimii. Mulți cnezi și voievoizi au urcat la rangul nobiliar. Țăranii erau în mare parte iobagi, indiferent că erau români sau unguri. Obligațiile iobagilor erau însă mai mari pentru că rezervă seniorială era mai mare. Iobagii plăteau dijma bisericii catolice, iar a nouă parte era dată nobilului. Trebuia să aducă daruri în piei de animale vânate, diverse daruri cu ocazia sărbătorilor religioase sau sărbătorilor nobilului, și lucrau un număr de zile pe săptămâna. Tarataii plăteau pentru
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sărbătorilor religioase sau sărbătorilor nobilului, și lucrau un număr de zile pe săptămâna. Tarataii plăteau pentru fiecare poartă-gospodărie, plăteau censul, capitația sau birul pe cap de familie. Plăteau subsidium pentru susținerea războaielor cu turcii. De asemenea, serviciul militar era obligatoriu. Iobagii primeua în folosință loturi-sesii și dacă își achitau obligațiile față de stăpân, se mutau în altă parte. Sesiile puteau fi moștenite. Jelerii nu aveau un lot de pământ care să fie moștenit, dar se puteau mută de pe un domeniu pe altul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
dacă își achitau obligațiile față de stăpân, se mutau în altă parte. Sesiile puteau fi moștenite. Jelerii nu aveau un lot de pământ care să fie moștenit, dar se puteau mută de pe un domeniu pe altul, însă erau mai săraci că iobagii. Țăranii liberi, predominant sași și secui, plăteau fiscul și ofereau câte un boi la încoronarea, căsătoria sau nașterea primului fiu al regelui. Din cauza obligațiilor prea mari, țăranii au fost nevoiți să se răscoale, cele mai mari fiind la Bobâlna în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
vită de vie provenite din Ungaria. De asemenea, se practică apicultură căci aducea profit de pe urmă vânzării de miere și ceară. Se practică pescuitul intensiv în iazurile de lângă Dunăre. Peștele sărat și uscat se exportă în Transilvania și Imperiul Otoman. Iobagii care vânau trebuia să dea o parte din vânat stăpânului domneiului. Din secolul XVI era interzis că iobagii să mai vâneze pe domenii feudale cerbii, iepurii, mistreți, fazanii. Aveau dreptul să vâneze doar lupi, urși, vulpi și jderi. La curțile
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
miere și ceară. Se practică pescuitul intensiv în iazurile de lângă Dunăre. Peștele sărat și uscat se exportă în Transilvania și Imperiul Otoman. Iobagii care vânau trebuia să dea o parte din vânat stăpânului domneiului. Din secolul XVI era interzis că iobagii să mai vâneze pe domenii feudale cerbii, iepurii, mistreți, fazanii. Aveau dreptul să vâneze doar lupi, urși, vulpi și jderi. La curțile domnești, vânătoarea cu șoimi era o distracție. Domnitorii erau obligați să trimită anual un număr de șoimi la
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și în secolul al XX-lea. Rata creșterii populației Rusiei în perioada mai sus-menționată a fost mai rapidă decât a celor mai puternice națiuni (cu excepția Statelor Unite). Terenurile agricole, exploatate prin procedee vechi și puțin productive, a rămas în mâinile foștilor iobagi și țărani ai statului, care formau împreună ca patru cincimi din populația rurală. Aproximativ 20% din terneurile agricole erau ocupate de proprietățile de peste 5.000 ha, dar puține astfel de proprietăți erau lucrate eficient. Agricultura pe suprafețe mici și creșterea
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
șansă de dezvoltare a imperioului era introducerea reformelor în toate domeniile. Alexandru al II-lea a inițiat importante reforme în învățământ, administrația publică, sistemul juridic și în armată. În 1861 el a proclamat emanciparea a aproximativ 20 de milioane de iobagi de pe moșiile private. Comisiile locale, domnate de marii proprietari de pământ, au frânat pe cât au putut aplicarea legii, distribuind loturi reduse și libertate limitată foștilor iobagi. Foștii iobagi au rămas de obicei în comunele rurale și au fost obligați să
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
în armată. În 1861 el a proclamat emanciparea a aproximativ 20 de milioane de iobagi de pe moșiile private. Comisiile locale, domnate de marii proprietari de pământ, au frânat pe cât au putut aplicarea legii, distribuind loturi reduse și libertate limitată foștilor iobagi. Foștii iobagi au rămas de obicei în comunele rurale și au fost obligați să plătească statului rate de răscumpărare pentru o perioadă de până la 50 de ani. În schimb, guvernul a compensat din bugetul statului pe foștii proprietari de șerbi
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
În 1861 el a proclamat emanciparea a aproximativ 20 de milioane de iobagi de pe moșiile private. Comisiile locale, domnate de marii proprietari de pământ, au frânat pe cât au putut aplicarea legii, distribuind loturi reduse și libertate limitată foștilor iobagi. Foștii iobagi au rămas de obicei în comunele rurale și au fost obligați să plătească statului rate de răscumpărare pentru o perioadă de până la 50 de ani. În schimb, guvernul a compensat din bugetul statului pe foștii proprietari de șerbi și de
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
schimb, guvernul a compensat din bugetul statului pe foștii proprietari de șerbi și de terenuri distribuite acestora din urmă. Regimul spera ca cei peste 50.000 de moșieri care stăpâneau peste 1.100 ha vor continua să prospere fără munca iobagilor și vor continua să fie asigure cadre loiale în politică și administrația locală. Guvernul se aștepta ca țăranii să producă suficient de mult pentru consumul propriu cât și pentru export, ajutând astfel la finanțarea cheltuielilor guvernamentale, importurilor și plata datoriei
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
ca țăranii să producă suficient de mult pentru consumul propriu cât și pentru export, ajutând astfel la finanțarea cheltuielilor guvernamentale, importurilor și plata datoriei externe. Niciuna dintre previziunile gvernamentale nu s-au dovedit realiste, mai mult, atât foștii proprietari de iobagi cât și țăranii eliberați au fost nemulțumiți de reformă. Țăranii eliberați au rămas rapid în urmă cu plata la stat a ratelor de răscumpărare, în principal pentru că terenurile pe care le primiseră erau dintre cele mai puțin productive și pentru că
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
urmă cu plata la stat a ratelor de răscumpărare, în principal pentru că terenurile pe care le primiseră erau dintre cele mai puțin productive și pentru că metodele pe care le foloseau pentru cultivarea lor erau înapoiate. Mulți dintre foștii proprietari de iobagi au fost nevoiți să-și vândă moșiile pentru a nu da faliment, dovedindu-se incapabili să-și exploateze pământurile fără munca șerbilor. Plățile compensatorii din partea statului au încetat, în principal datorită încapacității de plată a țăranilor eliberați. După reforma emancipării
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
scopul finanțării micilor fermieri pentru cumpărarea de terenuri agricole, iar în 1885 a înființat Banca Pământurilor Nobilimii pentru a împiedica executarea ipotecilor asupra moșiilor. Regimul a căutat de asemenea să reformeze armate. Unul dintre cel mai importante motive pentru eliberarea iobagilor a fost acela al facilitării creșterii efectivelor armatei regulate permanente și a efectivelor rezerviștilor. Mai înainte de emancipare, iobagii nu puteau fi instruiți militar. Birocrația a reușit să obstrucționeze reforma militară până când războiul franco-prusac din 1870-1871 a demonstrat necesitatea edificării unei
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
a împiedica executarea ipotecilor asupra moșiilor. Regimul a căutat de asemenea să reformeze armate. Unul dintre cel mai importante motive pentru eliberarea iobagilor a fost acela al facilitării creșterii efectivelor armatei regulate permanente și a efectivelor rezerviștilor. Mai înainte de emancipare, iobagii nu puteau fi instruiți militar. Birocrația a reușit să obstrucționeze reforma militară până când războiul franco-prusac din 1870-1871 a demonstrat necesitatea edificării unei armate moderne. Sistemul de recrutare introdus în 1874 de Dmitri Miliutin a stabilit armatei un rol important în
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
acele treisprezece sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic I din 15 noiembrie 1377, orașului Brașov, cu condiția ca aceste sate să ajute să se clădească cetatea Branului. În urma acestui document, țăranii din aceste treisprezece sate, au devenit iobagii cetății, fiind obligați să facă numai serviciul militar. Din documentele parohiei evanghelice reiese ca în anii 1713, 1714 și 1718 satul a fost bântuit de ciumă, incendii și inundații. În anul 1740 a fost inundația cea mai mare a râului
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
în imposibilitatea de a apăra libertatea simplilor ei membrii sau populației în general. În România, Biserica Ortodoxă a fost alături de guvernele fasciste ale perioadei intebelice, tot așa cum în Rusia ea a fost instrument de propagandă și control al populației de iobagi ai regimului țarist, ratând astfel să perceapă însăși esența libertății, anume aceea de calitate exclusivă a opozantului; sensurile sintagmei Rosei Luxemburg, care zicea ca libertatea este întotdeauna libertatea celui-care-gândeste-diferit (de guvern sau partid), par a fi fost bine înțelese doar
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Cișmele a fost fondat în anul 1818 de către cazacii de la gurile Dunării. Mai târziu, s-au stabilit aici țărani iobagi fugiți de pe moșii din provinciile centrale din Rusia. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei
Cișmele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318485_a_319814]
-
îngrijit și Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 și 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localității sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. În privința populației, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraș. Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Balcani dar, în zilele noastre, acest termen este rareori folosit pentru a-i numi pe români (dacoromâni), ci de obicei pentru a numi pe aromâni, istroromâni și meglenoromâni. Cuvântul "valach", în Transilvania a fost mult timp întrebuințat cu sensul de iobag, și era considerată de români ca un nume de batjocoră. Din această cauză, Adunarea Națională de pe Câmpia Libertății, a decis ca "națiunea română să pretindă ca în toate actele oficiale să fie numită cu adevăratul ei nume". În actul de la
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
secolul al XVIII-lea. Judele era ales dintre sătenii de vază, el administra veniturile satului, lua măsuri de pază, era judecător în toate pricinile locale, se îngrijea de strângerea dărilor către stat și stăpân De obicei, judele era ales dintre iobagii înstăriți, însă, de la caz la caz, putea fi ales chiar dacă nu intra în această categorie, dar avea, probabil, mai multă autoritate sau spirit organizatoric. De exemplu, la 1712 jude în satul Bălnaca era colonul Gabriel Groza, care nu avea nimic
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
satului Bălnaca nu plăteau dijmă, aveau dreptul la pescuit și să-și ducă porcii în pădure, aveau o moară proprie, în schimb trebuiau să facă lemne pentru construcții și foc. S-ar fi putut ca aceste avantaje să fi atras iobagii din alte părți. Din punct de vedere al structurii sociale a populației satului până în 1723 sunt amintiți numai iobagii (coloni). De la această dată mai sunt semnalați frații și fii într-o pâine (1723) sau frații și fiii peste 16 ani
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
proprie, în schimb trebuiau să facă lemne pentru construcții și foc. S-ar fi putut ca aceste avantaje să fi atras iobagii din alte părți. Din punct de vedere al structurii sociale a populației satului până în 1723 sunt amintiți numai iobagii (coloni). De la această dată mai sunt semnalați frații și fii într-o pâine (1723) sau frații și fiii peste 16 ani (1746), precum și jelerii cu casă sau fără casă. La 1753 sunt menționați 34 de coloni și 9 fii peste
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
fii într-o pâine (1723) sau frații și fiii peste 16 ani (1746), precum și jelerii cu casă sau fără casă. La 1753 sunt menționați 34 de coloni și 9 fii peste 16 ani și 2 jeleri iar la 1779, 79 iobagi, 10 jeleri cu casă și 3 jeleri fără casă, ceea ce înseamnă o creștere a procesului de jelerizare pe parcursul celor peste 4 decenii. Procesul jelerilor era de 4,4o % în 1753, în 1779 de 13,8 %, deci o creștere de 3
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]