350 matches
-
Dinspre Cercul Literar, 105-208; Generația ’80 în proza scurtă, îngr. Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, Pitești, 1998; Valeriu Bârgău, Generația ’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Iași, 1999, 27-167; Cărtărescu, Postmodernismul, 142-165, 364-457; Gheorghe Iova, Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar, Pitești, 1999; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației ’80
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Balnojan) și al lui Ioța Flora, țărani. Face liceul la Vârșeț, urmând, din 1969, Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București. În studenție, frecventează cenaclul literar Junimea și editează revista-manuscris „Noii” (1971-1973), împreună cu Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Gheorghe Iova, Gheorghe Ene, Ioan Lăcustă și Constantin Stan. Funcționează ca profesor la Liceul Economic din Alibunar (1974-1976), ca redactor la ziarul „Libertatea” și la revista „Lumina” din Pancevo (1977-1992) și ca redactor-șef al Editurii Libertatea din același oraș. În 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Criticul are la îndemână toate mostrele pentru a face incursiuni în literatura lui D. Țepeneag, Sorin Titel, George Bălăiță, autori care atrăgeau atenția la începutul anilor șaptezeci prin verva lor novatoare. Dar și Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Cușnarencu, Gheorghe Iova, optzeciștii performanți ai prozei, o pot considera pe I. colega de baricada postmodernă. Prima pagină a cărții e consacrată „instanțelor narative”, care sunt A. Ochiul cu vedere fragmentara, X. Necunoscută în timpul liber, K. Tri(s)or la porțile hazardului, O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
dormit pe nicăierea, căci toate gazdele erau acuma înțesate de lume călătoare, sfânta Maria cu logodnicul ei Iosif au fost nevoiți să poposească la marginea orașului, la casele bătrânului Crăciun. Simțind că-i vine să nască, femeia lui Crăciun, Baba Iova, o goni pe Maica Domnului din casă, spunându-i că bărbatul ei, Crăciun, e om rău la inimă, că nu suferă în casa lui oameni străini și, când va veni cu oile de la pășune, are să fie foc și pară, chin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare, Ziua cărnurilor. În acea zi va chema la masă să se ospăteze cu el, după obiceiul păgân, multă lume. Îi mai porunci nevestei sale să-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sale să-i dea să mănânce, că era mort de foame, de parcă n-ar fi mâncat de un an și să-i fiarbă nițică apă la foc, să se spele pe cap, că a doua zi era sărbătoare mare. Baba Iova îi făcu pe plac, căci vai de cojocul ei ar fi fost, să nu fi ascultat vreodată de Moș Crăciun. Recuse de miezul nopții. Era pe la al doilea cântat de cocoși, când Moș Crăciun, pomenindu-se din somn, sculă pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
făcu pe plac, căci vai de cojocul ei ar fi fost, să nu fi ascultat vreodată de Moș Crăciun. Recuse de miezul nopții. Era pe la al doilea cântat de cocoși, când Moș Crăciun, pomenindu-se din somn, sculă pe baba Iova să-i pună la foc bucatele să fiarbă pentru a doua zi. Țâști din somn biata babă Iova. Alergă în ogradă să adune uscături pentru ațâțat focul. Nici n-apucă să-l aprindă, și o lumină din coșaul boilor, o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Crăciun. Recuse de miezul nopții. Era pe la al doilea cântat de cocoși, când Moș Crăciun, pomenindu-se din somn, sculă pe baba Iova să-i pună la foc bucatele să fiarbă pentru a doua zi. Țâști din somn biata babă Iova. Alergă în ogradă să adune uscături pentru ațâțat focul. Nici n-apucă să-l aprindă, și o lumină din coșaul boilor, o lumină de părea că toată ograda era în flăcări, o făcu să alerge, să țipe, să se vaiete
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
făcu să alerge, să țipe, să se vaiete; strigă ea pe Moș Crăciun, că staulul lor e prăpădul focului! Moș Crăciun păstorul dormea de-a sforăitele și nici habar n-avea de cele ce se petreceau în ograda sa. Baba Iova alergă în staulul boilor și, în loc de foc, ce să vadă? Văzu pe Maria lui Iosif , pe sfânta Fecioară, că născuse în ieselea boilor pe Mântuitorul, pe Ziditorul lumii, pe Domnul nostru Iisus Christos. În iesle se născuse Împăratul lumilor și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Iosif , pe sfânta Fecioară, că născuse în ieselea boilor pe Mântuitorul, pe Ziditorul lumii, pe Domnul nostru Iisus Christos. În iesle se născuse Împăratul lumilor și în palat dumnezeiesc se schimbase staulul lui Moș Crăciun. La această priveliște dumnezeiască, baba Iova căzu încremenită la pământ și strigă: - Maică preasfântă, fecioară slăvită, miluieștemă! Maica Domnului, cu vorbe blajine, o rugă să se apropie de sfântul prunc și, după obiceiul moașelor de țară, să taie buricul dumnezeiescului fiu. Era de altfel și moașă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
încremenită la pământ și strigă: - Maică preasfântă, fecioară slăvită, miluieștemă! Maica Domnului, cu vorbe blajine, o rugă să se apropie de sfântul prunc și, după obiceiul moașelor de țară, să taie buricul dumnezeiescului fiu. Era de altfel și moașă băbuca Iova și, ca toate moașele de la țară, purta o custurice, un fel de briceag ruginit, la brâu. Ajunsă în ieslea pruncului, într-un suflet îi reteză buricul și, veselă de această întâmplare, alergă în casă, bătând din palne de bucurie și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
La noi s-a născut Domnul cel de sus, Domnul cerului Și-al pământului. Christos, domnul cel slăvit, Cum de mult s-a prorocit! Moș Crăciun nu numai că nu crezu, dar în furia lui a trântit-o pe baba Iova la pământ, a luat o bardă și i-a tăiat mâinile ei pângărite chiar pe pragul casei. Cu mâinile tăiate sărmana babă alergă țipând la ieslea dumnezeiescului prunc și s-a rugat s-o mântuiască. - Apropie-ți, moașă Iovo, brațele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
baba Iova la pământ, a luat o bardă și i-a tăiat mâinile ei pângărite chiar pe pragul casei. Cu mâinile tăiate sărmana babă alergă țipând la ieslea dumnezeiescului prunc și s-a rugat s-o mântuiască. - Apropie-ți, moașă Iovo, brațele tale de scutecele preasfințite ale pruncului! - zisu-i-a Maica Domnului. Nici n-apucă s-atingă bine legăturile și ce să vezi? Minune, de trei ori minune! Babei Iova mâinile sângerânde i se lipiră la loc și din palmele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și s-a rugat s-o mântuiască. - Apropie-ți, moașă Iovo, brațele tale de scutecele preasfințite ale pruncului! - zisu-i-a Maica Domnului. Nici n-apucă s-atingă bine legăturile și ce să vezi? Minune, de trei ori minune! Babei Iova mâinile sângerânde i se lipiră la loc și din palmele ei ieșeau raze mai strălucitoare decât soarele. Ea a îngenuncheat cu cuvioșie înaintea fiului Mariei și i s-a închinat, sărutându-i mânuțele cu lacrimi de bucurie. Iute ca fulgerul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sângerânde i se lipiră la loc și din palmele ei ieșeau raze mai strălucitoare decât soarele. Ea a îngenuncheat cu cuvioșie înaintea fiului Mariei și i s-a închinat, sărutându-i mânuțele cu lacrimi de bucurie. Iute ca fulgerul, baba Iova alergă în casă la Crăciun și i-a spus, plesnind din palme, de minunea întâmplată: - Iată, Crăciune, că locul păcătoaselor mele mâini, pe care tu mi le-ai tăiat, fiul Mariei, Împăratul Cerurilor, mi-a dat altele și mult mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
deschis. Sunt caracterizați pe scurt scriitorii care vor da tonul în literatura română în următoarele două decenii, în acel moment niște necunoscuți: Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Cristian Teodorescu, Nicolae Iliescu, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Ioan Lăcustă, George Cușnarencu, Emil Paraschivoiu, Valentin Petculescu, Mircea Cărtărescu (în această ordine). Toți aceștia, se spune, fac ceea ce făcuse și generația ’60: sparg clișeele. În volumul Cinci prozatori în cinci feluri de lectură (1984), C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
arată dimineața, porumbul semănat întâi va fi frumos. Duminica Floriilor ce precede Paștele, este începutul săptămânii mari și ne amintește de intrarea Mântuitorului în Ierusalim, este ziua ce desparte anii trecerii pământești ai Domnului de ultima săptămână de viață. Salcia (iova) este sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mântuitorului în Ierusalim, este ziua ce desparte anii trecerii pământești ai Domnului de ultima săptămână de viață. Salcia (iova) este sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească precum salcia. Când e furtună, pentru a feri casa de trăsnete, se aruncă în foc mâțișori de salcie. Legenda spune că Maica
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
64, 83, 85, 89, 108, 129 Hyams, Paul R., 173, 231 I Ibrăileanu, Garabet, 57, 64-65 Ignat, Sanda, 111, 233 Ilin, Stancu, 107, 226 Ionescu, Radu, 195 Ioniţă-Niculescu, Mihaela, 59, 231 Iorga, Nicolae, 231 Iova, Victor, 115 Ispirescu, Petre, 159, 226 Ivașcu, George,13, 15, 44, 62, 94, 118, 121, 134, 174, 179, 180, 200, 212, 226 Ivernel, Philippe, 116, 228 J Jacques-Lefèvre, Nicole, 207, 231 Jaffe, Kineret S., 9, 231 Jakobson, Roman, 31-35, 231
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Excursiuni arheologice, ediție îngrijită de N. Georgescu, Floare Albastră, București, 2005, p. 83: "Piatra de care este vorba o avea un bulgar drept treaptă pe care se urca în pat". 2 V. Voiculescu, Capul de zimbru, ediție îngrijită de Victor Iova, Minerva, București, 1982, pp. 300-318. 3 Walter Benjamin, "Je déballe ma bibliothèque", în Je déballe ma bibliothèque. Une pratique de la collection, traducere de Philippe Ivernel, Payot & Rivages, Paris, 2000, p. 53. 4 Ibidem, p. 54. 5 Ibidem, p. 47. 6
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
coapse-i curg șiroi / Durerea și iubirea. Niciodată / N-au fost îngemănate-astfel, nici spini / N-au întocmit cunună mai bogată ! Un cititor obișnuit cu alt stil de epocă ar putea asculta acest imn iară să sesizeze că sorrow; - durere - și Iove - iubire - sânt egale cu water - sudoare - și blood - sânge -. El a murit din iubire : iubirea este cauza ; sângele, efectul. La Francis Queries, poet din secolul al XVII-lea, pour contempt - a turna dispreț - ar sugera o metaforă vizuală ; și atunci
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Răsăritul”, 1925, 39-40; Perpessicius, Opere, V, 367-368, XII, 236-237, 294-295; Ralea, Scrieri, II, 434-435, VII, 266-267; Cezar Petrescu, Pe marginea unui tratat de grafologie, CU, 1926, 443; I. Știon, O carte de amintiri politice: „Schițe parlamentare”, „Calendarul”, 1932, 123; B. Iova [Ion Vinea], „Schițe parlamentare”, FCL, 1932, 445; Ion Clopoțel, „Schițe parlamentare”, SDM, 1932, 8-10; Călinescu, Cronici, II, 16-17; Predescu, Encicl., 800; A.S. [Aurelian Sacerdoțeanu], Henri Stahl, „Hrisovul”,1942, 224-225; Mircea Opriță, „Un român în Lună”, TR, 1966, 21; Cristina Felea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
de Ioan Groșan etc.), în timp ce incipitul de tipul decupajului codifică mesajul textului întro for mulare axiomatică, un fragment de discurs inserat etc.: Nu credeam să nvăț a muri vreodată (M. Eminescu); Trebuie să scriu (o carte) ca să pot muri. (Gh. Iova, Texteiova). - Combinând mai multe modele, rezultă incipitul de tipul „intrărilor multiple“, prin care este supramarcat începutul discursului narativ ( Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Moromeții de M. Preda). Finalul textelor literare/desinitul (lat. desinit - „termină
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
1940), între timp, în 1938, devenind președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Colaborează la „Curentul”, iar în anii de război, mobilizat, e redactor la „Evenimentul zilei”. De-a lungul timpului a mai semnat Ajax (cu N. Carandino), Doctorul Caligari, Evin, I. Iova, Ion Iovin, Ion Japcă, Junius (alternativ cu George Sbârcea), Kalvincar (cu L. Kalustian și N. Carandino) ș.a. Odată cu sfârșitul războiului și instalarea regimului comunist își încheie și cariera de gazetar. Suspendat în 1945 din presă, se retrage din viața publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
1936; Salvați elita!, București, 1936; Maria, regina României, „Povestea vieții mele”, București, 1936; Calea împărătească, București, 1938; Moșierii și a doua lor chemare, București, 1940; Sarea pământului, București, 1942; Stăvilare. Se aleg apele, București, 1942; Conspirația Dărmănescului. Cărvunarii, îngr. V. Iova, pref. Șerban Cioculescu, scrisoare de Perpessicius, București, 1982; Originile democrației române. Cărvunarii. Constituția Moldovei de la 1822, București, 1996. Traduceri: E. Coué, Stăpânirea de sine, București, 1927; O. S. Marden, Minunile gândului, București, 1928; I. Sulacov, Însemnările unui flămând, București, f.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]