365 matches
-
evaluării globale a propriei persoane și focalizarea pe comportamentul contextual) EVALUĂRI (de exemplu, cogniții raționale ca preferințe non-dogmatice, toleranța la frustrare) Emoțiile negative funcționale cuprind, de exemplu: Dezamăgirea Îngrijorarea Supărarea Tristețea Regretul Emoții disfuncționale mai puțin intense 2.2. DECALOGUL IRAȚIONALITĂȚII DECALOGUL IRAȚIONALITĂȚII TREBUIE să reușești în tot ceea ce faci, ALTFEL ești fără valoare ca om (ești neimportant/inferior/slab). TREBUIE să reușești în tot ceea ce faci, ALTFEL este groaznic și catastrofal (este cel mai rău lucru care ți se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
a propriei persoane și focalizarea pe comportamentul contextual) EVALUĂRI (de exemplu, cogniții raționale ca preferințe non-dogmatice, toleranța la frustrare) Emoțiile negative funcționale cuprind, de exemplu: Dezamăgirea Îngrijorarea Supărarea Tristețea Regretul Emoții disfuncționale mai puțin intense 2.2. DECALOGUL IRAȚIONALITĂȚII DECALOGUL IRAȚIONALITĂȚII TREBUIE să reușești în tot ceea ce faci, ALTFEL ești fără valoare ca om (ești neimportant/inferior/slab). TREBUIE să reușești în tot ceea ce faci, ALTFEL este groaznic și catastrofal (este cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla). TREBUIE
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
mai rău lucru care ți se poate întâmpla). TREBUIE ca viața să fie dreaptă și ușoară, ALTFEL nu poți tolera/suporta acest lucru (este insuportabil). EU, CEILALȚI ȘI/SAU VIAȚA TREBUIE CU NECESITATE SĂ... Într-o variantă prescurtată: NUCLEUL NEBUNIEI-TRIADA IRAȚIONALITĂȚII Modelul triarhic al patogenezei 1. Eu TREBUIE CU NECESITATE SĂ.... 2. Ceilalți TREBUIE CU NECESITATE SĂ... 3. Viața TREBUIE CU NECESITATE SĂ... Notă: Aceste cogniții iraționale cuprinse în „Decalogul iraționalității” au fost identificate ca mecanisme etiopatogenetice implicate în patologie. Rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
TREBUIE CU NECESITATE SĂ... Într-o variantă prescurtată: NUCLEUL NEBUNIEI-TRIADA IRAȚIONALITĂȚII Modelul triarhic al patogenezei 1. Eu TREBUIE CU NECESITATE SĂ.... 2. Ceilalți TREBUIE CU NECESITATE SĂ... 3. Viața TREBUIE CU NECESITATE SĂ... Notă: Aceste cogniții iraționale cuprinse în „Decalogul iraționalității” au fost identificate ca mecanisme etiopatogenetice implicate în patologie. Rolul lor fundamental a fost reliefat în sute de studii, incluzând mii de pacienți cu patologie diversă, sumarizate în metaanalize: Lyons, L.C., Woods, P.J. (1991), „The efficacy of rational-emotive therapy: A
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
500.000 de exemplare, fiind un bestseller în Statele Unite. De asemenea, în curriculumul grădinițelor și școlilor din SUA și Australia ele au fost implementate încă din ani ’70, sub forma educației rațional-emotive și comportamentale. Urmează „decalogul raționalității” și evită „decalogul iraționalității”. Asimilează „nucleul sănătății” și renunță la „nucleul nebuniei”. Să dorești și să faci tot ceea ce depinde de tine ca lucrurile să se întâmple așa cum vrei tu, dar în același timp să ții minte că nu scrie nicăieri că lucrurile TREBUIE
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
2001: 28, 29); - inventarul mereu îmbogățit al formațiilor sufixale în -(i)tate. Toate dicționarele recente și lucrările destinate lexicului actual le înregistrează, indicând marea productivitate a procedeului (vezi în DOOM2: *alteritate, *confidențialitate, *disfuncționalitate, *febricitate, *fezabilitate, *fiabilitate, *infertilitate, *infracționalitate, *intenționalitate, *interdisciplinaritate, *iraționalitate, *lejeritate, *lichiditate, *maiestuozitate, *multiculturalitate, *multidimensionalitate, *multidisciplinaritate, *periclitate, *permisivitate, *reprezentativitate, *sacralitate, *spațialitate, *subsidiaritate, *univocitate etc.; vezi și Stoichițoiu-Ichim (2001, 24-25): aproximativitate, dezirabilitate, excepționalitate, emoționalitate etc.). 2.2.3. Corelația [sg. i-e - pl. iĭ (albie- albii)] continuă să se manifeste ca
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în cele din urmă, aceasta nu este decît speculația fantastică (întocmai ca cea a indienilor, condamnată de Hegel) asupra Spiritului Universal, care apoi se demonstrează a fi identic cu lumea contingentă. Raționalismul său cel mai înalt constă în consfințirea oricărei iraționalități. Plecînd de la o bază monistă, nu se poate face nici istorie, întrucît aceasta nu poate fi alta decît istoria imaginată de același Spirit Universal, în măsura în care se reflectă în entități etnice individuale. Și estetica hegeliană, în umbra idealismului sau a materialistului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a inteligenței. Mai mult, avântul extraordinar al tehnologiilor din ultimele două secole nu s-a materializat printr-o superioritate naturală comparabilă a omului occidental. Dimpotrivă, punctul de vedere teologic a deschis poarta și a adus argumente în favoarea unor elemente de iraționalitate din comportamentul uman, a faptului că aceste progrese s-au dovedit nocive pentru natură și om spre exemplu, "tehnologia superioară" și cursa înarmărilor pe care le susțin o categorie, sunt considerate ca generatoare de moarte colectivă. Acesta este un bun
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
începe. Materia sublimată, prefăcută în lucrare cugetată, nu mai e corporeitatea ce umbrește sufletul; smulsă din propria-i negativitate, ea participă la efortul creator al sufletului, devine substanță a artei. Materia nu mai e astfel principiu al răului și al iraționalității, ca în complexul platonician sau în cel gnostic; ea nu mai e damnată, ci convocată, cooperând în actul creației. Nu ar putea însă realiza de una singură această miraculoasă convertire, căci ea este ceea ce cade, dar sufletul "tinde să facă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un fel principiul conservării misterelor instituit în univers"62. (Or, prin "fenomenologia pură", Husserl nu încercase decât să elimine "enigma transcendenței"63.) Așadar, nu viața în sine se caracterizează printr-o tensiune permanentă între Unergründlichkeit și Gedankenmäßigkeit, adică între insondabilitate (iraționalitate) și posibilitatea de a fi reprezentată conceptual 64, ci "viața" care reflectă asupra ei înseși, ajungând până la conștiința filozofică. De aceea, Dilthey se referă la "activitatea prin care viața își plăsmuiește ideile" (die gedankenbildende Arbeit des Lebens)65. Căci, din
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Ele rezultă mai ales din ruperea de realitatea școlară și din legiferarea/normarea utopică și generalizatoare. Cauza nu o constituie însă raționalizarea excesivă însăși, ci complexitatea fenomenelor și proceselor educaționale. Alternativa la studiul complexității nu este abandonarea raționalității, nu este iraționalitatea, ci tot raționalitatea complexă, dusă până la cele mai mici detalii, pe care o putem numi hiperraționalitate pozitivă 198. Hiperraționalitatea pozitivă nu constă în normare excesivă, ci în studiul realității educaționale, punct cu punct, detaliu cu detaliu, amănunt cu amănunt. Virtuțile
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diavolului. Fiul își demonizează tatăl atribuindu-i porniri malefice de tiran care îi limitează libertatea, îi înăbușă elanurile, îi încorsetează eresurile și îi „ucide” viitorul. Tatăl își satanizează fiul atribuindu-i porniri de „drac împelițat” care îl împing spre anarhie, iraționalitate și „îl ucid cu zile”. Dar nu se întâmplă nici o crimă în această frumoasă și eternă poveste. Este vorba numai despre suspendarea temporară a raționalității. Pentru o perioadă limitată triumfă iraționalismul. Într-un târziu însă, tatăl și fiul se înțelepțesc
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
identificat, pe care nu le-a sondat și care par a ține de o „dimensiune irațională” a curriculumului; aceste curricula noi, nonformale nu sunt, probabil, deloc „iraționale” (Leslie Owen Wilson); dar numai o abordare hiperrațională ar putea să confirme că iraționalitatea lor aparentă se sprijină pe o raționalitate mai profundă. În al doilea rând, ilustrăm câteva dintre frământările care însoțesc noua sinteză curriculară prin încercările, uneori disperate, ale teoriei curriculare moderne de a se conecta, fie și ironic, la gândirea curriculară
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În al doilea rând, ilustrăm câteva dintre frământările care însoțesc noua sinteză curriculară prin încercările, uneori disperate, ale teoriei curriculare moderne de a se conecta, fie și ironic, la gândirea curriculară postmodernă pe temeiurile raționalității clasice (Brent C. Wilson). Falsa „iraționalitate” postmodernă a curriculumului și atotputernicia „raționalității” moderne sunt ilustrate, în continuare, fără părtinire, cu scopul exclusiv de a sugera că lumea a început o nouă odisee pedagogică. În orice caz, cei doi Wilson - Leslie și Brent - par a deschide, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sine” și „lucrul în sine”. Putem cunoaște doar fenomenul, nu și noumenul. Adevărul profund, „lucrul în sine”, noumenul, va rămâne etern inaccesibil omului și cunoașterii sale raționale sau empirice. Ca și „taina pitagoreică”, agnosticismul kantian deschidea o poartă către imperiul iraționalității. c) Viziunea postmodernă a lumii. Postmodernismul pare a-și avea originea epistemologică în această dubitație kantiană. El încearcă să depășească limitele cunoașterii raționale impuse de fenomen, căutând căi de acces către „lucrul în sine” printr-o cunoaștere mai profundă. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și impune respectarea strictă a unor reguli de raționare, reguli logice, care trădează acea .) În acest sens Descartes afirma următoarele: Ori o gîndire supusă complet unui tip oarecare de logică “ar degenera în raționalizare, care e o formă logică a iraționalității, deoarece constituie o gîndire în divorț cu realul”. ) Descartes și-a construit regulile ca pe un mecanism infailibil care, aplicat gîndirii în desfășurare, îi conferă și ei infailibilitate. El a utilizat astfel ca pe un fundament absolut ceea ce este de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
49% 36% 32% (Pentru a observa mai bine diferențele, procentele superioare valorii de 50% sunt îngroșate) De asemenea, în ciuda ideii răspândite referitoare la o intensificare a fenomenului ezoterismului și a credințelor în societatea noastră hipertehnologizată, sondajele indică o diminuare a iraționalității. Credințele scad cu 10-20% între un sondaj realizat de institutul CSA pentru Le monde și La vie în 2003, în comparație cu un sondaj din 19942. Descreșterea credințelor în rîndul oamenilorîntr-un deceniu (%) Compararea a două sondaje: 1994 și 2003 1994 2003 Originea
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
omul nu este, prin natura sa, logic, fapt ce explică existența credințelor iraționale. Cortexul, centru al învățării, este constituit din neuroni care se interconectează la comandă; aceștia își pot însuși Mozart sau rap, o credință sau alta etc. Vom redescoperi iraționalitatea în jocurile de noroc (loto etc.), dar și în credințele în grafologie și astrologie, atunci când ne referim la personalitate. Pentru a le contrazice, sunt necesare protocoale experimentale, precum și apelul la statistici, care sunt departe de a fi înnăscute și care
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a evita ca omenirea să cadă din nou în aceste credințe, astronomii din secolul al XIX-lea au dat câteva nume de obiecte constelațiilor din emisfera sudică: Crucea Sudului, Balanța, Octantul, Busola etc. Acest lucru nu lua în calcul puterea iraționalității omenești; astfel, nativii din insula Reunion (teritoriu francez din apropierea Madagascarului), născuți sub Tucan sau Crucea Sudului, își vor consulta totuși horoscopul în revistele metropolitane în funcție de data lor de naștere, deși semnele zodiacului sunt fie invizibile (se află în Emisfera Nordică
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de echilibru, pe care mișcările îl perturbă. Așa încît, provocările de care sînt responsabile mișcările colective sînt percepute drept elemente negative ce trebuie reabsorbite cît mai repede, în timp ce participanții, cărora nu se ezită a li se atribui unele comportamente de iraționalitate și de devianță, ar trebui să fie supuși unui control social mai mare și mai eficient. Transformarea pe care mișcările colective tind să o introducă în societățile respective apare astfel ca fiind produsă de forțe externe, exogene societății (după Alberoni
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cronici paranoici și dintre schizofreni (61% dintre cei admiși), reunind un polimorfism particular al periculozității lor. în mod clasic, delincvența schizofrenilor pare centrată de rolul impulsurilor necontrolate și hebefreno-catatonie. De regulă, actul antisocial al schizofrenului se caracterizează prin bruschețe, imprevizibilitate, iraționalitate, incoerență, discordanță și ininteligibilitate aparentă, iar atunci când este vorba de o agresivitate fizică, prin violența sa deosebită și înverșunarea particulară asupra victimei. Aceste date, deja "clasice", trebuiesc relativizate într-o mare măsură, căci ele rămân aplicabile în principal doar la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în frunte cu televiziunea, utilizează pelerinajul pentru construcția evenimentului mediatic, favorizând adesea senzaționalul. Media devine ea însăși producătoare de mesaje religioase, capabilă să influențeze decizii individuale. Prin interpretările simbolice, foarte diverse, pe care le oferă pelerinajul (identitate, sănătate, înghesuială, bigotism, iraționalitate etc.), ea influențează în mod direct participarea la pelerinaje. În acest stadiu al cercetării îmi este greu să cuantific exact amploarea fenomenului. Sigur este faptul că pelerinajul și massmedia interacționează constant și se „construiesc” mutual, într-o dublă dinamică de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
virtutea lui, nu merita ceea ce i se întâmpla. El va sfârși prin a înțelege natura divină a acestei suferințe întemeiate pe mister, un mister care exprimă esența religioasă a lumii. În realitate, problema lui Iov nu este atât raționalitatea sau iraționalitatea acestei suferințe nedrepte, cât relația omului cu Dumnezeu. O mare parte a Bibliei se apleacă asupra răului și suferinței, dar în Cartea lui Iov această discuție se dovedește primordială. La sfârșitul cărții, acesta înțelege că raportul cu Dumnezeu nu se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
aparțin structurii originare a lui Iahve. În fond, e vorba de o nouă expresie, și cea mai impresionantă, a zeității ca absolut diferită de creația sa, ca "alta, prin excelență" (acel ganz, andere al lui Rudolph Otto). Coexistența atributelor contradictorii, iraționalitatea unora din actele sale, îl deosebesc pe Iahve de orice "ideal de perfecțiune" la scară umană. Din acest punct de vedere, Iahve seamănă cu unele divinități ale hinduismului, cu Siva, de exemplu, sau cu Kălî-Durgâ. Dar cu o deosebire considerabilă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
teoriile secolului al XIX-lea după care grupurile rasiale și cele lingvistice se suprapun până la identificare, așa că întemeietorului infamei Antisemitenliga nu i se poate atribui nici măcar trista performanță de a-i fi dezmoștenit pe arabi de originile lor semitice. Prin iraționalitate, durată și cruzime, conflictul din Orientul Mijlociu rămâne cel mai temut butoi de pulbere al planetei. Atâtea și așa cum au fost, inițiativele de pace venite din afară s-au dovedit simple iluzii. Atât timp cât în interior nu se formează o masă critică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]