740 matches
-
Venit după un debut literar uluitor, pe care toată lumea îl înregistrase cu atât mai entuziast, cu cât era neașteptat, acest nou roman nu a izbutit, mi se pare, să mențină toate aprobările pe care le câștigase Blecher cu Întâmplări în irealitatea imediată... Printr-o eroare, printr-o inexplicabilă eroare, această carte a cucerit, dimpotrivă, numeroase aprobări atât de numeroase încât îi contraziceau caracterul ei de jurnal al unei singurătăți, jurnal destinat parcă să fie citit în taină de câțiva oameni care
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
doilea volum, rapida victorie a celui dintâi. Prudențele critice, scepticismul care nu se lasă "epatat", blazarea s-au deșteptat cu întârziere, pentru a compensa excesul primelor entuziasme. Mi se pare cu totul școlăresc să comparăm Inimi cicatrizate cu Întâmplări în irealitatea imediată și să ne întrebăm care din cele două cărți e superioară celeilalte. Asemenea jocuri sunt fără adevăr, fără interes și fără concludență. E adevărat că Întâmplările aveau de partea lor surpriza de a ne descoperi din primul moment un
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
literară 63. Și nu în ultimul rând, opiniile lui Eugen Ionescu, Ion Biberi, Octav Șuluțiu, Eugen Lovinescu, Perpessicius vin să certifice faptul că opera lui Blecher este autentică, apreciind literatura confesivă, de tip jurnal, practicată de autor în Întâmplări în irealitatea imediată. Astfel, Ada Brăvescu amintește punctul de vedere al lui Eugen Ionescu care referindu-se la Întâmplări în irealitatea imediată aprecia că este o ,,carte așa de deosebită de operele actuale, expune experiențe interioare atât de puțin comune, încât indiferența
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
să certifice faptul că opera lui Blecher este autentică, apreciind literatura confesivă, de tip jurnal, practicată de autor în Întâmplări în irealitatea imediată. Astfel, Ada Brăvescu amintește punctul de vedere al lui Eugen Ionescu care referindu-se la Întâmplări în irealitatea imediată aprecia că este o ,,carte așa de deosebită de operele actuale, expune experiențe interioare atât de puțin comune, încât indiferența publicului este semnul indubitabil al marii ei valori"64. Tot Întâmplările în irealitatea imediată, și nu altă carte a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care referindu-se la Întâmplări în irealitatea imediată aprecia că este o ,,carte așa de deosebită de operele actuale, expune experiențe interioare atât de puțin comune, încât indiferența publicului este semnul indubitabil al marii ei valori"64. Tot Întâmplările în irealitatea imediată, și nu altă carte a autorului, atrage în mod deosebit atenția lui Eugen Lovinescu care nota: Cu totul remarcabil a fost debutul lui M. Blecher cu dramaticul lui volum Întâmplări în irealitatea imediată (1935), în nicio legătura cu epica
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
marii ei valori"64. Tot Întâmplările în irealitatea imediată, și nu altă carte a autorului, atrage în mod deosebit atenția lui Eugen Lovinescu care nota: Cu totul remarcabil a fost debutul lui M. Blecher cu dramaticul lui volum Întâmplări în irealitatea imediată (1935), în nicio legătura cu epica, dar de o ascuțime de analiză psihologică sporită de ineditul câmpului de investigație. Înainte de a fi închis în zalea lui de ghips, copilul e închis în izolarea lui morală și morbiditatea lui sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
la Istoria critică a literaturii române a lui Nicolae Manolescu, evidențiem încă o dată faptul că rolul acesteia este covârșitor în poziționarea operei lui Blecher alături de cea a altor mari scriitori ai literaturii române. Astfel, în opinia lui Manolescu, Întâmplările în irealitatea imediată, una din marile cărți ciudate ale secolului XX românesc... nu sunt decât Amintirile din copilărie mutate în secolul următor și rescrise într-o cheie care nu mai este aceea general-umană și realistă de la Creangă, ci una strict individuală, atipică
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care nu mai este aceea general-umană și realistă de la Creangă, ci una strict individuală, atipică, schizoidă, amestecând realul cu visul și imaginația 69. Manolescu încheie capitolul din Istoria critică a literaturii române, despre Blecher, considerându-l pe autorul Întâmplărilor în irealitatea imediată unul dintre ,,cei mai originali scriitori interbelici, din speța avangardiștilor", care merită ca și Mateiu I. Caragiale ,,cea mai înaltă cotă de prețuire"70. Receptarea operei lui Blecher nu este așa de săracă cum ar putea părea la prima
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nivelul de suprafață a unui text îi permite. Acesta este și elementul de noutate al demersului întreprins. 1.4. Metodologia și materialul de lucru Abordarea pe care o propun pentru analiza celor trei romane ale scriitorului Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, Inimi cicatrizate și Vizuina luminată, este cea transdisciplinară, teoretizată de Basarab Nicolescu în studiul său Transdisciplinaritatea, perspectivă inovatoare de analiză a unui conținut. În anul 2000 am avut oportunitatea de a intra într-un program de formare al Centrului
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
temele operei cu visele și metamorfozele lor; interpretarea mitului personal al autorului și a avatariilor acestuia ca expresii ale personalității inconștiente și a evoluției acesteia; compararea rezultatelor cu viața scriitorului. Prin suprapunerea celor trei romane ale lui Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, Inimi cicatrizate și Vizuina luminată, scrise la date apropiate, observăm referirea la același obiect: suferința eului narator și încercarea disperată a acestuia de a se refugia în spații închise și onirice, cu semnificații bivalente. Modul obsesiv în care personajul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
specificarea faptului că orgoliul personajului lui Blecher este suprimat, boala nu este o stare de excepție, ca la Hortensia Papadat-Bengescu, ci o întâmplare care te sustrage automatismului cotidian), dar și cu ale lui George Bacovia. Perspectiva naratorului-personaj din Întâmplări în irealitatea imediată îl apropie pe Blecher, în mod vizibil, de George Bacovia. Performanța lui Blecher este însă evidentă. În Vizuina luminată, sensibilitatea exacerbată a naratorului transpare din fiecare fragment al cărții: Ne imaginam în fiecare clipă viața și viața rămâne valabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și un titlu de carte sau subiectul unui film de cinematograf 73. De fapt, atât în conștiința autorului, cât și în cea a personajului lui Blecher, se dă o permanentă luptă între aparență și esență, sau mai bine spus, între irealitatea și realitatea imediată. Nu în ultimul rând, conținuturile pe care le integrez discursului blecherian, în vederea abordării interdisciplinare a acestuia, sunt cele din romanele lui Thomas Mann și Franz Kafka. Personajul lui Blecher, Emanuel, din Inimi cicatrizate, trăiește o experiență similară
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Kafka, un arest: ,,Pe Josef K. îl calomniase pesemne cineva, căci, fără să fi făcut cuiva rău, se pomeni într-o dimineață arestat"74. Toate cele trei personaje trăiesc iluzia libertății: sanatoriul este un spațiu reorganizat, camuflat, mimesis al realității/ irealității imediate, iar procesul lui Josef K. se derulează doar duminica, creând personajului imaginea unei pseudo-libertăți. Ideea pe care o susțin este aceea că integrarea corectă a unor discursuri literare, pentru înțelegerea textului lui Blecher, permite, mai departe, abordarea acestuia prin
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Ființă și timp de la înțelgerea timpului în care acesta se situează. Or timpul naratorului-personaj din romanele lui Blecher este gândit pornind de la moarte. Naratorul-personaj din romanul Inimi cicatrizate de Max Blecher, Emanuel, ca și ceilalți doi naratori, din Întâmplări în irealitatea imediată și Vizuina luminată, este heideggerian pentru că el nu acordă un loc privilegiat ideii de moarte, ci propriei lui morți. Pentru naratorul lui Blecher, moartea înseamnă moartea mea. A-fi-întru-moarte devine pentru personajul lui Blecher o modalitate de a se raporta
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sau studierea amănunțită a vieții, așa cum afirma Radu Petrescu, ca și cum am privi-o cu un ,,ochean întors". Ochiul lăuntric cu care privește naratorul-personaj în propriul său interior nu trădează trăirile personajului, ci halucinațiile, viziunile lui. În incipitul romanului Întâmplări în irealitatea imediată, observăm că naratorul-personaj are experiența unor fenomene vizuale, de tip halucinatoriu, fără existența unor stimuli senzoriali, astfel, conform teoriei lui Jaspers, forma devine mai importantă decât ceea ce vede pacientul, anume conținutul halucinației. Aceste viziuni-forme creează lumea irealității imediate, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Întâmplări în irealitatea imediată, observăm că naratorul-personaj are experiența unor fenomene vizuale, de tip halucinatoriu, fără existența unor stimuli senzoriali, astfel, conform teoriei lui Jaspers, forma devine mai importantă decât ceea ce vede pacientul, anume conținutul halucinației. Aceste viziuni-forme creează lumea irealității imediate, prin care naratorul se salvează, reușind să o organizeze coerent, mimetic, la fel ca cea în care obișnuia să trăiască odată. Reprezentată grafic, suferința personajului amintește de tablourile pictorilor expresioniști și suprarealiști. Lumea irealității lui Blecher ne trimite cu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
halucinației. Aceste viziuni-forme creează lumea irealității imediate, prin care naratorul se salvează, reușind să o organizeze coerent, mimetic, la fel ca cea în care obișnuia să trăiască odată. Reprezentată grafic, suferința personajului amintește de tablourile pictorilor expresioniști și suprarealiști. Lumea irealității lui Blecher ne trimite cu gândul la picturile lui Dali: Persistența memoriei, Somnul, Enigma profundă, dar și ale lui Munch: Strigătul, Noapte la St. Cloud, Seara pe strada Karl Johan, Despărțirea, Melancolie, Death in the sickroom etc. Iată, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Dania, alcătuiesc pagini de o reală autenticitate, care confirmă faptul că Holban și-a compus opera ,,cu sentimentul de-a scrie sub umbra unei aripi tot mai larg desfăcute deasupra lui, aripa morții"133. 2.4. Max Blecher autenticitatea și irealitatea imediată Max Blecher este, asemenea lui Mircea Eliade, adeptul experiențelor trăite în mod direct, opera sa redând, în tr-un alt registru decât cea a lui Holban, suferința. Apropierea de proza lui Holban se simte în contextul în care textele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sub care se manifestă inautenticitatea; s-ar putea spune că autenticitatea e chiar măsura acestei sensibilități, care modifică raporturile convenționale între real și ireal, dezvăluind caracterul în același timp fictiv și absurd al așa-numitei ,,realități imediate"134. Întâmplările în irealitatea imediată redau o lume a copilăriei invadată de inautentic. Relația auteniticitate-inautenticitate poate fi rescrisă din perspectiva abordării transdisiciplinare ca ,,univers multidimensional"-,,univers unidimensional". În contextul în care gândim lumea în care trăim unidimensional, nu ne rămâne decât să constatăm ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Nu în aceeași direcție pe care o trasa Mihail Sebastian, observă Dumitru Micu, se înscrie Nicolae Balotă care, asociindu-l pe Blecher cu Kafka, afirma despre proza autorului că nu este decât ,,literatură și nimic altceva"138. Atât Întâmplările în irealitatea imediată, cât și celelalte două romane ale lui Blecher sunt asemenea unor memorii care nu încriptează realitatea, ci irealitatea imediată. Descrierile amănunțite, notațiile exacte nu sunt ale realității din care naratorul-personaj provine, ci ale halucinațiilor care sunt mai reale decât
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
-l pe Blecher cu Kafka, afirma despre proza autorului că nu este decât ,,literatură și nimic altceva"138. Atât Întâmplările în irealitatea imediată, cât și celelalte două romane ale lui Blecher sunt asemenea unor memorii care nu încriptează realitatea, ci irealitatea imediată. Descrierile amănunțite, notațiile exacte nu sunt ale realității din care naratorul-personaj provine, ci ale halucinațiilor care sunt mai reale decât realitatea însăși. Granița dintre realitatea în care nici personajul nu mai știe exact dacă îi aparține și ,,nivelurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
dacă îi aparține și ,,nivelurile de realitate" de care se simte mult mai apropiat este netrasată, în așa fel încât, personajul poate trece cu ușurință dincolo. Când realitatea refuză să-i dea ceea ce cu disperare caută, personajul se refugiază în irealitate. Semnificativ în acest sens este pasajul în care personajul Întâmplărilor... își forțează simțurile și percepe altceva decât ceea ce îi oferă ,,malurile găunoase ale râului", modelizând acest spațiu exterior după cel interior. Parfumul acesta, îndată ce-l simțeam, mă transforma în câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Din acel moment nu mai puteam evita nimic... Încăperea lumii se prăvălea haotic înr-o gaură imensă cu puteri de atracție nebănuite 139. Autenticitatea romanelor lui Blecher rezidă tocmai în această modalitate proprie de a percepe senzorial atât realitatea, cât și irealitatea imediată. Realitatea, așa cum și-o reprezintă personajul, este la fel de halucinantă ca și irealitatea. Perspectiva asupra sălii de cinematograf: O! sala cinematografului B., lungă și întunecoasă ca un submarin scufundat! Ușile de la intrare erau acoperite cu oglinzi de cristal în care
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
înr-o gaură imensă cu puteri de atracție nebănuite 139. Autenticitatea romanelor lui Blecher rezidă tocmai în această modalitate proprie de a percepe senzorial atât realitatea, cât și irealitatea imediată. Realitatea, așa cum și-o reprezintă personajul, este la fel de halucinantă ca și irealitatea. Perspectiva asupra sălii de cinematograf: O! sala cinematografului B., lungă și întunecoasă ca un submarin scufundat! Ușile de la intrare erau acoperite cu oglinzi de cristal în care se reflecta o parte din stradă. Era astfel la intrare un spectacol gratuit
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cu valoare de simbol este, în opinia autoarei, asemena unui ,,trup însuflețit". Blecher descrie prin cuvinte alese ceea ce se ascunde ,,dincolo de piele". Primul roman al autorului abundă în simboluri, ,,locurile bune" și ,,locurile rele" pe care naratorul-personaj le identifică în irealitatea imediată au semnificații ascunse. Unul dintre ,,locurile bune" care are o semnificație cu totul aparte, mai ales din perspectiva abordării textului blecherian prin intermediul metodei simbolice, este grota. Asimilată unui spațiu benefic, acest loc este cu siguranță o cale de acces
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]