287 matches
-
Austro-Ungariei fac problematic rezultatul apropiatei Conferințe de la Londra În chestiunea Dunării, și că Austro-Ungaria nu va ceda nimic. La 7 februarie 1883, Kalnoky i-a reproșat trimisului român că guvernul, În afară de dușmănia Austro-Ungariei la Dunăre, tolera mișcări și ziare iredentiste și nu se opunea „agitațiunii făcută de străini”, fapt care „ar putea să aibă consecințe supărătoare”. Semnarea Tratatului de la Londra la 10 martie 1883, a reprezentat o gravă atingere adusă independenței și suveranității naționale a României. Marile puteri au adoptat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sudul Dobrogei și Basarabia. Carol I, primul rege al României (1881-1914), a folosit această temă pentru a câștiga sprijinul maselor, În câteva ocazii, cum ar fi cea a Războiului Balcanic din 1913. Forme mai puțin oficiale de naționalism și frământare iredentistă, cum ar fi cele practicate de Liga Culturală sau de intelectuali precum Nicolae Iorga, au menținut interesul general pentru această temă și au alimentat disponibilitatea populației de a se mobiliza În sprijinul fraților de dincolo de graniță. Revolta țăranilor din 1907
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
o nouă frontieră - un teritoriu și o populație care așteptaseră timp Îndelungat integrarea În instituțiile de succes ce se dezvoltaseră În Principatele Române, așa cum era, de exemplu, Liga Culturală a lui Nicolae Iorga, cea mai importantă organizație culturală cu scopuri iredentiste, formată Înainte de 1918. Având o concurență atât de puternică, Astra a Început În curând să Își piardă membrii și fondurile. În unele sate, existau la mijlocul anilor ’20 nu mai puțin de trei organizații culturale diferite, fiecare susținând că reprezintă interesele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
tineri hoț)râți, din motive religioase, s) colonizeze Cisiordania. Unii susțin c) această implic) o respingere a sionismului, c)ci pionierii sionismului erau mulțumiți cu un c)min și nu au Încercat s) redobândeasc) P)mântul F)g)duinței. Spre deosebire de iredentiștii religioși, ei au c)utat locuri mai puțin populate În care s) se stabileasc) și În cele mai multe cazuri au evitat orașele arabe. Primele kibbutzuri au fost Înființate pe terenuri ml)știnoase și pe dunele de nisip. Vechile comunit)ți arabe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
scris aici articole de lămurire românească, politice împotriva membrilor celuilalt partid, cel democrat, ne-a cerut articole și nouă, lui Lițu și mie, și astfel am ajuns toți trei să fim denunțați chiar de șeful democraților dr. Aurel Onciul, ca iredentiști. Cât am stat la Cernăuți, o zi, m-am întâlnit cu Ion Grămadă. Era deprimat... Mi-a citit atunci articolul „Presa din România”, care avea să apară în Viața nouă din 30 august 1914. („Ion Grămadă, scriitorul și luptătorul” de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
siguranță trebuia să supravegheze: - străinii, mai ales aceia care nu-și pot justifica scopul călătoriei sau șederii; - autohtonii asupra cărora planează suspiciuni de trădare sau acte subversive; - asociațiile de orice fel (obiective, conducere, subvenții, etc.); - întruniri, manifestații, serbări publice; - organizațiile iredentiste, extremiste și teroriste; - presa, mai ales cea minoritară „care caută pe toate căile ca să ne discretizeze în fața străinătății”. Culegerea de informații are la bază factorul uman, iar cea mai importantă persoană în această activitatea o reprezintă agentul informator. Acesta - „organul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
capitalelor de județ și în zonele de interes sau cu probleme. Acestea aveau în atenție toate manifestările care puneau în pericol statul român, fapt pentru care au infiltrat agenți în toate mediile de interes, fie ele anarhiste, socialiste, muncitorești, naționaliste, iredentiste, religioase sau diplomatice. D.P.S.G. avea în atribuții atât o muncă informativă, cât și una contrainformativă, indiferent dacă acestea erau efectuate în țară sau peste hotare. Inspectoratul General al Polițiilor a fost organul superior care avea în subordine toate prefecturile de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
s-a constatat că bulgarii au exercitat „un rol preponderent în această regiune”, ajungând „să se infiltreze acolo unde nu aveau ce căuta, provocând prin aceasta acțiuni dăunătoare statului nostru”, iar în al doilea plan s-a evidențiat că acțiunea iredentistă a fost încurajată de atitudinea unei administrații românești „dezorientate și venale, lăsată în cea mai mare parte în seama elementelor locale, care pun mai presus de toate interesele personale și trădează”, fapt care trebuia să reprezinte un semnal de alarmă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
data de 1 aprilie 1932, Regimentul Argeș nr. 4 a raportat Diviziei 3 Infanterie, Biroul 2 Contrainformații, identificarea și supravegherea în continuare a militarilor suspecți din unitate: Francisc Bologh (comunist), Isachi Perepelchin („în serviciul bolșevicilor”), Ivan M. Atanasov (comunist și iredentist bulgar), Iosif Cernny (comunist), Gavril Sarkozi (comunist) și Atanase Meladof (comunist). Peste 10 zile, aceeași unitate a revenit cu o altă listă care cuprindea nu mai puțin de 20 de nume. Ultimii de pe această listă sunt primii de pe tabelul din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de apartenență la comunism dar, în cadrul acesta, existau câteva nuanțe: „bănuit că are idei comuniste”, curier în serviciul sovietelor, propagandist comunist, membru în Sindicatul Unitar comunist etc., la care s-au adăugat patru sectanți (trei baptiști și un adventist), doi iredentiști cu „sentimente ostile țării”, respectiv câte un dezertor și un șovinist. O altă situație numerică, întocmită tot de Divizia 3 Infanterie, a avut în vedere numărul și naționalitatea ofițerilor în rezervă. Din totalul celor 1148 de ofițeri în rezervă aflați
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost supravegheați informativ, iar rezultatul obținut a fost transmis eșalonului superior, Brigada de Căi Ferate. Astfel, la 5 iulie 1932, în cadrul Regimentului 2 Căi Ferate se aflau monitorizați un număr de 19 grade inferioare, între care nouă comuniști, patru iredentiști, trei „elemente dubioase”, doi criminali și hoți, respectiv un escroc. Din punct de vedere al siguranței, organele contrainformative militare au dovedit că stăpânesc situația, identificând sau fiind anunțați de celelalte autorități despre militarii suspecți. Pe de altă parte, trebuie remarcată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
localitățile Alfatar, Sârnâbei, Conac, Mârzac, Sever Rădulescu și altele. În anul 1935, s-a instaurat în Bulgaria un regim de mână forte condus de Gheorghi Kioseivanov, care și-a propus, printre altele, să desființeze toate organizațiile, mișcările și societățile naționaliste, iredentiste și subversive. Deși unele au fost, într-adevăr, scoase în afara legii, Societatea «Dobrogea» nu s-a numărat printre acestea. Mai mult, guvernul bulgar a numit în funcția, nou înființată, de comandant al Poliției din regiunea Rusciuk pe Ștefan Stoianof, zis
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
demnă și energia necesară”, pentru că altfel se pierde prestigiul și încrederea populației, iar apoi se ajunge în aceeași situație ca în Cehoslovacia. Cu acest prilej a fost elaborat și un Plan de acțiune polițienească pentru contracararea acțiunilor subversive desfășurate de iredentiști, cu un pronunțat caracter contrainformativ, contrasabotaj și contrapropagandă, care a prevăzut modul și mijloacele de acțiune generale, măsurile care revin jandarmilor, măsurile luate de alte autorități și colaborarea cu autoritățile locale. A doua zi a fost emis Ordinul Circular Secret
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informații și contrainformații - compus dintr-un agent și trei agenți de informații acoperiți - a avut misiunea de a culege date de interes, atât din zona românească, dar și din teritoriul de dincolo de frontieră. În urma acțiunilor a fost descoperită o organizație iredentistă maghiară, în comuna Besineu, cu ramificații dincolo de frontieră, prin arestarea curierului Iosif Keder. Individul Ioan Potcoavă a fost prins în flagrant în timp ce trecea fraudulos granița, el efectuând trafic de scrisori între Ungaria și România, concomitent cu traficul de valută pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
își au originea pe teritoriul urban unde se găsesc conducătorii, organizatorii și propagandiștii”) și cetățenii cu situații speciale în angrenajul statului (funcționari, liber-profesioniști, intelectuali, pensionari, comercianți, industriași, meseriași, muncitori etc.). Totodată, într-un subcapitol erau precizate foarte clar și organizațiile iredentiste care activau pe teritoriul românesc și trebuiau să se afle în atenția jandarmilor. Șovinismul maghiar acționa în cadrul unei organizații oficiale - Comitetul Național al Maghiarilor din România -, acțiunea subversivă bulgară nu avea o mișcare oficială, ci două, neoficiale, cu sediul la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
peste frontieră în scop de spionaj, actele de înaltă trădare și acțiunile cu caracter terorist. Acestea din urmă erau diferențiate între acțiunile „teroriștilor internaționali care sunt recrutați din centrele teroriste internaționale și din rândurile teroriștilor profesioniști” și cele desfășurate de iredentiști. În cadrul lor au fost identificați, ca executând acțiuni teroriste, comitagiii din V.D.R.O. și D.R.O., membrii organizației ucrainene U.V.O. (Ukrainska Voiskova Organizația) și ai celei maghiare „Szabad Csapatok” („Cete Libere”). Alte categorii de infracțiuni erau considerate sabotajul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și-au continuat seria propagandei antiromânești în primul rând prin activitatea preoților. La sfârșitul anului 1943, Legiunea de Jandarmi Cluj-Turda a comunicat, pe baza datelor obținute de la agentură, despre intenția de a se împânzi localitățile de graniță cu preoți fanatici, iredentiști, unii aflându-se în solda serviciului de spionaj maghiar. Mutările de preoți erau operate de Comunitatea Maghiară, Episcopia Reformată din Aiud și Episcopia Romano-Catolică din Alba Iulia, aflate într-o strânsă colaborare. Cea mai importantă captură a jandarmilor o reprezintă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
posibilitățile de informare din acest mediu, Marele Stat Major a decis ca soțiile minoritare ale funcționarilor și ofițerilor să nu mai primească vize de plecare în Ungaria. La jumătatea anului 1942 au fost interceptate și descifrate Instrucțiunile Secrete privind activitatea iredentistă, teroristă, de sabotaj și informativă primite de Comunitatea Națională a Maghiarilor din România de la Budapesta. Fiecare comunitate din Ardeal avea obligația „să intensifice” propaganda subversivă atât în mediul urban, cât și în mediul rural. De asemenea, din punct de vedere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înfrângerea insurecției legionare, Marele Stat Major a revenit, prin Ordinul nr. 224.049/30 ianuarie 1941, cu noi directive de apărare contra propagandei subversive. Pericolul a continuat și după începerea ostilităților militare, atunci când toate elementele scoase în afara legii - „comuniști, teroriști, iredentiști, spioni, evrei și legionari” - au intensificat acțiunea ideologică de penetrare a armatei. Mareșalul Antonescu a dispus să se ia „măsuri extreme de distrugere” a oricărui element care este dovedit că a acționat subversiv contra armatei române. Instrucțiunile Generale Contrainformative, elaborate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care urmărește culegerea de date cât mai complete și precise asupra forței și posibilităților combative ale Țării și Armatei noastre; b) O activitate cu caracter subversiv care urmărește subminarea statului, tulburarea ordinei și siguranței Statului, prin: - propagande cu caracter politico-social, iredentist și religios; - acte de distrugere (terorism); - acțiuni de dezagregare morală (sabotaj și defetism)”. Un corolar al acțiunilor informative și subversive a fost definit astfel: „se execută permanent în timp de pace, se intensifică pe timpul tensiunii politice și se dezvoltă la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
poziția lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" . Prin atașamentul său intransigent față de ideea revoluționară, printre fruntașii ardeleni el poate fi asemănat, În cea mai mare măsură, cu Mazzini XE "Mazzini" și cu carbonarii italieni. De asemenea, atitudinea sa iredentistă față de Austria, manifestată după revoluție, mai ales În epoca În care va deveni colaborator al lui Cuza, Îl apropia de concepțiile mazziniene. Din punct de vedere al ideilor social-politice, Papiu pune accentul principal pe satisfacerea revendicărilor țărănimii, care ar condiționa
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dictatorul era cuprins, în ultima fază a regimului său, de paranoia naționalismului furibund, cea vizată în mod aparte ca fiind intrigantă și spioană era Ungaria (de aici, una din formulele predilecte ale lui Ceaușescu care acuza „cercurile revanșarde, revizioniste” sau „iredentiste, șoviniste”, în timp ce Occidentul era catalogat ca fiind reprezentat în complot de „cercuri imperialiste”). Deși nu face referință directă la KGB, Ceaușescu acuză limpede un amestec al Uniunii Sovietice, fiindu-i cunoscut chiar și lui faptul că Mihail Gorbaciov nu îl
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din 1988, complotau pentru dezmembrarea României! Ungaria ar fi racolat și pregătit mercenari români de naționalitate maghiară, care în 1989 au desfășurat în România acțiuni de propagandă anticeaușistă și antiromânească. La casa lui Lászlo Tökes ar fi acționat agenți provocatori (iredentiști), cu scopul de a crea mulțimi artificiale care să atragă trecătorii și să stârnească o reacție, formând din rândul populației timișorene o masă de manevră. Tökes însuși este caracterizat ca „infractor în sutană”! Un rol aparte l-ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ceaușescu din 20 și 21 decembrie 1989, cuvântarea lui Ceaușescu la posturile de radio și televiziune din 20 decembrie, decretul prezidențial cu privire la instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării - în toate aceste documente, Ceaușescu acuză „cercurile revanșarde, revizioniste, imperialiste, iredentiste, șoviniste”, agenți (agenturi) „atât din răsărit cât și din apus”, „serviciile de spionaj străine”, „acțiunile grupurilor antinaționale, teroriste”, țările indicate ca vinovate fiind Ungaria, URSS și SUA. Este amintit și fratele dictatorului, Ilie Ceaușescu, întrucât acesta, într-o informare în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ce ar fi fost urmată de invadarea Transilvaniei (p. 25). Așa încât soldații și ofițerii care îi comandau au primit ordin clar să tragă în posibilii manifestanți care intenționează destabilizarea țării (aceștia fiind catalogați drept „nemernici”, aflați „sub influența alcoolului” și iredentiști - pp. 32-33). De frică, nici un ofițer nu s-a opus ordinului primit, de a se trage în manifestanți. Autorul, el însuși ofițer, precizează, pentru cititorii neinițiați în regulile militare, că șeful direct al tuturor soldaților și ofițerilor este comandantul unității
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]