340 matches
-
din România, au avut răsunet pretutindeni unde erau români. Studențimea română din Paris era și ea, în mare majoritate, sub influența ideilor liberale cari năvăleau asupra conștiințelor. Acești studenți au trimis magistraților următoarea adresă de felicitare. O public cu toate iscăliturile, ca un document interesant: „Onorabililor magistrați demisionați, Onoare vouă! Magistrați demni, ați pus demnitatea țării mai presus de interesele voastre. Demisiunile voastre sunt protestațiunea dreptului contra fărădelegii. Prin purtarea voastră ați aruncat strigătul de alarmă care ne va păzi de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prezentă în fiecare număr: versuri de Alfred Moșoiu (Scrisoare), D. Teleor (Sonet), Oreste (Și dintr-un zâmbet...), N. Rusu-Ardeleanu (Dorința), Ion Dragoslav (Primăvara) și Marcel Romanescu (sonetele Sărutul și Aurorei), epigrame ale directorului revistei, care își ascunde identitatea și sub iscăliturile Mio, Miz, Mihail I. Miozin. Fără semnătură apar traducerile Plăcerile vederii, după Les Peintures modernes de John Ruskin, un fragment din farsa lui Molière Gelozia lui Barbouillé și altul din cartea Din grădina lui Epicur de Anatole France. Un portret
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
la cunoștință că la Viorica Gavrilescu (fiica avocatului), căsătorită azi cu dr. Ion Topoliceanu 179, am găsit trei lucrări ale Dv. 1) „Câine lup” (23/34 cm.) ulei, cu semnătură și anul 1932; 2) „Trandafiri” (ulei, 47/33 cm), cu iscălitură; 3) „Natură moartă” (un vas - ceramică neagră cu mâțișori înfloriți, pus pe o masă; alături o carte groasă și în față o scrumieră), ulei, 34/50 cm, cu semnătură și anul 1932 Toate cele trei creații sunt pe carton. Cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
circa o treime din amintirile sale se petrec în acest oraș. O figură de care ar trebui poate să țineți seamă, este aceea a lui Vasile Grigorescu, fost profesorul lui Creangă la Școala de catiheți. Știți, de bună seamă, că iscălitura lui se află, alături de aceea a catihetului Conta, pe certificatul lui Creangă, de absolvire a școlii din Fălticeni (vezi Gh. Ungureanu). Vasile Grigorescu a locuit pe Ulița Rădășenilor (știu locul casei). A murit în deceniul al doilea din acest veac
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
bine de întrebat factorul: cum își face datoria? 369 369 La prezenta, venerabilul părinte a anexat plicul gol, cu aceeași felicitare, restituit emitentului. Adresa mea de la Suceava era tăiată cruciș, iar pe respectivul plic: Destinatar necunoscut. Dedesubt: Se aprobă!, cu iscălitură. E vorba, în fond, de o șicană a reziduurilor securiste care mai poposesc la cartare în oficiile poștale. Asta, după ce au murit peste o mie de oameni în 1989, într-o revoluție furată. 307 APETROAIE, Afia V.370 1 (Fălticeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Liceul „Sf. Haralambie”. Este trimis de tatăl vitreg, de confesiune adventistă, la Institutul Biblic de Educație Creștină din Stupini, lângă Brașov, unde va învăța între 1931 și 1936. În „Semnele timpului”, revista Institutului Biblic, îi apar în 1936 versuri sub iscălitura Dumitru D. Petrescu. La Brașov scoate, probabil tot în 1935, volumul Melancolie, semnat D. Orfanul. Părăsind institutul, începe o viață de „înger vagabond”. Străbate România ciscarpatică, poposește la Iași, la Bacău și mai ales la București. În căutare de lucru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
lunei), Emil Isac (Scrisoare către o femeie), Eugeniu Sperantia (Plâns... dans... alunecare), Ion Dragu. Se traduce un fragment din „ultima operă a lui Oscar Wilde înainte de a fi întemnițat”, La Sainte courtisane sau Femeia cu pietre scumpe (Alfred Hefter, sub iscălitura N. Vondra), actul al III-lea din tragedia lui Josephin Péladan Oedip și Sfinxul (Constantin T. Stoika), Cleopatra de Albert Samain (I. Peltz, sub inițialele numelui), Poeme și proză (Al. T. Stamatiad) și Don Juan în infern de Charles Baudelaire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
adaptează poemul Dumnezeii de Walt Whitman. Cu piese de teatru colaborează Pompiliu Păltănea (Fugind de Charibdis, Jocul zeilor), Alfred Hefter ( Miros de iarbă, sub pseudonimul Hidalgo) și Dan Bădărău (Spre altă viață). Pe prima pagină, realizată de Alfred Hefter sub iscălitura Ciric, sunt prezentați Octav Băncilă, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, G. Ibrăileanu, Radu Demetrescu, A. C. Cuza, C. Stere, Mihai Codreanu, A. A. Bădărău. Câteva eseuri aparțin lui Mihail Dragomirescu (Don Quijote), A. Cantemir (Neo-Biblia unui european), N. Davidescu (Variații împrejurul clasicismului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
Steaua”. La „Țara nouă” (Cluj, 1939-1940) și la „Tribuna” este și redactor. A semnat cu pseudonimul Horia Guguianu cărțile scrise pentru copii între 1941 și 1944, între care și prelucrări după Frații Grimm, Contesa de Ségur, Oscar Wilde. Mai utilizează iscăliturile Maria Decusară, Iona Mușat, Ioana Mușat. Romanul Răscoala iobagilor (1951) prezintă într-o manieră tradițională revolta țăranilor iobagi sub conducerea lui Gheorghe Doja. Critica vremii a incriminat cartea, considerând „necorespunzătoare”, „deformată”, prezentarea faptelor istorice și mai ales figura lui Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
Maria Cunțan, Ștefan cel Mare în Munții Vrancei de Elena D. O. Sevastos, Jărtfiții de Fanny Emeric), cronici plastice (Maria Buteanu), muzicale (Elena Chirilă) și teatrale. Colaboratoare constantă este Elena D.O. Sevastos, cu povești populare și cu folclor medical. Iscălitura Collangée (sau Col) de Piconchère apare cu oarecare regularitate, mai ales în ultimii ani, sub editoriale ( Și noi vom învia, Perpetuum mobile, An Nou!), schițe vesele (Cică să nu crezi) și versuri. În 1915 se introduce o secțiune nouă, asigurată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
-se cu mult peste așteptări, datorită insis tențelor gazdei de-a afla despre fiecare ce hram purtăm, de unde suntem, ce ne sunt părinții, ce proiecte avem, ce profesori ș.a. La despăr țire ne-a dăruit fiecăruia, după ce și-a pus iscălitura pe pagina de gardă, câte un exemplar din antologia Omar Khayyam, pe care o alcătuise cu mulți ani în urmă și care era de pe-atunci o piesă de bibliofilie. Cu mare indignare nepu tincioasă - și rușine -, am aflat mai
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și de fiul ei cel iubit, a fost înmormântată Alice. Mormântul era străjuit de o cruce mare, din marmură neagră, a colonelului Deleanu. Lui Mihai i s-a pus doar, în colț, la picioare, o placă de marmură albă, cu iscălitura lui și datele de început și de sfârșit ale vieții. Iar Alicei - o cruce mică de lemn, pierdută parcă lângă monumentul masiv al colonelului... Cam la un an după reînhumarea lui Mihai, Constantin Noica, ieșit din închisoare, s-a dus
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de Tristan Tzara, evocări ale lui Tzara și Urmuz făcute de Sașa Pană și Ștefan Roll, corespondență Ilarie Voronca - F. Aderca și un portret B. Fundoianu. Numărul 1-4/1992 se ocupă de Basarabia și selectează corespondență despre provincia românească, sub iscăliturile lui B.P. Hasdeu, C. Stere, Camil Petrescu, Ion Petrovici, Ioan Pelivan. Un număr în egală măsură interesant este 1-4/1995, consacrat lui Nichifor Crainic și alcătuit din versuri, memorii, corespondență și publicistică, majoritatea fiind documente din arhivele Securității. Numărul 1-4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
său Bertold. Acesta se ridică pentru a le vorbi supușilor: — Loialitatea și respectul pentru străduința fratelui și co re gentului meu, ducele Conrad, Îmi cer să-i Înmânez lui acest document memorabil și să-l rog să-l pecetluiască cu iscălitura sa, pentru a-i da putere de lege. Căci el este cel care a adus țara noastră la bunăstare și creștere și tot el este cel care va duce mai departe, spre un viitor Înfloritor, moșia lă sată nouă de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dată la 1 mai 1742 (7250) unui om al domniei pentru a merge la Răchiteni, să cumpere 260 căpriori, o sută de grinzi de stejar „și lemnul, de lung, de gros, să fie după cum a da vel logofătul izvod cu iscălitura dumisale.” Poruncile domnești s-au înmulțit, pentru că erau necesare multe materiale pentru tocmirea bisericii. - Așa se face că la 16 mai 1742 (7250) sunt date două porunci domnești : „Carte dată acestui armaș, ca să margă să stei zapciu asupra oamenilor carii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în alcătuirea confuziilor sufletești din adâncul meu, sentimentele de generozitate pe care mi le-a inspirat citirea lucrării lui Theodor Herzl Țara veche-nouă (Altneuland) - carte tălmăcită în limba română, ce tata o achiziționase pe când era încă locotenent, după cum o dovedea iscălitura lui pe foaia de titlu, și o dăduse la legat, având cotorul albastru senin ca și atâtea altele purtând același autograf, dintre care îmi mai amintesc de Sacontala lui Kalidasa în traducerea lui George Coșbuc, cu recea - sine ira et
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Vera Inber. Autor a două poezii originale, Cântec fără cuvinte și Elegie nouă, și a vreo treizeci de articole și cronici tratând în special despre cultura și arta vecinilor din Est (îi mai apar, de altfel, și diverse note cu iscălitura micos), Mihail Cosma face și el tălmăciri din Vladimir Maiakovski, Serghei Esenin, Valeri Briusov și Ilya Ehrenburg, iar Victor Kernbach, pe lângă articole consacrate tot literaturii ruse și sovietice, publică numeroase traduceri din N. Ușakov, Maxim Gorki, Valeri Briusov, Konstantin Simonov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
face foc în zilele friguroase. Ce bine mă simt când primesc scrisori de la tine; seara, înainte de culcare recitesc pe cele dintâi, pe cele din urmă, pe cele din mijloc, căutându-te în fiecare flexiune a cuvintelor, în tremurul literelor, în iscălitura strânsă și apăsată de rândurile dese și grele de viață, bucurie și singurătate. Mai ales nu vreau să fii deprimată; gândește-te la Pauline, la Vlad... gândește-te că eu te iubesc atât de puternic, că mă voi sili să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
importanță; acuma are poate un interes de curiozitate. În numărul ultim din Opinia, citesc ceva cu privire la bucata Calafatul a reginei noastre poete. Văd și câteva informații despre o traducere a acestei frumoase poezii apărută cândva în volumul Pe Dunăre, supt iscălitura lui M. Sadoveanu. Traducerea cerută de M.S. Regina direcției teatrului e aceea care a fost rostită pe scena Teatrului Național cu prilejul serbărilor jubiliare. E o traducere fără valoare, făcută nu știu de cine. Traducerea Calafatului din volumul sus pomenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unui versificator; era lângă mine și Șt.O. Iosif, care, în ceea ce privește traducerile, e neîntrecut. Amândoi am scuturat și am pieptănat traducerea prietinului meu. Era o colaborare, era ș-un omagiu adus Reginei noastre; eu înțelegeam ca poezia să apară anonimă. Iscălitura în josul bucății a fost pusă fără știrea mea. Mă bucur că pot găsi acum prilejul să fac dreptate unui prietin cu care am visat și am lucrat odinioară. Asta îmi aduce aminte că Enric Furtună a mai fost nedreptățit o dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe care să i le aruncăm în față (Lupul încheiase tratat de alianță în 30 Oct. 1638)." După nunta Mariei cu Radziwill: "După trei zile de ospăț, au început tratativele. I-am reproșat jurămintele călcate. Nu putea nega scrisorile, pecețile, iscăliturile; dar se mira cum de-a putut face asemenea legământ scris. Trebuie, zicea, să fi fost nebun sau bat. Căci el este sub mâna Sultanului, și face ce i se poruncește. El e ca ogarul pe care-l duce vânătorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acesta. După o veche obișnuință și rânduială: tot ce facem noi, e admirabil; tot ce fac ceilalți e rău. Deci protestăm în chestia Basarabiei. În acelaș timp a protestat cu energie și cu argumente contrarii Republica Sovietică. Pentru Republica Sovietică, iscălitura Italiei însemna de fapt o recunoaștere a drepturilor României asupra Basarabiei etc. Vorbe, vorbe și iar vorbe. Asta-i trebuie politicei. Din când în când îi mai trebuiesc și fapte, pentru ca să poată fi alte vorbe. Acuma deci vecinii noștri protestează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este descoperit după cel puțin trei secole de cînd a fost enunțat originalul: "Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Willam Shakespeare. Cînd Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputînd fi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
eternitate" un cuvânt dintre cele spuse în sala de judecată. Așa că SCUZE! 13 Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Wiliam Shakespeare. Când Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputând fi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
că Duminică 4 Septembrie acești reserviști vor fi la Casarme gata de plecare. Relativ la concentrarea acestor reserviști veți avea În vedere că reserviștii sunt toți acei trași la sorți (subl.ns.) În anul 1869, făcânduși serviciul În orice armă”. Potrivit iscăliturii (greu descifrabile) pe primarul de atunci al orașului Huși l-ar fi chemat N. Gheorghe. Pe contrapagina acestui document, am găsit numele celor care ar fi urmat să plece În focul luptelor din Bulgaria, respectând Întocmai ortografia originală: „Olariu Ionu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]