367 matches
-
fi judecați părinții care nu-și cresc copiii în frica și certarea Domnului”. Morala este dură, prin adevărul ei, raportat la timpurile noastre: florile răului au rădăcina în copilărie, și la maturitate, bălăriile atacă și covârșesc culturile binelui. Toate izvoarele isihaste citate întăresc și completează afirmațiile moralei populare tradiționale: “Calul neîmblânzit ajunge nărăvaș”. Dar, vai! Între timp, am ajuns “apostoli” ai unor idei după care copiii trebuie să fie liberi din fașă, să îi educe ei pe părinți, pentru că părinții, vai
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
răsturnării valorilor, a afimării ca punct de reper a materialității, intelectualitatea bucureșteană și nu numai, simțea nevoia unei regăsiri a propriului sine, a propriului suflet și cum ar fi putut altfel decât prin rugăciune și meditație. Sub oblăduirea unui călugăr isihast rus, Ivan Culighin ședințele Rugului Aprins se desfășoară realizând un nucleu de practicanți ai rugăciunii isihaste care se vor trezi, într-o singură noapte, după gratiile Securității. Acuzați că „au vrut să dea foc la comunism” cu Rugul lor Aprins
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
nevoia unei regăsiri a propriului sine, a propriului suflet și cum ar fi putut altfel decât prin rugăciune și meditație. Sub oblăduirea unui călugăr isihast rus, Ivan Culighin ședințele Rugului Aprins se desfășoară realizând un nucleu de practicanți ai rugăciunii isihaste care se vor trezi, într-o singură noapte, după gratiile Securității. Acuzați că „au vrut să dea foc la comunism” cu Rugul lor Aprins, membrii lotului „Alexandru Teodorescu și alții” vor primi, în urma unui proces mascaradă precedat de anchete dure
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Dacă la gnostici ritualul este anulat, Eminescu, în schimb propune insistent Ritualul, prin Logos efectiv și Logos prospectiv, pentru a regresa la originaritatea-Mythos. Ritualul interior, propus de e, își are, poate, rădăcini în isihasm (hesychia = liniște. liniștire), specific bizantin: Rugăciunea isihastă a inimii, Rugăciunea lui Iisus (Eminescu o practică nu doar implicit, în toată lirica sa, ci și explicit, în poemul Rugăciune II-37): a) repetat, b) meditat, c) interiorizat. Teologul Nechifor afirmă că țelul vieții spirituale este să ia cunoștință de
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
răsturnării valorilor, a afimării ca punct de reper a materialității, intelectualitatea bucureșteană și nu numai, simțea nevoia unei regăsiri a propriului sine, a propriului suflet și cum ar fi putut altfel decât prin rugăciune și meditație. Sub oblăduirea unui călugăr isihast rus, Ivan Culighin ședințele Rugului Aprins se desfășoară realizând un nucleu de practicanți ai rugăciunii isihaste care se vor trezi, într-o singură noapte, după gratiile Securității. Acuzați că „au vrut să dea foc la comunism” cu Rugul lor Aprins
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
nevoia unei regăsiri a propriului sine, a propriului suflet și cum ar fi putut altfel decât prin rugăciune și meditație. Sub oblăduirea unui călugăr isihast rus, Ivan Culighin ședințele Rugului Aprins se desfășoară realizând un nucleu de practicanți ai rugăciunii isihaste care se vor trezi, într-o singură noapte, după gratiile Securității. Acuzați că „au vrut să dea foc la comunism” cu Rugul lor Aprins, membrii lotului „Alexandru Teodorescu și alții” vor primi, în urma unui proces mascaradă precedat de anchete dure
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
definea: „Persoana divină care face transparent pe Dumnezeu prin putere și lumină mai presus de fire pe de o parte, și prin sensibilitatea sufletului care le sesizează pe de altă parte, este Sfântul Duh.” În cartea intitulată „Neagoe Basarab Principe Isihast”, Arhimandrit dr. Iuvenalie Ionașcu vorbește despre faptul că Neagoe amintea adesea parabola albinei și a fagurelui, albina fiind Duhul Sfânt și fagurele - sufletul omului. Subliniază verosimilitatea „fumului” de a fi cel care îndepărtează albina de fagure. Bunătatea care ajunge la
CE ALEGEM PENTRU VIAŢA NOASTRĂ? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344307_a_345636]
-
că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul față de taina Schimbării la Față din partea monahismului contemplativ de tip isihast, a cărui primă codificare este faimoasa Scară a Sfântului Ioan Scărarul († 670). Într-adevăr, în spiritualitatea răsăriteană aprofundările clasice ale semnificațiilor multiple — teofanice, soteriologice și eshatologice — incluse în episodul evanghelic al Schimbării la Față aparțin principalilor reprezentanți ai tradiției monahale
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
speranță tare și iubire incandescentă, Împărăția lui Dumnezeu „întru putere” este nemijlocit accesibilă în Liturghia bisericii și în liturghia interiorizată a rugăciunii inimii, ca întâlnire cu Iisus Hristos în lumina slavei Sale veșnice. Aceasta este eshatologia mistică pe care monahismul isihast răsăritean a opus-o dintotdeauna crizelor reiterate ale unei istorii apocaliptice. Despre vocația taborică și filocalică a monahismului românesc Monahismul răsăritean isihast are deci o vocație și un destin nu doar filocalic, cum s-a spus, ci și o vocație
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
inimii, ca întâlnire cu Iisus Hristos în lumina slavei Sale veșnice. Aceasta este eshatologia mistică pe care monahismul isihast răsăritean a opus-o dintotdeauna crizelor reiterate ale unei istorii apocaliptice. Despre vocația taborică și filocalică a monahismului românesc Monahismul răsăritean isihast are deci o vocație și un destin nu doar filocalic, cum s-a spus, ci și o vocație și un destin taboric. Așa cum scria inspirat în anul 1994 Mitropolitul Moldovei și Bucovinei Daniel Ciobotea „ori de câte ori există în istorie o criză
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
criză spirituală, monahismul a fost acela care a adus luminile Taborului.” „Era nevoie ca lumea să nu se lege de împărățiile trecătoare, ci să-și lege inima de luminile netrecătoare ale Taborului, ale Împărăției lui Dumnezeu, lumină pe care sfinții isihaști au trăit-o încă din lumea aceasta ca o pregustare a Împărăției cerești.” Dacă isihasmul palestiniano-sinait din secolul VII a fost răspunsul la încercarea istorică a invadării Orientului apropiat de arabi, isihasmul palamit din secolul XIV a fost atât o
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
și de o vocație filocalică la români” . Despre Sfântul Grigorie Sinaitul, isihasmul și statul medieval în Țara Românească Încă și mai semnificativ este faptul că principatele medievale Țara Românească și Moldova s-au constituit ca state independente în plină atmosferă isihastă. Cu câteva luni înainte de mutarea la Domnul a Sfântului Grigorie Palama († 14 noiembrie 1359), Patriarhul isihast Calist I (1350-1363), ucenicul și biograful Cuviosului Grigorie Sinaitul, îl transfera, în mai 1359, la cererea voievodului Nicolae Alexandru (1332-1364) — urmașul lui Basarab I
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Țara Românească Încă și mai semnificativ este faptul că principatele medievale Țara Românească și Moldova s-au constituit ca state independente în plină atmosferă isihastă. Cu câteva luni înainte de mutarea la Domnul a Sfântului Grigorie Palama († 14 noiembrie 1359), Patriarhul isihast Calist I (1350-1363), ucenicul și biograful Cuviosului Grigorie Sinaitul, îl transfera, în mai 1359, la cererea voievodului Nicolae Alexandru (1332-1364) — urmașul lui Basarab I Întemeietorul (1310-1352) — pe Mitropolitul Iachint al Vicinei la Argeș în scaunul de mitropolit al noii mitropolii
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
de după aceea, ci ca niște schituri și mănăstiri mai mici, născute din râvna poporului. Mănăstirile românești, puse sub oblăduirea unui mitropolit așezat într-un scaun statornic în statul românesc independent, iau ființă în atmosfera fierbinte de credință creată de mișcarea isihastă. Așa se explică faptul că aproape toate schiturile lor, așezate pe vârful unui deal din apropiere, au ca hram «Schimbarea la Față», întrucât sihaștrii trăitori în ele, sau prin chilii apropiate de ele — după metoda isihastă —, năzuiau să se împărtășească prin nevoințele
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
fierbinte de credință creată de mișcarea isihastă. Așa se explică faptul că aproape toate schiturile lor, așezate pe vârful unui deal din apropiere, au ca hram «Schimbarea la Față», întrucât sihaștrii trăitori în ele, sau prin chilii apropiate de ele — după metoda isihastă —, năzuiau să se împărtășească prin nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în Țara Românească și în Moldova și-au avut antecedentele în asemenea schituri
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
român și rezonanța lui de mare vechime. Această atmosferă creată de isihasm a fost un factor însemnat în susținerea luptei poporului român de apărare în fața atacurilor necurmate ale Semilunei. Țările românești au rămas astfel ultimul refugiu al întregii mișcări monahale isihaste și al credinței fierbinți susținută de ea în lumea ortodoxă. Sihaștrii au fost nu numai foarte apropiați poporului, ci și voievozilor, susținându-i în lupta lor de apărare a țărilor românești, ca ultimul refugiu al vieții de rugăciune și de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
strălucitoare și au împodobit marginile lumii. Aceste lucruri ale acelui fericit Grigorie Sinaitul le-am menționat aici doar în parte din pricina lungimii cuvântului”. Două concluzii au fost desprinse de aici: „1) monahismul românesc apare în istorie ca unul prin excelență isihast, centrat în jurul tainei Schimbării la Față a lui Iisus Hristos, și 2) el a avut o legătură de profunzime cu apostolatul isihast al Cuviosului Grigorie Sinaitul și al ucenicilor acestuia” . Despre „Schimbarea la Față” de la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea O frumoasă ilustrare a
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
cuvântului”. Două concluzii au fost desprinse de aici: „1) monahismul românesc apare în istorie ca unul prin excelență isihast, centrat în jurul tainei Schimbării la Față a lui Iisus Hristos, și 2) el a avut o legătură de profunzime cu apostolatul isihast al Cuviosului Grigorie Sinaitul și al ucenicilor acestuia” . Despre „Schimbarea la Față” de la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea O frumoasă ilustrare a acestor concluzii o reprezentă bisericuța-bolniță a mănăstirii Bistrița (jud. Vâlcea). Ctitorie a importantei familii boierești a Craioveștilor, mănăstirea Bistrița a fost construită
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
în conflict cu boierii Craiovești. Rolul decisiv în restaurare l-a avut Barbu Craiovescu, cel mai important reprezentant al acestei familii, care a deținut vreme de decenii a doua poziție în stat, fiind extrem de influent sub domnia culturală a principelui isihast Neagoe Basarab (1512-1521), cu care era înrudit. În anul 1497 Barbu a adus la Bistrița moaștele sfântului monah isihast și mărturisitor iconodul Grigorie Decapolitul (780-842), care se află și astăzi în biserica mare a mănăstirii (din păcate refăcută în stil
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
acestei familii, care a deținut vreme de decenii a doua poziție în stat, fiind extrem de influent sub domnia culturală a principelui isihast Neagoe Basarab (1512-1521), cu care era înrudit. În anul 1497 Barbu a adus la Bistrița moaștele sfântului monah isihast și mărturisitor iconodul Grigorie Decapolitul (780-842), care se află și astăzi în biserica mare a mănăstirii (din păcate refăcută în stil neoclasic la mijlocul secolului XIX). Retras din viața publică, banul Barbu Craiovescu s-a călugărit în mănăstirea sa, devenind schimonahul
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
și spiritualitatea filocalică, și au „rămas o realitate neîntreruptă [...]. În secolul XVIII călugărul Paisie [Velicikovski], venit de la Poltava, a găsit astfel în Moldova un monahism care, prin numeroși reprezentanți ai lui, practica, în continuarea neîntreruptă a acestei tradiții, o viață isihastă (de sihaștri), însuflețită de rugăciunea lui Iisus [...] Nu este de mirare că Filocalia sau scrierile filocalice și-au luat drumul răspândirii lor în Rusia tocmai din Moldova” . „Paisianismul” a fost un fenomen spiritual unic, o reformă comunitar-contemplativă a monahismului ortodox
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
dogmaticii și moralei”, cunoaștere a lui Dumnezeu, prin participare prin asemănare cu El și participare la lumina dumnezeiască. O dezvoltare deosebită o are în cadrul contemplației și iluminării discuția asupra rugăciunii lui Iisus căreia îi sunt dedicate patru prelegeri: 17 „metoda isihastă”, 18 „considerații istorice și psihofiziologice”, 19 „rugăciunea lui Iisus, esența paisianismului” și 20 „popularizarea și sensul ei cosmic” (în Povestirile unui pelerin rus). Aflată în inima cursului, prelegerea 18 poartă titlul „Despre transfigurare” și prezintă, plecând de la „Viața” Sfântului Simeon
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
au văzut-o cei trei ucenici. Isihaștii desăvârșiți văd nu o lumină asemănătoare, ci chiar lumina de pe Muntele Tabor. Este strălucirea divinității. Strălucirea este necreată și lumina taborică este necreată”. Așa cum a accentuat Sfântul Grigorie Palama împotriva adversarilor experienței mistice isihaste, „în lumina care a strălucit pe Tabor și care se manifestă și în contemplarea isihaștilor nu apare ființa lui Dumnezeu însăși, ci numai acțiunea sau energia dumnezeiască. Prin aceste energii Dumnezeu Se transmite făpturilor, devine comunicabil, le asimilează și le
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
poți găsi aproape tot ce s-a scris important în teologia europeană modernă, dar și în zona gândirii filosofice și a culturii. Părintele Profesor Ioan Ică este un foarte bun cunoscător al fenomenului monahal, de la ascetismul arhaic egiptean la renașterea isihastă și, bineînțeles, la revirimentul athonit contemporan. Oricine poate sesiza în reflecția teologică a Părintelui Profesor Ioan Ică prospețimea uimitoare a Tradiției, profunzimea gândirii Părinților Bisericii și, bineînțeles, virtuțile creatoare ale misticii sacramentale ortodoxe. Prin bogata și strălucita sa activitate, prin
PĂRINTELE PROFESOR UNIV. DR. IOAN ICĂ SN. – LA CEAS ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A 80 DE ANI DE VIAŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343798_a_345127]
-
culturali ai boierilor moderni. Jucați după cum vi se cântă. În familia mea de peste 2000 de ani se vorbește limba romani. Eu sunt tradiție. Nu întreaba de ce 2000 de ani, că nu-ți răspund! Gândirea critică nu este încurajată, doar repetarea isihastă a dogmelor scrise de doctorii ne-romi în istoria romilor. Condiționați de acordarea unor diplome, kashtaleii și romii posesori de posturi de frunte în mijikarea romă nu au curajul să schimbe ceva. Dacă un țigan amărât și avid de știință
KASHTALEII, VĂTAFII NEO-MEDIEVALI AI ȚIGANILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343915_a_345244]