165 matches
-
ei”... Din cele ce știm, nu putea să lipsească și întărirea acestei închinări de către domnie. Așa că, la 30 martie 1606, Ieremia Moghila voievod își pune iscălitura și pecetea pe actul de întărire a acestei închinări. ― Dintr-un suret după un ispisoc al lui Gașpar Grațiani voievod, “din anii 7128”, aflăm că “giupâneasa Chiriții Dumitrachi post(elnic)... au dat la Sf(â)nta Patrierșie a Țarigradului o vie ce este la Iași;... și pe urmă Mitropolitul... au vândut vie aceea mănăstirii Golâiei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și țăranii munceau hojma pe moșiile mănăstirești... ― Îmi amintesc, părinte, că la 5 iulie 1692 voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care s-au răzvrătit. Și spune vodă: “Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Ștefan Vasilie vodă... pe cincisprădzece oameni ca să sibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Și... acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
după hrisoave de danie și miluire, ce au arătatu de la acelaș(i)... domnu, ctitorul ei, scriindu cum le-au miluit cu moșii i țigani, și bucate, cât și svintei biserici de la vamă (Sfântul Lazăr) i-au dat loc, danie cu ispisoc din locul domnesc al vămii”... După această încrengătură de dovezi, spune vodă: “Deci... după ce s-au cetit acest hrisov... cu iscălitura și pecete răpăosatului Matei Ghica v(oie)vod,... și s-au aflat protocălit (semnat) de răpăosatul Radul Racoviță vel
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Zlataust. Aceștia au spus că acele moșii sunt ale lor, fiind danie de la “Duca vod(ă) bătrânul și de la fiiu-său, Costantin Duca vod(ă)”. Vodă i-a dat pe mâna mitropolitului Ghedeon. Călugării de la Sfântul Ioan Zlataust au arătat “un ispisoc de la Dumitrașco vod(ă) Cantacuzino, și de la Cantemir vod(ă) și de la Costantin Duca vod(ă), scriindu pentru moșii de la Priseci și pentru viil(e) din Dealul Brândzii, și cu tot venitul”... Au mai spus că toate acestea au fost
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Hlincea) au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsîndu-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc... de la Vasilie (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă”... De unde până unde și povestea asta, vere? Din hrisovul lui Gheorghe Duca voievod, întocmit la 23 martie 1659 (7167), prin care întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea - printre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Enache a vândut niște vii “în deal la Șorogari” cu 100 de lei. Am să-ți spun povestea vânzării a câtorva fălci de vie și a unor cai furați de la paharnicul Costantin. Știu despre ce-i vorba, vere. Există un ispisoc de întăritură dat de Antonie Ruset voievod, la 30 martie 1676 (7184), pentru o vie cumpărată de hatmanul Buhuș de la Martin Panica, cel care a furat caii paharnicului. Chiar dacă via nu se află aici la Șorogari, ci la Miroslava, am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și echivalența dintre ele prin mențiunea: palmă, pas sau stânjen prost, adică mic, de om de mijloc, palmă sau stânjen gospod, dar și domnesc. Spre exemplu, într-o hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică la răsărit de apa Siretului. Reproducem câteva pasaje documentare ce fac referire la satul și moșia Țigăneii. a - Carte de hotărnicie a moșiilor unite Iveștii și Torceștii din 1892 în care, la capitolul documente vechi, se află menționat și „Ispisocul (copie) a lui Ștefan-vodă, din 7003 (1495) ghenarie 12”, prin urmare documentul prin care li se atribuise și li se întărise celor patru slujitori domnești satul și moșia cu numele respectiv, în aceeași carte hotarnică fiind menționate și două mărturii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vornic de Bârlad, Schiva (Paraschiva), soția lui Dabija Nădăbaico. Inițial, satul și moșia Țigăneii s-a împărțit în trei, fiecare din cele trei surori stăpânind câte o treime, aceasta fiind situația și cu ocazia unei redistribuiri din 1636, în „Suretul ispisocului de la Vasili Vodă de înpărțala ce ș-au împărțit moșiile”, fiecărei surori revenindu-i, printre altele, „a tree parte din Dimăceni, ce esti la ținutul Tecuciului [...] și a tree parte din satul Țigănenii (sic) în ținutul Tecuciului” (subl. ns.). La
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum a ajuns această parte a Umbrăreștilor stăpânire boierească. Situația se întrevede a fi fost aidoma cum o bănuim pornind de la unele documente de mai târziu, care s-au păstrat și care dau informații sigure despre Boziești. Aflăm dintr-un ispisoc de la Vasile Lupu din 31 martie 1640 că satul Boziești a aparținut hatmanului Isac Balica, pierit în anul 1612 în lupta de la Cornul lui Sas, urmare a faptului că s-a situat alături de ruda sa, Constantin Movilă, în disputa armată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tudosca, una din fiicele marelui logofăt și cărturar moldovean. Or, se știe prea bine că majoritatea stăpânirilor, deținute anterior de Isac Balica, a trecut nepoatei sale, Elena, soția lui Miron Costin. Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la data de 30 noiembrie 1687, prin care îi întărește „dumnialui Miron Costin logofătul o parte de ocină a lui Corpaci din Tămășeni”. Stabilind delimitările pe stăpâniri și pe hotare anterioare, documentul face precizarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la unul la altul se vine, de regulă, cu precizări și lămuriri, din care rezultă proveniența anterioară a bunurile ce fac obiectul actului, specificându-se dacă este cumpăratură, danie, schimb etc., așa cum am văzut că s-a procedat și în ispisoacele emise de Vasile Lupu. Din vechile hrisoave domnești se înțelege că termenul ocină, poate avea următoarele accepții: a - proprietate agricolă; b - proprietate imună; c - proprietate strămoșească, „pământ moștenit din generație în generație sau stăpânit din moși strămoși”. Acest ultim sens
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în plus asupra unui fapt deja amintit, anume acela că, între Trohănești (Barcea actuală) și ceea ce a ajuns să se numească cândva Bozieștii de Sus, se documentează existența unui teritoriu numit într-o hotarnică pentru Trohănești, Locul Corpăceștilor. Într-un ispisoc de la Constantin Cantemir, din 30 noiembrie 1687, prin care întărește logofătului Miron Costin o stăpânire anterioară, este evidențiată „ocina lui Corpaci din Bozieștii de Sus care se chiamă Tămășenii acmu”, adică la data din document. Pe respectiva ocină se arată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceștia din urmă trebuie să acceptăm că se situau, din punct de vedere social, în rândul mici boierimi sau ale celei mijlocii, și ieșiseră indubitabil din categoria țăranilor răzeși, dacă avem în vedere modul lor de stăpânire devălmașă, menționat în ispisocul din care am reprodus. Nu știm dacă acești Corpăcești de la Tămășenii-Umbrăreștilor se trag sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]