4,397 matches
-
făcând milostenie și celelalte mii de bunătăți, și prin aceasta tăind puterea diavolului - să nu te minunezi la urmă dacă îl vei vedea căzut în ispite și primejdii, și nici să te sperii, fiindcă tocmai pentru aceea a căzut în ispite, pentru că a lovit cu putere pe diavolul. <<Dar, zici tu, cum de i-a îngăduit Dumnezeu una ca aceasta?>> Ca mai mult însă să se încununeze, și diavolul să primească încă mai multe răni”<footnote Idem, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 464. footnote>, căci nu se ajunge la coroană decât prin victorie și nu există victorie fără luptă. „Știu că suferiți, spune Sfântul Ignatie Briancianinov pentru că vă împotriviți ispitelor. Dacă însă îndurați cu vitejie, veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
căci nu se ajunge la coroană decât prin victorie și nu există victorie fără luptă. „Știu că suferiți, spune Sfântul Ignatie Briancianinov pentru că vă împotriviți ispitelor. Dacă însă îndurați cu vitejie, veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Briancianinov pentru că vă împotriviți ispitelor. Dacă însă îndurați cu vitejie, veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăția Cerurilor ... ridică ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască”<footnote Sf. Antonie cel Mare, în
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăția Cerurilor ... ridică ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască”<footnote Sf. Antonie cel Mare, în Patericul, tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, Alba Iulia, 1999, p. 6. footnote>. Prin urmare, nu ispitele ar trebui să ne neliniștească, ci lipsa
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
putea să intre în Împărăția Cerurilor ... ridică ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască”<footnote Sf. Antonie cel Mare, în Patericul, tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, Alba Iulia, 1999, p. 6. footnote>. Prin urmare, nu ispitele ar trebui să ne neliniștească, ci lipsa lor. Ispitele nu trebuie să ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă ispita ar fi un păcat, Mântuitorul nu S-ar fi lăsat ispitit. Din faptul că Însuși Domnul Hristos
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nimeni nu este care să se mântuiască”<footnote Sf. Antonie cel Mare, în Patericul, tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, Alba Iulia, 1999, p. 6. footnote>. Prin urmare, nu ispitele ar trebui să ne neliniștească, ci lipsa lor. Ispitele nu trebuie să ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă ispita ar fi un păcat, Mântuitorul nu S-ar fi lăsat ispitit. Din faptul că Însuși Domnul Hristos a fost ispitit conchidem că nici un om nu poate
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, Alba Iulia, 1999, p. 6. footnote>. Prin urmare, nu ispitele ar trebui să ne neliniștească, ci lipsa lor. Ispitele nu trebuie să ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă ispita ar fi un păcat, Mântuitorul nu S-ar fi lăsat ispitit. Din faptul că Însuși Domnul Hristos a fost ispitit conchidem că nici un om nu poate fi scutit de ispite. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă ispita ar fi un păcat, Mântuitorul nu S-ar fi lăsat ispitit. Din faptul că Însuși Domnul Hristos a fost ispitit conchidem că nici un om nu poate fi scutit de ispite. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi, pentru ca, războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ca omul să fie conștient că El lucrează în inima sa, de aceea îngăduie duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Precum este focul pentru aur, așa sunt ispitele vieții pentru noi. Ne întăresc, ne călesc, ne dau mai multă credință, ne smeresc și ne învață să ne rugăm și să cerem sfat. Sfântul Paisie Velicikovski, cel mai mare propagator al filosofiei patristice din secolul al XVIII-lea și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
-lea și cel care a tradus Filocalia din limba greacă în limba slavonă („Dobrotoliubie”) în anul 1793, declanșând astfel o amplă mișcare de renaștere duhovnicească întemeiată pe întoarcerea la Părinții filocalici și rugăciunea lui Iisus, referindu-se la cauzele îngăduirii ispitelor de către Dumnezeu, învață că „după a Sa rânduială sloboade Dumnezeu spre suflete cercarea prin multe feluri de ispite și de suferințe, ca să fie arătat cel ce iubește pe Dumnezeu. Că fără porunca lui Dumnezeu nici un fir de păr din capul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
astfel o amplă mișcare de renaștere duhovnicească întemeiată pe întoarcerea la Părinții filocalici și rugăciunea lui Iisus, referindu-se la cauzele îngăduirii ispitelor de către Dumnezeu, învață că „după a Sa rânduială sloboade Dumnezeu spre suflete cercarea prin multe feluri de ispite și de suferințe, ca să fie arătat cel ce iubește pe Dumnezeu. Că fără porunca lui Dumnezeu nici un fir de păr din capul nostru nu va pieri. De aceea nu voiește Dumnezeu să fie omul fără cazne nici o zi, fiindcă știe
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
fără porunca lui Dumnezeu nici un fir de păr din capul nostru nu va pieri. De aceea nu voiește Dumnezeu să fie omul fără cazne nici o zi, fiindcă știe că fără acestea nu se poate mântui ... La toată fapta bună vine ispită, fie înainte, fie pe urmă. Darul Sfântului Duh nu se dă fără ispitire și nici nu este după Dumnezeu ceea ce se face fără cercare, prin asuprire, prin necaz sau prin orice fel de nevoie. Că nu este fericit cel ce
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Ibidem, pp. 159-160. footnote>. Cauza principală care provoacă cugetările rele este războirea demonilor cu cei ce se nevoiesc în virtute, și de fiecare dată când cineva primește vreun dar dumnezeiesc, imediat vrăjmașii se grăbesc să i-l ia prin diferite ispite<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Am greși dacă am crede că toate ispitele care ne asaltează prin simțuri sunt manevrele diavolului; dezechilibrul creat prin păcatul originar la nivelul întreitei pofte a trupului, a ochilor și trufia vieții despre
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ce se nevoiesc în virtute, și de fiecare dată când cineva primește vreun dar dumnezeiesc, imediat vrăjmașii se grăbesc să i-l ia prin diferite ispite<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Am greși dacă am crede că toate ispitele care ne asaltează prin simțuri sunt manevrele diavolului; dezechilibrul creat prin păcatul originar la nivelul întreitei pofte a trupului, a ochilor și trufia vieții despre care vorbește Sfântul Ioan Evanghelistul, dezechilibru augmentat și întreținut de obișnuințele rele care slăbesc și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
originar la nivelul întreitei pofte a trupului, a ochilor și trufia vieții despre care vorbește Sfântul Ioan Evanghelistul, dezechilibru augmentat și întreținut de obișnuințele rele care slăbesc și mai mult voința, este suficient spre a explica un mare număr de ispite și căderi în păcat. Sfântul Iacob, în epistola sa, ne spune: „Fiecare se ispitește de a sa poftă, fiind atras și amăgit, iar pofta, zămislindu-se, naște păcatul, și păcatul, săvârșindu-se, naște moartea” (I, 4). Totuși Satana are o
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Fiecare se ispitește de a sa poftă, fiind atras și amăgit, iar pofta, zămislindu-se, naște păcatul, și păcatul, săvârșindu-se, naște moartea” (I, 4). Totuși Satana are o influență asupra sufletului nostru, însă nu e ușor de identificat care ispite vin direct de la diavol, fiind uneltirile acestuia. Putem totuși susține cu certitudine că, atunci când o ispită apare brusc, violent, și persistă vreme îndelungată, diavolul are o contribuție importantă. Trebuie să subliniem însă că aceste influențe ale demonilor nu suprimă libertatea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
păcatul, și păcatul, săvârșindu-se, naște moartea” (I, 4). Totuși Satana are o influență asupra sufletului nostru, însă nu e ușor de identificat care ispite vin direct de la diavol, fiind uneltirile acestuia. Putem totuși susține cu certitudine că, atunci când o ispită apare brusc, violent, și persistă vreme îndelungată, diavolul are o contribuție importantă. Trebuie să subliniem însă că aceste influențe ale demonilor nu suprimă libertatea de decizie a sufletului; voința rămâne, tot timpul, liberă să le accepte sau să le respingă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
prin judecată nu voiește, dar cu lucrarea se îndulcește și îl primește”<footnote Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, cap. 224, în Filocalia..., vol. I, p. 277. footnote>. Referindu-se la numărul și felul ispitelor, scriitorul filocalic Evagrie Ponticul ne spune că dracii nu lasă nimic necercetat din cele ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și „fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre”. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
când zice: „și nu ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și „fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre”. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâȚând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia..., vol
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, pp. 275-276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu ceilalți din afară decât numai prin scrisori, arată că sunt ispite de la noi, de care trebuie să ne ferim și sunt ispite cu îngăduința lui Dumnezeu, care sunt spre folosul sufletului. Sfântul Maxim menționează, la rândul lui, că ispitele sunt de mai multe feluri: dinainte, dinapoi, de la stânga, și de la dreapta
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu ceilalți din afară decât numai prin scrisori, arată că sunt ispite de la noi, de care trebuie să ne ferim și sunt ispite cu îngăduința lui Dumnezeu, care sunt spre folosul sufletului. Sfântul Maxim menționează, la rândul lui, că ispitele sunt de mai multe feluri: dinainte, dinapoi, de la stânga, și de la dreapta. Dinainte, când ne vrăjesc dracii prin înfățișările materiei, de dinapoi, când
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]