362 matches
-
trois homélies de Nestorie sur les tentations de Notre-Seigneur et de trois appendices: Lettre à Cosme, Présents envoyés d’Alexandrie, Lettre de Nestorie aux habitants de Constantinople, Letouzey et Ané, Paris, 1910 (retip. Farnborough, 1969), pp. 5-332. Omilii grecești despre ispitirile lui Cristos: ibidem, pp. 335-358 (în greacă și latină). Epistola către locuitorii din Constantinopol: ibidem, pp. 370-377 (trad. fr. din siriacă). Studii: L. Abramowski, Untersuchungen zum Liber Heraclidis des Nestorie (CSCO 242), Secrétariat du CSCO, Louvain, 1963; L. Scipioni, Nestorio
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
compunerii lui. Din această cauză, pare că se poate spune doar că imnul nu-i este posterior lui Roman Melodul, și nici măcar posterior perioadei sale de tinerețe, pentru că are elemente comune cu unul din primele imnuri ale acestuia, cel Despre ispitirea lui Iosif. Autorul e influențat de teologia conciliului de la Efes, cunoaște versiunea greacă a scrierilor lui Efrem și omiliile lui Vasile din Seleucia: acest lucru ne trimite, încă o dată, către cultura siriacă; a fost compus probabil în ultimele decenii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din cele petrecute la închisoarea din Pitești. în toamna anului 1956 am fost vizitat de colegul Silviu Săveanu care a venit la mine însoțit de „prietenul” lui Constantin Marcociprobabil omul securității. După această vizită, pe care am socotit-o o ispitire, am cerut un sfat părintelui Roman Braga, fost coleg de seminar, domiciliat la Mitropolia Moldovei și operat de amigdalite. Dânsul m-a prevenit că am intrat în grea încurcătură cu acest Marcoci, și m-a atenționat că foarte greu voi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
perfectă a tatălui (un neurastenic al cărui "supraeu" hipertrofiat ignoră rolul funcției regulative și sfârșește prin a nega viața); pentru ca "pubera" Lolota să marcheze un moment de cumpănă în dezvoltarea psihică a personalității umane, când individul își reprimă libidoul (refuză ispitirea oedipiană a amantului-tată), pentru a da curs imperativelor conștiinței morale. Dincolo de asemenea speculații forțate, pe alocuri stânjenitoare chiar, merită reținută ideea terapiei prin teatru și a purificării cathartice grație receptării sensului global al piesei, care face imposibilă identificarea cu vreun
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
spre pământ. Arborele scorburos cu frunziș des și învăluitor unde se cuibăresc păsările și care rodește periodic evocă imaginea arhetipală lunară a mamei fertile, din el putând izvorî apa vieții, athanorul alchimiștilor, matricea unde se produce gestația aurului filosofal. În ispitirea sfântului Anton pictorul Hieronymus Bosch este asemuit cu o femeie ce naște un prunc. Cibele și Attis au corespondentul în natura stâlpului ritualic, din tei pentru femei și stejar pentru bărbați. Anagrama cuvântului arbre 433 este barre: arbore circulatoriu, cerebel
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
liniștea datorită turbincăi sale, și datorită superiorității cu care este construită ființa umană. Așa cum limbajul pictorului Hieronymus Bosch „egalează fervoarea unora dintre oratorii amvoanelor medievale, care nu au cruțat deloc urechile celor ce-i ascultau”(Fierens), și cum „semnul primei ispitiri a spectatorului va fi, fără îndoială, întrebarea dacă răul poate sau nu să fie frumos” (Jose Luis Porfirio), la fel de bine „această lume se arată a fi atât de letargică, dezmembrată și încâlcită, ca un joc de puzzle ale cărui piese
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare ale delicvenței juvenile rezidă în interiorul comunității urbane care, datorită aglomerării de populație, a diversificării spațiilor și serviciilor comerciale și sociale, devine ea însăși o sursă criminogenă, prin atragerea și ispitirea unor tineri de a comite acte și delicte penale. "În majoritatea orașelor mari ale țării segregarea socio-economică a generat areale urbane clar delimitate spațial și care se dosebesc net de restul orașului - zone bogate și zone foarte sărace - ghetouri în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și am fi văzut pe diavol, am fi scos copacul din rădăcină și am fi fugit cu tot cu el în spinare<footnote Arhim. Ioanichie Bălan, Viața Părintelui Cleopa, cap. 89, Edit Trinitas, 2002, p. 276. footnote>. Dar îi lasă Dumnezeu spre ispitire numai dacă au una din pricinile de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol.V, Edit. Humanitas, 2001, p. 175,176. footnote>. Dacă ar fi să exemplificăm și să alcătuim un scenariu al ispitirii diavolului, aceasta s-ar derula astfel: ispititorul diavol ne dă în minte gândul: „Ce ar fi să faci și tu păcatul (cutare)?” Acesta-i atacul prim sau momeala. Apoi urmează (dar n-ar trebui să fie îngăduit) dialogul nostru cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Rumänisch-deutsches Wörterbuch, tot sub coordonarea lui Paul Miron (Wiesbaden, 1989). Un volum de studii și cercetări, Filologie și literatură (2002), reunește contribuțiile în domeniu ale autoarei de-a lungul unei jumătăți de veac. SCRIERI: Filologie și literatură. Cercetări - Studii, adecă Ispitiri, iscodiri întru limbă, literatură și cultură, București, 2002. Ediții: Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. IV, t. I: Istoria ieroglifică, introd. Nicolae Stoicescu, București, 1973 (în colaborare cu Nicolae Stoicescu), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, pref. edit., București, 1981; ed. I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
fuga îndrăgostiților, călătoria lor, furtuna pe mare, naufragiul, salvarea miraculoasă, atacul piraților, captivitatea și temnița, atentatul la castitatea eroului și a eroinei, aducerea eroinei ca jertfă purificatoare, războaie, bătălii, vânzarea în robie, morți fictive, deghizări, recunoașterea sau nerecunoașterea, trădări fictive, ispitirea castității și fidelității, false învinuiri de crimă, procese, încercările (la judecată) ale neprihănirii și fidelității îndrăgostiților". Ne-am folosit de citatul amplu pentru a sublinia momentele, în însăși succesiunea lor, în care Satyricon-ul dezvoltă asemănări mult prea convingătoare cu texte
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
n. 128-131 = n. XX. XXVIII. XXIX. XXX). O omilie cristologică a lui Nestorios care vorbește despre Evrei 3, 1, ne-a parvenit prin corpusul de texte atribuite lui Ioan Hrisostomul (nr. V din ediția Loofs). Trei omilii despre cele trei ispitiri ale lui Isus (Matei 4, 3-9) din care Marius Mercator tradusese fragmente, au fost găsite într-un manuscris din corpusul pseudohrisostomic (și în traducere siriană tot sub numele lui Ioan Hrisostomul) și publicate de F. Nau. Fr. Loofs publică zece
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
des trois homélies de Nestorius sur les tentations de Notre-Seigneur et de trois appendices: Lettre à Cosme, Présents envoyés d’Alexandrie, Lettres de Nestorius aux habitants de Constantinople, Letouzey et Ané, Paris 1910 (retip. Farnborough 1969), 5-332. Omilii grecești despre ispitirile lui Cristos: ibidem, 335-358 (în greacă și latină). Epistolă către locuitorii din Constantinopol: ibidem, 370-377 (trad. fr. din siriană). Studii: L. Abramowski, Untersuchungen zum Liber Heraclidis des Nestorius (CSCO 242), Secrétariat du CSCO, Louvain 1963; L. Scipioni, Nestorio e il
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
compunerii acestuia. Din această cauză, pare că se poate spune doar că imnul nu poate fi posterior lui Roman Melodul și nici măcar posterior perioadei sale de tinerețe pentru că are elemente comune cu unul din primele imnuri ale acestuia, cel Despre ispitirea lui Iosif. Autorul e influențat de teologia conciliului de la Efes, cunoaște versiunea greacă a scrierilor lui Efrem și omiliile lui Basilius din Seleucia: acest lucru ne trimite încă o dată către cultura siriană; trebuie să fi fost compus în epoca dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ci anunță o nouă etapă în evoluția firească a relației maritale: Soții vor avea dar purtare de grijă și pentru celălalt, se vor ajuta între dânșii, își vor da silința să-și corecteze unul altuia ființa, se vor îmbărbăta în fața ispitirilor, își vor împreuna la nevoie puterile și își vor împărtăși durerile. În înțelesul acesta, sunt soț și soție, un trup și un suflet 145. Din această perspectivă, înțelegem că Mara se dovedește a fi primul roman românesc despre căsătorie. E
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să-și recapete vederea pierdută sau cum să dobândească diferite obiecte fermecate. Un vânător vede o fată frumoasă și Îi spune Întâmplarea feciorului de Împărat. Fata nu vrea să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe, care procedează la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; Împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când Împăratul Își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, o hore. Finalul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
transformă în apărător fervent și dibaci. Câștigă disputa și se convertește. Este rândul lui Thevda, alt „vrăjitor”, să propună o rezolvare. Acesta redă, în fapt, ultima întâmplare pe care o parcurge Boddisattva pe drumul ales. Încercarea, prezentată ca infailibilă, este ispitirea prin femei frumoase. Reușita adversarilor creștinismului pare aproape, când, în vis, Ioasaf are viziunea iadului și a raiului (un extramundan semnificativ) și se deșteaptă convins de necesitatea câștigării, prin viață cumpătată, rugăciuni și asceză, a dreptului la existență veșnică. Thevda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
neîncredere, luciditate și libertate. Iubirea, în numele căreia se sinucide personajul Elvira, fiica Oaspetelui de Piatră, rămâne o făgăduință, căutare a Graalului sau amintire indelebilă a obârșiei edenice a ființei umane. Extraordinare pagini poematice scrie Torrente Ballester despre decăderea omului adamic, sub ispitirea și orgoliul Evei, acest feminin avatar biblic al ispitorului Don Juan. Cupluri și triunghiuri adulterine Interesat în cel mai înalt grad de tehnica narațiunii prin glisarea epicului în neverosimil, Javier Marías (n. 1951, Madrid) este unul din exponenții prozei postmoderne
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
juisează în noi când stăm sub regnul posibilității nelimitate. Angoasa e nu mai puțin dureroasă, întrucât în orice putere de a acționa se naște un zvon al păcatului, un risc al eșuării. În turbionul angoasei, sufletul își decide sinele, așa cum ispitirea lui Adam a decis istoria umanității („fiecare dintre noi înțelege cum a intrat păcatul în lume doar prin el însuși” - Kierkegaard). Dincolo de toate preliminariile seducției, instinctul univoc al posedării e orchestrat de sentimentul puterii și al atracției (plăcerea stranie de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
între un „absolutism hierocratic” și „un contractualism conciliar”5. Același lucru s-a întâmplat ulterior în Rusia țaristă. După cum sugerează F.M. Dostoievski în parabola „Marelui Inchizitor”, Biserica - în Apus, dar și în Răsărit - a cedat adeseori celei de-a treia ispitiri a lui Iisus de către diavol: căpătarea puterii lumești. Biserica nu a reușit „să păstreze «regula Evangheliei» în mănăstiri, și să extindă cumva aceasta către laicat (un eșec de care nu puțini umaniști creștini au fost conștienți), ceea ce a creat un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
hăul ne înfășurau și pe noi, însă dorul aflării trăirilor de prin tot veacul ne-a dat și îndemn și ne-a dat și avînt să le rupem. Pornitu-s-au dară iscoadele minților noastre... Și caută ele... Și cearcă... Și fac ispitiri Și astîmpăr nu-și iartă... Că nu se îndură să guste hodina. Iar pîcla uitării, prinos nedorit adus nouă de vremile toate, Prin somnul adînc, a cam prins tremurare... Se ferestruiește. Spărturi se tot iscă într-însa. Iei una... Mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pedepsi viciile, fie de [pentru n.m.] a verifica și a desăvârși virtutea, pentru că [ca n.m.] ce este bun să fie dat ca exemplu de răbdare, pentru desăvârșirea altora și omul însuși se cunoaște [să se cunoască n.m.] mai bine în ispitiri și cu dreptate mântuirea cea veșnică, care este pierdută prin plăcerea imorală, să fie redobândită cu curaj prin durere."16 Animalul are, deci, un rol fundamental, care îl umbrește pe cel firesc, natural: de a sluji drept exemplu omului. Animalelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și am fi văzut pe diavol, am fi scos copacul din rădăcină și am fi fugit cu tot cu el în spinare<footnote Arhim. Ioanichie Bălan, Viața Părintelui Cleopa, cap. 89, Edit Trinitas, 2002, p. 276. footnote>. Dar îi lasă Dumnezeu spre ispitire numai dacă au una din pricinile de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol.V, Edit. Humanitas, 2001, p. 175,176. footnote>. Dacă ar fi să exemplificăm și să alcătuim un scenariu al ispitirii diavolului, aceasta s-ar derula astfel: ispititorul diavol ne dă în minte gândul: „Ce ar fi să faci și tu păcatul (cutare)?” Acesta-i atacul prim sau momeala. Apoi urmează (dar n-ar trebui să fie îngăduit) dialogul nostru cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]