239 matches
-
Însă în ambele cazuri, stupoarea a fost aceeași: a incompetenței și inadecvării. Cititorul ce-și va plimba privirile pe rafturile librăriilor va fi, poate, atras de aceste două titluri, Arta de a seduce și Arta de a trăda, ba chiar ispitit să fantazeze vreo legătură subtilă între tratatele cu pricina. O legătură există, e adevărat, dar nu una de idei, ci mai degrabă de calitate a performanței editoriale și scriitoricești. În accepțiunea concretă a termenului, "artă" înseamnă "tehnică", iar o carte
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
general, cel din urmă o schemă abstractă, neviabilă, manipulată de puterea care corupe prin definiție (celebra formulă a lordului Acton) și împotriva căreia se cuvine acționat. Statul optim este cel în care libertatea ni se înfățișează apărată atît împotriva majorității ispitită a nu respecta minoritățile, cît și împotriva cîrmuirii care tinde a se constitui într-o castă privilegiată (în regimurile de tip comunist, nomenclatura). Libertățile fundamentale ale unei societăți democratice sînt libertatea de gîndire și religie, libertatea de asociere și exprimare
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
mi-e teamă că o va lua singur la fugă pe străzi.../ Un poem pulsînd în mijlocul străzii, al orașului, noaptea./ Un poem viu!" (Poezia). Să remarcăm însă că această creație a creaturii care este poetul se arată de la un punct ispitită de demonie. Imitația nu e întru totul pură, atingînd o stare concurențială, dublînd pietatea cu o "jumătate" anxioasă, tulbure din pricina ambiției intervenite într-o astfel de pretențioasă operație: "În fiecare noapte ea se furișează tiptil lîngă mine./ Tiptil, lîngă mine
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
Cronicar Prostologhikon Cît de instructivă și amuzantă era rubrica din Jurnalul literar călinescian de acum peste șase decenii care avea titlul de mai sus! Cronicarul s-a simțit nu o dată, răsfoind presa culturală, ispitit s-o reia. A adunat ceva material. Doar că actualitatea obligă și nu prea îi vine să producă exemple de cine știe cînd. Deschizînd o revistă, altminteri serioasă, Viața românească (nr. 1-2 din 2001), a căzut însă peste un articol
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
artistică a unui element străin de sistemul de referință al viziunii respective ar putea fi interpretat drept un autocomentariu la referințele fantastice ale romanului ce se pune astfel pe sine însuși în discuție. Scena din cafeneaua din Ulm, petrecută între ispititul de diavol Matei Pavel și ispititorul ori manipulatorul Satan-Sigfreid, are rolul de a dezlega ,,misterele", mai mult sau mai puțin previzibile, care s-au acumulat până la acest capitol fatidic. Locurile între care oscilează acțiunea romanului, și anume Calafat, Băile Herculane
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
zări în ele. Și ne gîndim nu atît la tribulațiile omului, cît la acelea ale creatorului de ficțiuni. Ale celui care, de mai multe ori, și-a îndreptat scrisul în direcții neașteptate, revenind în răstimpuri asupra pașilor de altădată, dar ispitit mai intens de drumuri încă nestrăbătute, dornic să vadă încotro îl pot duce și ce se află la capătul lor. Ar trebui să ne asumăm deschis această fizionomie a operei și să renunțăm la mascarea ei sub o iluzorie "unitate
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
Proust (care știa ce-i păcatul) arta era regăsirea absolutului. Iar în Dr. Faustus, sunt convins că dreptate are der Tonsätzer (Tonsetser) întrucât scapă de sub stăpânirea demonului și poate redeveni la fel de cuminte ca Serenus. În orice caz, nu te lăsa ispitit să crezi că dreptate are un Serenus tâmp. Dumnezeu nu iubește prostia, iubește inteligența când e curată - și poate fi! Inteligența nu e necesarmente rea (Retz). Nu-ți pierde încrederea. Arta nu e blestemată, ci e și ea - mai ales
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
îl ținea taică-său pe o pernuță în brațe“, iar Traian Buzoianu - „un tinerel subțirel și zvăpăiat, dar mare actor de la primul rol, lucea talentul în el ca diamantul“... Neștiute, poveștile teatrului zac în el tăcute și se lasă greu ispitite, căci Nea Nică nu-i ...Ion Creangă, cum singur zice. Dar odată scoase la lumină, ele, istoriile, lucesc precum Titi Buzoianu: diamantin... Soarta n-o ghicești Nica Lazăr s-a născut în 1930, într-un sătuc bihorean și nimic din
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
personaje, gesturi și replici, care-și luaseră zborul din memoria mea, nu și dintr-a ei, deși eu scriam monografia cu pricina, nu ea. Tot modul ei de a citi și observa se baza pe o știință inefabila a detaliului. Ispitita mereu de exhaustiv, n-avea cum să-și aștearnă pe hîrtie evocările ori ficțiunile; se pierdea în labirintul memoriei, cu voluptate, ce e drept, fiind probabil convinsă că ține în mînă un fir al Ariadnei. S-ar zice că se
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
Câmpina și Valea Largă. Astea-s știrile din valea noastră verde. Nu mă pot împotrivi plăcerii de a încredința această scrisoare unei mașini finlandeze, rugându-vă să uzați de camera copiilor în viitorul week-end, sâmbătă 15, dacă vă veți simți ispitit. Adaug un cuvânt pentru amicul nostru S.6) pe care, dacă-l vedeți, vă rog să i-l comunicați. Nu-i nimic urgent. îi trimit ca să-l distrez (întrucât distracțiile sunt rare) o lucrare a dublurii mele Lucile Decamps. M-
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
Teoria comploturilor Cine nu știe ce vrea să zică titlul însemnării noastre? Parcă niciodată în trecut oamenii n-au fost la fel de ispitiți ca astăzi să presupună, în spatele celor mai diverse fapte diverse, existența unor comploturi. Explicațiile firești nu mai au căutare. Iar evenimentele care nu par să fie urmarea unor comploturi nu mai rețin atenția prea multora. Câți s-ar fi interesat
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4977_a_6302]
-
în duminicile foarte frumoase sau, dimpotrivă, foarte urîte, mă duceam la Muzeul }ăranului Român. Ca într-un loc de rugăciune, de căutare, ca într-un loc viu, palpitînd de idei, nobil și rafinat. Un loc în care am întîlnit oameni ispitiți mereu de imaginație, născocitori de mii de minuni, un loc care m-a surprins întotdeauna, un loc spre care s-au dus o parte a colegilor mei de facultate, seduși de Bernea, făcînd echipă cu Irina Nicolau. Acolo, ani și
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
însăși e o sumă de superficialități și de falsuri la falsuri. Carevasăzică, eu scriu o carte din cronici la cărți necitite, altul scrie despre cartea mea, tot pe necitite, și tot așa. Despărțirea scriitoarei de critici pare absolută, fiind chiar ispitită să scrie pe copertă „interzis criticilor literari”... Sunt de acord cu Marta Petreu într-o singură privință legată de cronicarii literari: anume că trebuie să existe un acord de bun-simț între cel care decide să devină cronicar și propria cultură
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
care se dobîndesc prin experiență. Dacă nu posezi de la început claritate și spirit de precizie, e mai bine să nu te apuci de critică. Simplitatea nu este însă, ea, un atribut al tinereții în critică. Mai degrabă, tinerii se simt ispitiți să fie sofisticați în idei și în limbaj. Îi dezvață exercițiul critic repetat și îndelung. O a patra însușire, nici ea în chip hotărît preexistentă activității critice, este concretețea, dacă o pot numi așa, a gîndirii și expresiei. Tinerii sînt
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
cum tratează contradicțiile sau paradoxurile irecuzabile, cum se apropie abil și, mai ales, cum asculta. Și avea ce să asculte. Alaltăieri (titlul primei părți a volumului, în care sunt adunate interviurile cu cei care au cunoscut România interbelică) - memoria fluida, ispitita de epeisoade colaterale, surdinizând continuu alte amintiri mai greu de izolat și care se prind unele de altele că într-o bogată rețea neuronală. Ieri (discuții despre perioada comunistă) - memoria încă vie a unui destin care i-a marcat chiar
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
iulie Sf. Prooroc Ilie a trăit pe vremea împăratului Ahab, care nu numai că ducea o viață imorală, dar nici nu mai păstra credința cea adevărată, mai ales sub influența soției sale, Izabela, care era idolatră. Ahab s-a lăsat ispitit și, în locul credinței celei bune, a primit multe învățături rele. Dacă ar fi trăit în vremurile noastre, s-ar fi spus că are spirit european, că este modern, că este tolerant. Însă atunci proorocul Ilie, văzând că se smintește poporul
Agenda2005-29-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283966_a_285295]
-
amintit că a avut loc o discuție pe acest subiect la formarea primului Guvern al USL. "Domnul Tăriceanu a declarat și public atunci - și cu bună rațiune - că a fost prim-ministru, că e mai puțin probabil sau mai puțin ispitit să intre într-o structură de Guvern în care să nu fie prim-ministru. Acum domnia sa a declarat în legătură cu asta că nu știe, nu se pronunță. S-a declarat la dispoziția României, ceea ce este foarte frumos, și ceea ce toți trebuie
Antonescu nu are de gând să-l numească pe Tăriceanu ministru () [Corola-journal/Journalistic/40493_a_41818]
-
volumului, scăpând totodată de sălciul gust al moralistului de balcon. Superb procedeu! Nu ezit s-o spun, cu atât mai mult cu cât, probabil ca foarte mulți dintre cei exasperați de "realizările" deocamdată dezolante ale societății noastre, sunt în permanență ispitit să probez în oglindă, la raionul de recuzită postrevoluționară, blana lupului care poftește la frăgezimea de ied a inocenței atotacuzatoare. Că mie, personal, lașitățile mărturisite de domnul Funeriu îmi par întrucâtva exagerate nu are nici o importanță, importantă este doar valoarea
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
rușinat și îngrijorat, convins că mustrările nu vor întîrzia să apară - primește o scrisoare din partea acelui vînător care îi inspirase versurile. În epistola sa, laconică și simplă, omul mărturisește a fi fost atît de impresionat de poezie, încît se simte ispitit, metaforic vorbind, să se întoarcă cu fața, parcă. Spre a fi văzut de cel care intuise deja atît de multe despre el. Spre a confirma sau infirma supozițiile identitare ale scriitorului. Este într-adevăr un ins singuratic? E obosit și
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
universitate din țară nu are o catedră de critica textelor și tehnica edițiilor; succesul rapid, de notorietate chiar material, e mult mai accesibil în gazetărie sau în scrisul eseistic; în lumea vertiginos de grăbită de astăzi, cum poate fi cineva ispitit să migălească "devotat" pentru a descifra și îngriji texte, pentru a explora vechi publicații, pentru a corobora surse și bibliografii...? E adevărat. Lumea de azi e obsedată de clipă, nu de durată. Totuși, pradă unei, cum să-i spun?, inerții
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
în funcție de gama de culori a bomboanelor oferite la întâmplare și nu abilităților jucătorului. Acesta nu va ști când va câștiga din nou și deși mai mult pierde cât câștigă el nu va fi descurajat, ci chiar se va simți mai ispitit să continue să joace, exact cum se întâmplă la jocurile mecanice. În opinia lui Steve Sharman, psiholog la Universitatea Cambridge, secretul dependenței este ca jucătorul să aibă mereu impresia că el deține controlul asupra jocului: Iluzia de control este un
Secretul dependenței de Candy Crush by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62360_a_63685]
-
în fapt, crearea legendei va fi mult mai lentă, dar și mult mai spectaculoasă. Peste ani, Lucian Boia vede urmele unei iubiri într-un catalog de expoziție (Doina Păuleanu, Balcicul în pictura românească, 2004, ediție revăzută, 2007), și se simte ispitit să refacă drumul pictorilor la Balcic, drumul reginei, drumul melancoliilor noastre, care se împletesc, atât de potrivit, cu jindul după România dintre războaie. România Mare. Foarte substanțial, dincolo de câteva pânze, superb reproduse în carte, dincolo de revoluția pe care o declanșează
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
poată salva cineva singur corabia din furia valurilor<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., pp. 314-315. footnote>. Când se referă la rugăciune ca remediu al acestei patimi, Sfinții Varsanufie și Ioan spun următoarele: De multe ori am fost și eu cumplit ispitit, frate, în tinerețe, de către dracul curviei. Dar m-am ostenit, luptând cu gândurile și împotrivindu-mă lor și nevoindu-mă cu ele; căci puneam înaintea ochilor mei chinurile veșnice. Și făcând eu aceasta în fiecare zi, vreme de șapte ani
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
prin valorile pe care le cultivă. Credința este un factor modelator, iar rolul preotului, la fel ca și al învățătorului, este de a oferi lumină și susținere: „Părinte, de ce îngăduie Dumnezeu ispitele? ” l-am întrebat, gândind cu durere cât de ispitită am fost și eu în viață. „îngăduie cu scopul de a ne fortifica în lupta împotriva răului și a ne întări în stăruința de bine, pentru a înainta pe calea virtuții, spre a ne dobândi mântuirea...” „Necredința își întinsese aripile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
p. 6. footnote>. Prin urmare, nu ispitele ar trebui să ne neliniștească, ci lipsa lor. Ispitele nu trebuie să ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă ispita ar fi un păcat, Mântuitorul nu S-ar fi lăsat ispitit. Din faptul că Însuși Domnul Hristos a fost ispitit conchidem că nici un om nu poate fi scutit de ispite. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]