533 matches
-
a reprezenta în acest fel „surogate ale revelației divine”17. Rezistența misterului în fața tuturor încercărilor de a-l revela în sens pozitiv, prin creația de cultură, conservarea lui, conchide Blaga, „poate fi considerată ca una dintre condițiile metafizice esențiale ale istoricității ființei umane și ale permanenței de nezdruncinat ale acestei istoricități”18. Pentru om, ca ființă finită, creația poate fi socotită însă o compensație deplină a eșecului sistematic al incercărilor sale de a accede la absolut. Existența în istoricitate, existența fără
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Rezistența misterului în fața tuturor încercărilor de a-l revela în sens pozitiv, prin creația de cultură, conservarea lui, conchide Blaga, „poate fi considerată ca una dintre condițiile metafizice esențiale ale istoricității ființei umane și ale permanenței de nezdruncinat ale acestei istoricități”18. Pentru om, ca ființă finită, creația poate fi socotită însă o compensație deplină a eșecului sistematic al incercărilor sale de a accede la absolut. Existența în istoricitate, existența fără posibilitate de ancorare în absolut, este, desigur, o existență tragică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
esențiale ale istoricității ființei umane și ale permanenței de nezdruncinat ale acestei istoricități”18. Pentru om, ca ființă finită, creația poate fi socotită însă o compensație deplină a eșecului sistematic al incercărilor sale de a accede la absolut. Existența în istoricitate, existența fără posibilitate de ancorare în absolut, este, desigur, o existență tragică, dar în univers îi revine semnificația unei demnități fără seamăn... Istoricitatea prilejuiește omului suferințe și satisfacții, ea prilejuiește omului paroxisme ale dezamăgirii, dar și paroxisme ale bucuriei 19
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
însă o compensație deplină a eșecului sistematic al incercărilor sale de a accede la absolut. Existența în istoricitate, existența fără posibilitate de ancorare în absolut, este, desigur, o existență tragică, dar în univers îi revine semnificația unei demnități fără seamăn... Istoricitatea prilejuiește omului suferințe și satisfacții, ea prilejuiește omului paroxisme ale dezamăgirii, dar și paroxisme ale bucuriei 19. Cunoaștere cu valoare obiectivă versus creație, care poartă pecetea istoriei și individualității, ca expresie supremă a libertății umane. Acesta mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Ion Bălu, Lucian Blaga, București, 1986; I. Oprișan, Lucian Blaga printre contemporani, București, 1987; Băncilă, Portrete, 182-230, 292-330; Ștefănescu, Prim-plan, 40-47; Mihăilescu, Întrebările, 155-168; Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, passim; Țepelea, Opțiuni, 274-290; Noica, Istoricitate, 130-195; Papu, Lumini, 381-387; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 111-132; Holban, Literatura, 281-294; Tupan, Scenarii, 23-78; Elena Indrieș, Dimensiuni ale poeziei române moderne, București, 1989, 7-69; Fanache, Vârstele poeziei, 89-126; Ierunca, Românește, 23-26; Negoițescu, Ist. lit., I, 275-283; Steinhardt, Monologul, 339-344; Eliade
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
unor puncte de vedere care în mediul sud-est și central-european și-au găsit o aplicabilitate relativ imediată. Concepția social-politică, statutul istoricului, relația politică - istoriografie au fost însușite de intelectualii acestei regiuni. Nu poate fi omis nici faptul Iluminismul răsăritean descoperă istoricitatea, ceea ce explică și intenția scriitorilor de a îmbrățișa direcțiile de studiu fixate la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea. Una dintre aceste direcții se afla sub semnul cercetării izvoarelor, urmărind clarificarea mai vechilor cronologii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
The Last Temptation of Christ. Romanul lui Dan Brown propune o cu totul altă imagine a Magdalenei, mergând până la cvasidivinizare. Romanul respectiv n-ar fi iscat atâtea confruntări și controverse dacă autorul n-ar ridica, În mod provocator, pretenții de istoricitate a fanteziilor sale (chiar În avertismentul preliminar). Cum bine știm, el combină, Într-o rețetă hollywoodiană perfectă, mitul Graalului cu o pseudo-tradiție conform căreia celebrul potir căutat de Cavalerii Mesei Rotunde ar fi, În realitate, Însăși Maria Magdalena, soția lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Învierii lui Isus, primul personaj cu care Isus, abia Înviat din morți și Încă neurcat la Tatăl, discută este Maria Magdalena, realizăm adevărata importanță a personajului. Importanță speculată, În sens invers, de un Renan, de pildă, care, pentru a anula istoricitatea Învierii, nu ezită să-și declanșeze o criză de misoginie: cum putem crede Într-o Înviere al cărei singur martor e o femeie mitomană și fantezistă? Reacția violentă a istoricului agnostic ne pune dintr-odată În fața imensei responsabilități pe care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
care autoarea insistă să o ilustreze, deși demonstrația se arată în total dezacord cu profunda cunoaștere a fenomenului literar. Aceeași opinie despre influențarea esteticului de către realitatea social-istorică se regăsește și în Metamorfozele măștilor comice: procedee, motive, modalități (1966). Pornind de la istoricitatea motivelor comice, se întreprinde o cercetare comparatistă a evoluției lor în diverse epoci literare, subliniată fiind treptata înnoire a semnificațiilor ca răspuns la „stimulentul obiectiv care este realitatea socială”. Din punctul de vedere al elaborării stilistice, sunt distinse, de la simplu
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
predicile, patimile, moartea și învierea lui Cristos. Trebuie să spunem totuși că acest exemplu nu evidențiază întru totul deosebirea dintre Timpul profan și Timpul sacru; în comparație cu celelalte religii, creștinismul a reînnoit într-adevăr experiența și conceptul de Timp liturgic, afirmând istoricitatea persoanei lui Cristos. Pentru un credincios, liturghia se desfășoară într-un Timp istoric sfințit prin întruparea Fiului lui Dumnezeu. Timpul sacru, periodic reactualizat în religiile precreștine (mai ales în cele arhaice) este un Timp mitic, un Timp primordial, care nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și altul la Genova. Conferințele urmate de dezbateri aveau menirea de a face o introducere în interpretarea simplă a Bibliei. Una dintre temele tratate a fost legătura dintre „istoriile” Bibliei și „istoria” definită de lumea modernă, adică evenimentele a căror „istoricitate” poate fi constatată pe baza unor documente și mărturii credibile. Chestiunea abordată era delicată. Pe de o parte, teologia tradițională afirmă că Dumnezeul Bibliei, spre deosebire de „divinitățile păgâne” care aparțin lumii imaginare a mitului, este un Dumnezeu „care acționează în istorie
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
studiile recente, care, din când în când, primesc un ecou chiar în presă, afirmă că e din ce în ce mai dificil să considerăm povestirile biblice drept relatări „istoriografice”, adică un raport exact al faptelor întâmplate. Trebuie să apărăm poziția obișnuită și să afirmăm „istoricitatea” fundamentală a povestirilor biblice sau să abandonăm unele poziții mai curând retrograde pentru a ne dedica criticii aprige a întregii „istorii biblice” care n-ar mai conține nimic sau aproape nimic „istoric”? După cum se știe, poziția justă evită extremele. Acest
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
înzestrăm cu instrumentele necesare, indispensabile pentru călătorie. Primul lucru de pus în bagaj este cunoașterea rezultatelor în câmpul studiului istoriei biblice din secolul trecut. Pentru mulți autori din această epocă care au studiat scrierile biblice din punct de vedere al „istoricității”, povestirile biblice nu ne vorbesc prea mult despre lumea pe care o descriu („lumea textului”), ci mai degrabă despre „lumea autorilor”. Cu alte cuvinte, primul nivel al „istoriei” la care putem ajunge când citim Biblia este cel care aparține scriitorului
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
relatarea trecerii Mării Roșii (Ex 14). Când egiptenii fug pentru că apele li se întorc împotrivă, conform textului biblic, ei spun: „Să fugim din fața lui Israel pentru că Domnul luptă pentru ei împotriva Egiptului” (Ex 14,25). Cel care își pune problema „istoricității” povestirii își pune mai multe întrebări. Prima problemă, nu atât de importantă, vine de la limba vorbită de egipteni, evident, egipteana. În Ex 14,25 însă, cuvintele armatei egiptene sunt în ebraică, ca și cum egiptenii ar fi vorbit această limbă. E vorba
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mai puțin apropiat de „mitologie”. Când începe istoria lui Israel, începe și „istoria” ca atare. Totuși, acest fapt nu este cu totul sigur. Din nou, cercetarea rezultatelor arheologiei și istoriei Orientului Apropiat antic despre patriarhi se arată destul de dezamăgitoare. II. Istoricitatea patriarhilor sau a epocii patriarhale 1. Urmele puține lăsate de patriarhi în istorie Înainte de toate nu există urme ale patriarhilor biblici în documentele timpului în care cronologia tradițională consideră că au trăit. Nici o inscripție, nici un document, nici un monument nu vorbesc
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pe care le pun textele care menționează aceste „monumente” - multe texte sunt tardive - trebuie să recunoaștem că arheologii nu au identificat cu certitudine pe nici unul dintre ele. În realitate, aceste „monumente” nu sunt ușor de descoperit și de identificat. 2. Istoricitatea epocii patriarhale? Pe baza unor uzanțe distinctive, unii exegeți au încercat să demonstreze cel puțin existența unei epoci patriarhale, dacă nu chiar istoricitatea patriarhilor. De exemplu, numai în povestirile patriarhale este menționată posibilitatea, pentru o femeie fără copii, să-și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pe nici unul dintre ele. În realitate, aceste „monumente” nu sunt ușor de descoperit și de identificat. 2. Istoricitatea epocii patriarhale? Pe baza unor uzanțe distinctive, unii exegeți au încercat să demonstreze cel puțin existența unei epoci patriarhale, dacă nu chiar istoricitatea patriarhilor. De exemplu, numai în povestirile patriarhale este menționată posibilitatea, pentru o femeie fără copii, să-și dea slujitoarea soțului său. Fiul sau fiii născuți din această unire erau considerați fiii soției. E și cazul lui Abraham și Agar, slujitoarea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sunt cu picioarele goale, probabil în semn de respect, în timp ce se poate observa că bărbații și femeile poartă diferite feluri de încălțăminte. Guvernatorul Khnum-othep poartă sandale foarte fine, slujitorii săi sunt și ei cu picioarele goale. 6. Un argument în favoarea istoricității patriarhilor Cercetătorii pot invoca în favoarea „istoricității” patriarhilor doar un argument suficient de solid: sunt strămoși, și e dificil să „inventezi” strămoșii unui popor. Dacă figura lor nu este bine ancorată în tradiția poporului nu are șanse reale de a fi
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
semn de respect, în timp ce se poate observa că bărbații și femeile poartă diferite feluri de încălțăminte. Guvernatorul Khnum-othep poartă sandale foarte fine, slujitorii săi sunt și ei cu picioarele goale. 6. Un argument în favoarea istoricității patriarhilor Cercetătorii pot invoca în favoarea „istoricității” patriarhilor doar un argument suficient de solid: sunt strămoși, și e dificil să „inventezi” strămoșii unui popor. Dacă figura lor nu este bine ancorată în tradiția poporului nu are șanse reale de a fi acceptată și încă mai puțin să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
la Haran, călătorește între Sihem și Betel (28,19; 33,18; 35,1.16). Argumentul invocat de cercetători cu privire la patriarhi e totuși destul de formal. Ne conduce către rădăcina populară și tradițională a povestirilor, dar nu putem afirma prea multe asupra istoricității povestirilor înseși și mai ales asupra particularităților lor. Când au devenit aceste figuri strămoși ai poporului? Când s-a stabilit genealogia pe care o cunoaștem, adică, în ordine, Abraham, Isaac și Iacob? Abraham a fost dintotdeauna „tatăl” lui Isaac și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
să separăm elementele legendare de cele strict „istorice”. 2. A informa sau a forma? După cum am văzut, diferența dintre documentația istoricilor și textele biblice ce vorbesc despre patriarhi rămâne considerabilă. Această observație ne sugerează o anumită grijă în afirmațiile despre „istoricitatea” textelor biblice și ne obligă să le citim cu alți ochi. Prima lor intenție nu e tocmai de a ne „informa” asupra istoriei - despre „ceea ce s-a întâmplat cu adevărat” -, ci vor mai degrabă să „formeze” conștiința religioasă a unui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nu înregistrează cu ușurință înfrângerile. Ori povestirea se găsește sub o altă formă în povestirea biblică, ca de exemplu în Ios 10, unde devine o victorie a lui Iosue. În fine, s-ar putea de-a dreptul pune în dubiu istoricitatea stelei și să ne gândim că e o falsificare: faraonul, conform unui gen literar bine cunoscut, enumeră o serie de victorii asupra dușmanilor săi tradiționali și asupra popoarelor cunoscute de el. A-i găsi numele în listă nu înseamnă obligatoriu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de triburi. E dificil să găsim o confirmare exterioară a conținutului cărții. Genul literar al povestirilor nu ne este de mare ajutor. Istoria lui Samson, de exemplu, se aseamănă mult cu legendele eroice întâlnite frecvent și în alte culturi. Asupra istoricității povestirilor se poate spune destul de puțin. În ansamblu, totuși, Cartea Judecătorilor descrie o situație dificilă și complexă, destul de asemănătoare cu ceea ce ne spun studiile recente despre așezarea evreilor în Israel. Procesul a fost lung și progresiv. Nu toate triburile au
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
n-ar putea să sară peste bătălia de la Qarqar. Nu este și cazul Bibliei; acest fapt confirmă că proiectul său este foarte diferit de cel al „istoriografiei moderne”. Nu trebuie să ne mire dacă nu corespunde criteriilor noastre cât privește istoricitatea și obiectivitatea. Conform cronologiei pe care istoricii au reușit să o reconstruiască, Regele Ahab a murit în același an al bătăliei de la Qarqar, în 853 î.C. Faptul că regele Ahab era aliatul arameenilor din Siria împotriva lui Salmanasar al
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
decidă poporul. Propunerea iertării de Paște Toate cele patru evanghelii ale Noului Testament vorbesc despre așa-numita iertare de Paște (Mc 15,6-15; Mt 27,15-23; Lc 23,18-25; In 19,10-12). Deși unii savanți critici au pus la îndoială istoricitatea acestei cutume, e puțin probabil ca o tradiție lipsită de autenticitate - a cărei falsitate putea fi cu ușurință descoperită - să fie utilizată de toți cei patru evangheliști. Pe lângă aceasta, și alte relatări, care nu sunt puse sub semnul întrebării, amintesc
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]