284 matches
-
strecoară, cu modestie, în noianul de „reminiscențe de altădată”. E, în strădania scormonitorului, o pasiune ce nu se dispensează de rigoare. Îl indispun ambiguitățile și de aceea, când e cazul, caută să limpezească o situație sau alta apelând, ca un istoriograf, la documente, unele rânduite în arhiva lui de acasă. Decent în tot acest efort, el cedează uneori unei înclinații, gazetărești, către senzațional, provocând cititorul prin titluri care intrigă (Un proiect de căsătorie al lui Eminescu, Eminescu „contrabandist”, Calvarul lui Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
explică și preferința istoricilor literari care i-au atribuit opusculului titlul de Apokolokyntosis, însemnând, în limba greacă, prefacere în dovleac, deși manuscrisele nu îl atesă, conținând o denumire de genul Apoteoza divinului Claudiu descrisă de Annaeus Seneca, formulată însă diferit. Istoriograful Dio Cassius (secolul al III-lea e.n.) este cel care, se pare, a introdus primul titlul sub care lucrarea circulă și astăzi; în privința episodului care ar putea descrie evenimentele trebuind să susțină o asemenea metamorfoză, se crede că s-ar
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pe care, dacă am fi riguroși, n-ar trebui să-l analizăm pentru că nu e de fapt un istoric, ci un „cronicar”: opera lui s-ar încadra deci într-un gen literar care fusese cultivat deja de cei mai vechi istoriografi creștini, așa cum se poate vedea din primul volum al acestei lucrări, care a fost apoi pus în umbră însă de istoriografia adevărată și, în sfârșit, a ajuns să fie din nou foarte prețuit în epoca bizantină, în paralel cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
logica se întîlnește cu această structură a gîndirii pentru că logica opoziției impune ca acea negativitate să fie prin definiție vagă, dacă nu chiar golită de sens. Așadar, ea nu poate fi definită și nici articulată, drept care rămîne imposibil de descris. Istoriograful Hayden White (1978) a expus această logică în analiza fantasticului primitiv din modernitate, a "omului sălbatic", a locuitorilor naturii sălbatice ieșite de sub controlul orașului. Mai exact, el a numit acest fantastic "logică a negativității" folosind un termen din logică, "o
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Ilieș demonstrează că M. este autorul cronicii, concluzie întărită cu argumente lingvistice-stilistice de N.A. Ursu. În acest caz, meritele lui M. ar fi cu mult mai mari, el alăturându-se, deși cu o realizare mai modestă, unui ilustru șir de istoriografi. Istorie pentru sfânta mănăstire Putna, Condica mănăstirii Voronețul (care cuprinde și Domnia lui Ștefan Voevoda cel Viteaz) sunt texte cu caracter strict informativ. Scriind Condica mănăstirii Solca, el adaugă Arătare pentru Ștefan Tomșe Voevoda, o prelucrare în spirit hagiografic a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
pragul imposibilului”, reușind în condiŃiile de sfârșit de secol XIX gesturi chirurgicale ce azi ne pot părea temerare dar care a însemnat, fiecare în parte, un pas înainte în dezvoltarea unei noi specialităŃi chirurgicale: neurochirurgia. Wiliam Mecewen este creditat de istoriografii neurochirurgiei ca fiind primul chirurg care a reușit ablarea unei tumori cerebrale, un meningiom frontal „en plaque”, în 1879 în Glasgow. Cinci ani mai târziu, în 1884, Rickman Godlee (1849-1925) a ablat un gliom hemisferic la o pacientă de 25
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
naționale, al organizărilor politice. „Moșie” întâi, hereditas, „moștenire” lăsată de înaintași, acest spațiu capătă curând semnificațiile din câmpul semantic al ideii de patrie și devine cu timpul un concept prioritar al dezbaterilor intelectuale și al dovedirii pe care o întreprind istoriografii (Alexandru Duțu). Trecutul acestui „loc”, depozit până atunci de „pilde”, de „învățături” pentru urmași, toate prilejuri de moralizare, este sondat pentru procurarea elementelor ce pot alcătui un model politic - model ale cărui subansambluri sistematizau sugestiile bizantine, o „clasicitate” a zonei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
revizuirea modernă a clasicilor - sensul extrinsec al tradiției - deficiența romanului biografic - surprinzătoare judecăți, puneri la punct și reabilitări în literatura contemporană - sunt atâtea aspecte de inedită performanță care trebuiesc tratate cu dilatări legitime de spațiu. (...) Opera unui critic excelent, unui istoriograf de erudiție vivificantă și ușor digestibilă, a unui scriitor de fascinante creații, "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" - investită cu orgoliul demonstrativ al creațiilor excepționale - reprezintă o culme de proporții guliverice demnă într-adevăr de invidia tuturor piticior literari
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Cronicul de la 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia, lucrare ce vădește poziția autorului, temător de „anarhie” și de mișcările revoluționare. Este ostil fanarioților, dar nu acceptă nici pretențiile de conducător ale lui Tudor Vladimirescu. Mai puțin retrograd apare istoriograful într-un „tratat important” din 1822, descoperit printre manuscrisele sale grecești, în care își fac loc idei iluministe și naționaliste. El vine cu un proiect de constituție pentru „patrioții” lui (amintind, ca principii, de cea a cărvunarilor), în scopul refacerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
se numește justificare, perpetuă apărare și îndreptățire a multelor și întortocheatelor acțiuni politice la care a participat) și pe cei de autobiografii (un Nicephoros Vlemmides, un Grigorie din Cipru, un Gheorghios Pachymeres din Niceea, cu o scriere în hexametri), lângă istoriografi și (acum desueți) alcătuitori de cronografe. Între scriitorii de istorie se cade a fi evocat un Nicephoros Callist Xanthopoulos, autor, la începutul veacului al XIV-lea, al unei importante Istorii bisericești (dusă până la anul 911) din care se va „nutri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
sinonimul Morții! Lucian-Valeriu LEFTER CAPITOLUL I Răscoala țărănească de la 1907 în județul Vaslui Despre această mișcare izbucnită în primăvara anului 1907 în satul Flămânzi din județul Botoșani s-au scris tomuri întregi, mai cu seamă în perioada comunistă când numeroși istoriografi din curtea puterii (ex.: Mihail Roller) nu pregetau să scoată în evidență abominabilele acțiuni ale ticăloșitului regim burghezo-moșieresc, ceea ce nu era departe de adevăr, chiar dacă burghezii nu au avut niciun amestec în toată afacerea decât cel mult prin reprezentanții lor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
CANTACUZINO, Mihai (1723-1793), istoriograf. În spița multicentenară a Cantacuzinilor, C. se înscrie în a 20-a generație (din care patru ilustrau deja o viguroasă ramură nord-dunăreană), ca fiu al lui Matei, mare ban al Craiovei, și al Păunei (provenind din neamul Rustea) și strănepot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
, Nicolae (24.II.1751, Mehadia, j. Caraș- Severin - 6.I.1833, Mehadia, j. Caraș-Severin), istoriograf și traducător. Este al doilea din cei cinci copii ai Varvarei și ai preotului ortodox Athanasie Stoica din Hațeg, refugiat în Banat din cauza persecuțiilor religioase. Trimis, după învățătura elementară de la Mehadia, la Timișoara, frecventează succesiv, între 1763 și 1769, trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
1989, pp. 195-198. "Intelighenția" sătmăreană era la curent cu "vehemența" lui Titu Maiorescu și a "Junimii" împotriva almanahurilor "lepturiștilor" ("Versuinții Romani", "Diorile Bihorului", "Fenice"). Vasile Vartolomei (născut în satul lui Vasile Lucaciu, Apa, în 1913), profesor apoi la Oradea și istoriograf al vieții culturale bihorene Mărturii culturale bihorene, 1944) scria că "Toată ideologia Junimii era contrară "latiniștilor ardeleni", iar Titu Maiorescu "a căutat să desece toate micile greșeli ale acestora numai pentru ca curentul susținut de el să învingă" (Iustin Popfiu la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Dialogo euro-arabe: La Union Europea frente al sistema regional arabe” (1997). Antonio Teodoro Reguera Rodriguez, profesor de geografie umană la Universitatea din Leon, a prezentat în articolele sale istoricul dezvoltării gândirii geopolitice spaniole cu privire la arealul maghrebian, putând fi considerat un istoriograf al școlii de geografie politică din țara sa. 4.8. În țările scandinave - “cunoaștere de la distanță” Neavând secvențe comune în trecutul istoric, interesul pentru cunoașterea spațiului arab în țările nordice, s-a situat la un nivel mai modest, comparativ cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
scrie un grupaj de 12 portrete ale unor oameni pe care i-a cunoscut („Bineînțeles că părții me morialistice îi voi da o deosebită aten țiune, căci oricât de puțin preț ar pune unii pe acest material documentar, în el istoriograful găsește, de foarte multe ori, cele mai autentice elemente pentru fixarea personalității“43), urmând ca apoi, pornind de la ele, să alcă tuiască un volum, Amintirile unui ziarist, care ar fi urmat să vadă lumina tiparului „cam peste un an“. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Căci care glas poate să o facă? Care pagină tipărită poate să fie așa de adevărată și așa de elocventă, ca fața țării însăși? Fața țării este pagina istoriei lui Alexandru Ioan I; Alexandru Ioan I nu are trebuință de istoriograf. El singur și-a scris Istoria Sa prin legi, prin actele cu cari a făcut un Stat, o societate alta decât aceea ce i s-a fost dat când l-am proclamat domnitor. Sunt patrusprezece ani trecuți de când, în Adunarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin intermediul titlului de pe copertă? În primul rând, Transilvania care face obiectul acestui volum este „a mea” pentru că e rezultatul unei alegeri. Eu am ales-o pe ea, ca domeniu de studiu și pasiune savantă, și nu ea pe mine, ca istoriograf, comentator sau cronicar. În al doilea rând, este „a mea” și datorită unei relații de apartenență. M-am născut, am trăit și nu am nici un dubiu că voi muri aici, În Ardeal, În lumea care mi-e dragă și familiară
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în sfârșit, presă de cotă înaltă, din moment ce a reușit să aibă în direct 6 președinți de stat, regele Mihai I, 14 primminiștri, sute de parlamentari din țară și de peste hotare. Un etnolog (reținut în Dicționarul de specialitate) un romancier, un istoriograf cultural (câteva cărți valoroase), deci o fire activă și întreprinzătoare, dă la iveală o monografie consacrată satului natal: „GIURGIOANABacău, Sat Biserică Oameni”. Alcătuită într un timp scurt, cartea, de 169 de pagini, este un stop-cadru al vieții unui sat, poate
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
CANTEMIR, Dimitrie (26.X.1673, Iași - 21.VIII.1723, Dmitrovka, azi Dmitrovsk-Orlovski, Rusia), istoric, prozator, istoriograf și filosof. Tatăl lui C., Constantin Cantemir, răzeș, de origine modestă, s-a ridicat la demnitatea de domnitor al Moldovei prin merite militare. Mama, Ana Bantâș, era coborâtoare dintr-o familie de mici boieri. Fratele său, Antioh Cantemir, parvine și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
VIRGIL CÂNDEA Scriind istoria de început a neamului în limba alor săi, punându-le la îndemână, la fel ca înaintașii într-ale rechemării trecutului în actualitate, un sacru depozit de pilde și argumente de orgoliu, încheindu-și activitatea de savant istoriograf cu Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scriere monumentală (chiar dacă gândul autorului nu a putut fi dus până la capăt) și pecete a iubirii de țară așezată pe pagina scrisă, Dimitrie Cantemir se întorcea simbolic între români. Toate scrierile de istorie românească ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
de factură impresionistă, de tezele de doctorat în spirit sorbonian, observație aplicabilă și studiilor monografice Grigore Alexandrescu. Viața și opera lui (1910), Costache Negruzzi. Viața și opera lui (1913) și Gheorghe Asachi. Viața și opera lui (1921). În postură de istoriograf, L. unifică ceea ce Gustave Lanson numea „noțiunile pozitive asupra scriitorilor și scrierilor”, altfel spus, critica externă cu demersul estetic, înțelegând să pună în valoare ceea ce prestigiosul istoric al literaturii franceze numea „opiniile, impresiile, formele personale de gândire și de sentiment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
cu adevărat, atunci ei au aparținut unui grup (desigur, minoritar) care primea ordine clare și care respecta o anumită strategie ; dacă nu, atunci poate că au fost inventați - sau ar fi fost inventați oricum. * Amintesc aici și opinia unui fost istoriograf comunist și notoriu colaboraționist ceaușist, Dan Zamfirescu (Războiul împotriva poporului român, 1993), nu numai din dorința de a inventaria toate speculațiile posibile asupra revoluției, dar și fiindcă teoria lui este grandomană și naționalistă într-un sens mai puțin obișnuit. Emfatic
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
apoi Ion Iliescu, acesta neacceptând să devină o marionetă a Occidentului; fiind un „bun român”, Iliescu a izbutit să scoată țara din plasa țesută de complotiștii occidentali (p. 211)! În această teorie susținută de Dan Zamfirescu este vizibilă râvna fostului istoriograf ceaușist de a se pune lingușitor în slujba noii Puteri, mulțumind cu teoria sa pe aproape toată lumea. De aceea, el construiește teza revoluției române care a decapitat toate conspirațiile posibile, dejucându-le, datorită forței sale stihiale ieșite din comun (mântuitoare, creatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de pe atunci existau toate orînduirile sociale [221] așa cum există astăzi. În acest notițe este scos îndeosebi în evidență Santrakottus (Chandragupta), ca domnitor important asupra părții de nord a Indiei, pînă unde se întindea imperiul bactrian. Un alt izvor îl constituie istoriografii mahomedani, deoarece incursiunile mahomedanilor în India datează încă din secolul al X-lea. Un sclav turc este strămoșul Ghaznavizilor; fiul său, Mahmud, a pătruns în Hindustan, cucerind aproape întreaga țară. Reședința și-a așezat-o la vest de Kabul, iar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]