1,394 matches
-
el (gorjean de-al meu!), nu a expus niciodată în Franța - trăiască America !!! Ca sa nu mai pomenim decît de Anna de Noailles, princesse Brancovan, commtesse de... (Paris 1876 - Paris 1933) ; Constantin Ciopraga, care „pune piatra de temelie la prestigiul criticii istoriografice”; N. Steinhardt - „cu o eseistică a inteligeței inventive”... „ Cel mai” nu convine spritului critic, darămite nepriceperii în materie ori a adversității de toate felurile.” Vorbeam despre Marin Preda ! De ce nu îi plăcea maestrului să i se vorbească despre „Moromeții” ? S-
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
istorice, sociale și politice, petrecute în Drăgășaniul Vâlcei acelor vremuri. O altă lucrare de care prezenta carte se apropie prin maniera de abordare (punctele de vedere strict personale - dar argumentate, subiectivismul inerent mărturisirii apartenenței, epicul presărat cu inserțiuni lirice, investigarea istoriografică ce denotă calități de publicist-detectiv) este cea a scriitorului acad. prof. Cristian Petru Bălan (Chicago, SUA), „Monografia orașului Boldești-Scăieni sau Meleagul viselor împlinite”. Revenind la scrierea Elenei Buică, se poate spune că numai dorul imens resimțit asupra locurilor copilăriei, adolescenței
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
unor culte religioase, de secularizare și națio �na �lizare a proprietăților ecleziastice, o atitudine dură împotriva Bisericii ca instituție și cre �din �cioșilor un discurs ateist anticlerical împotriva religiei, “opiumul popoarelor” (Marx). Contrar tot mai deselor afirmații apărute în câmpul istoriografic, noi susținem o acțiune de rezistență a bisericii ortodoxe răsăritene împotriva comunizării /sovietizării spațiului est-european. Putem vorbi de o opoziție instituționalizată a ortodoxismului și una sectorializată pe actori individuali (patriarhi, episcopi, monahi). Astfel, într-o directivă a Patriarhiei Iugoslaviei din
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
devenită, cât a trăit, un adevărat muzeu. Ca unul care m-a onorat în ultimii ani ai vieții cu invidiatul statut de colaborator și confesor, am fost nu doar martor, ci și participant direct la multe din înfăptuirile și structurile istoriografice și muzeale, la care a trudit o viață întreagă. Fie și din aceste considerente am decis să fac o prezentare generală a acestui bogat și interesant material muzeistic, aranjat, inițial, în două încăperi, urmând să fie extins treptat în patru
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
Din Petre încă din facultate era un maestru vivace al verbiajului colegial și al limbajului istoric codificat și un pasionat de istoria mentalităților. Deși doctor în istorie Magna Cum Laude, cu câteva cărți la activ publicate și apreciate de critica istoriografică, Din Petre este în viața cotidiană un demn corifeu al Școlii Ardelene, urmând pe iluștrii săi înaintași, ca profesor de țară lângă o comună de pe lângă Munții Făgăraș. Cartea am citit-o pe nerăsuflate. Deși citează copios din lucrările despre imaginar
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
Petre s-a afirmat ca un specialist pe mitul „bunului împărat” și pe consecințele reformelor iluministe ale lui Iosif al II-lea în mentalul colectiv românesc din arealul ardelean. Din Petre continuă și completează cu pasiune debordantă și acribie școala istoriografică clujeană specializată pe istoria mentalităților, reprezentată de Doru Radosav, Teodor Nicoară sau Călin Felezeu. Portretele intelectuale ale promotorilor și creatorilor identității naționale sunt scrise într-un stil antrenant, cu o bibliografie la zi și plăcut prezentate pentru a fi digerabile
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
Alături de Lucian Boia, Doru Radosav, Sorin Mitu, Teodor Nicoară sau Călin Felezeu, mai tânărul confrate Din Petre este un nume pe firmamentul Clio al noii generații specializate pe istoria mentalităților și imaginarul social. Din Petre face parte din noul val istoriografic „conservator” românesc care nu confundă istoria cu mitul sau trecutul cu demitizarea. Ionuț ȚENE Cluj-Napoca noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - DIN PETRE - INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂȚI COLECTIVE ȘI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) / Ionuț Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Sub egida Ligii Scriitorilor Români Lansarea cărții “Contra curentuluiu “ de dr.Ionuț Țene la cenclul “Artur Silveștri “ După prezentarea de succes a cărții “Contra curentului-Radiografii istoriografice post-moderne“ de dr.Ionuț Țene, la Târgul de Carte Gaudeamus unde au vorbit despre aceast volum: academician Ioan-Aurel Pop, rectorul Universitii Babeș-Bolyai, istoricul Vasile Lechințan și directorul editurii “Școală Ardeleana” Vasile George Dancu, această carte va fi lansată joi, 30
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353963_a_355292]
-
efectuarea primului păscut, etc.) considerată că moment de instaurare unei noi ordini agropastorale când capacitatea vegetalului înverzit influențează pozitiv sporul gospodăriilor și protejează habitatul uman, caracterinzând Sf.Gheorghe din această perspectivă foarte plastic, distribuitor de bunăstare. Istroromanii în lumina investigațiilor istoriografice și etnografice de Lucian Robu, aduce în actualitate cercetările pe această temă efectuate de înantași iluștri precum Ioan Maiorescu, Teodor Burada, Leca Morariu, Emil Riegler, Traian Cantemir, subliniind dinamismul demersurilor științifice de investigare a istroromanilor, cât și complexitatea acestora care
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Eugen Albu și Ovidiu Jucan, la împlinirea vârstei de 80 de ani, semn de apreciere a activității lor pe “ogorul culturii “. În continuare Antonia Bodea a dat cuvântul prof.dr.Din Petre care a vorbit foarte documentat despre cartea “Contra curentului-Radiografii istoriografice post-moderne “ de dr.Ionuț Țene, după care a luat cuvântul istoricul dr. Vasile Lechințan, care a făcut o retrospectivă a activității de istoric a autorului acestei cărți. Ionuț Țene în cuvântarea să a subliniat unele abateri ale diferiților istorici de la
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352606_a_353935]
-
norodul românesc. Toate acestea, precum și altele, ilustrate cu talent, argumente istorice și convingere de autor în valoroasa sa monografie, îndreptățesc aprecierea noastră pozitivă despre imensa muncă și dăruirea depusă de autor și minunatul rezultat al acestor eforturi. Cunoscând îndeaproape preocupările istoriografice ale Dl. Profesor Ilie Paraschiv, care ne-a făcut deosebita plăcere de a fi colaborator al Societății și Revistei de Istorie și Cultură Porțile de Fier, ale căror principii și îndrumări istoriografice le-a pus în practică prin această monografie
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
minunatul rezultat al acestor eforturi. Cunoscând îndeaproape preocupările istoriografice ale Dl. Profesor Ilie Paraschiv, care ne-a făcut deosebita plăcere de a fi colaborator al Societății și Revistei de Istorie și Cultură Porțile de Fier, ale căror principii și îndrumări istoriografice le-a pus în practică prin această monografie a Glogovei,conducerea Societății de Istorie și Cultură Porțile de Fier, a acordat Domnului profesor Ilie Paraschiv, Diploma de Excelență pe anul 2012 pentru activitatea sa istoriografică și culturală, concretizată în realizarea
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
ale căror principii și îndrumări istoriografice le-a pus în practică prin această monografie a Glogovei,conducerea Societății de Istorie și Cultură Porțile de Fier, a acordat Domnului profesor Ilie Paraschiv, Diploma de Excelență pe anul 2012 pentru activitatea sa istoriografică și culturală, concretizată în realizarea monografiei de față. Toate acestea recomandă lucrarea pentru publicare și folositoare lecturare, iar pe autor pentru binemeritate elogii. Vivat, Crescat, Floreat, Glogova și Oamenii săi! Prof. Dr. Mite Măneanu, Președinte- redactor șef al Societății și
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
angajat cu care fuseseră obișnuiți de epoca nu de mult apusă, dar păstrând totodată, ca mărturier a autenticității memoriile și interviurile , în ceea ce privește revoluția din 1989, deși s-a scris mult, în prea puține cazuri se poate vorbi despre o cercetare istoriografică realizată în mod profesionist, cu un instrumentar metodologic bine definit și corect utilizat. În acest context, lucrarea tânărului cercetător Flavius-Cristian Mărcău, afierosită acestei teme se constituie într-o acțiune de pinierat în cadrul căreia se dorește demitizarea istoriei și creionarea unui
REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, CRONICĂ DE IULIU-MARIUS MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344655_a_345984]
-
în măsura în care Adunarea Norodului apare ca manifestare politică a țărănimii libere vizând eliberarea țării de sub dominația otomană și restructurarea organizării politice”. Se fixează, în acest fel, o nouă definire pentru „întâmplările din 1821” care, astăzi, pare a fi reluată în dezbaterile istoriografice. În contrapondere la vechea teză a lui Al. A. Vasilesu potrivit căreia „revoluția din 1821 nu este revoluția țăranilor, ci a lui Tudor Vladimirescu pentru țărani”, argumentată prin faptul că „alături de Tudor Vladimirescu nu găsim țărani, ci arnăuți și panduri
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
aceea că „revoluția lui Tudor Vladimirescu n-a avut nici o urmare asupra situației țăranilor”, strălucita abordare structuralistă a academicianului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al acesteia și alunecările simplificatoare istoriografice adepte ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii români și moșnenii. Cauzele
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
rațiuni politice, care decurgeau din împrejurările complicate în care s-a desfășurat revoluția românească”, dar ele nu s-au cumulat în 1821 datorită poziției sociale ai celor doi parteneri principali ai revoluției: boierii și moșnenii. Bibliografie selectivă: Dinică Ciobotea, Opinii istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr. 8, p. 109-115; Idem, Istoria moșnenilor
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
îndepărtata Siberie din perioada stalinistă și comunistă. Este prezentată și scurta perioadă de relaxare politică de după anul 1989. Se poate constata din carte că,în pofida suferințelor și a politicii de rusificare, românii basarabeni și-au păstrat identitatea. O altă contribuție istoriografică importantă realizată de Părintele Academician Mircea Păcurariu este lucrarea Sfinți daco-romani și români (în trei ediții, 1994, 2000 și 2007). Este tot o premieră publicistică din cea de-a doua jumătate a sec. XX în România. Părintele prezintă, pe baza
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
FUNCȚIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAȘULUI ULMENI-MARAMUREȘ (1) Autor: Mircea Botiș Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din dorința de a pune în evidență funcțiile geoeconomice actuale ale orașului Ulmeni, trebuie să întreprindem o incursiune istoriografică asupra evoluției economice, încă din momentul existenței sale și pe parcursul unor etape surprinse distinct, în decursul devenirii istorice. La începuturile existenței sale și, pe tot parcursul evului mediu, satul Ulmeni, pe atunci, întrunea caracteristicile generale ale evoluției feudale. Baza economiei
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
precum Ferdinand Lot și Charles Diehl, si va obține doctoratul în 1929. Vocația pentru istorie s-a ilustrat în prima sa lucrare, intitulată “O oaste moldoveneasca acum trei veacuri”. Lucrarea a fost publicată de către Nicolae Iorga și a reprezentat debutul istoriografic al unui tânăr de numai 16 ani. În 1924 va deveni profesor universitar la catedră de istorie universală a Universității din Iași, iar din 1940 a Universității din București. În 1942 va fi primit în rândurile membrilor titulari ai Academiei Române
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
familiei Băbeanu s-au implicat în manifestări social culturale notabile în Tr Severin și întreg județul . Cel mai dedicat și activ a fost Pompiliu Băbeanu care făcuse studii temeinice la București și Paris, având un larg orizont cultural și științifico- istoriografic astfel că a fost înclinat să susțină cu toate forțele demersurile merelui ctitor cultural severinean Teodor Costescu, pentru ridicarea Palatului Cultural din Tr Severin, dotarea acestuia cu instituții de prestigiu: Biblioteca I.G.Bibicescu (aripa de est a edificiului) Muzeul Dr.
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
pînă și Constituția, legea fundamentală și de drept public a țării, s-au croit de către doi neoromâni (Carada și C. A. Rosetti) cari s-au întrolucat într-o noapte pentru a determina soarta României.” (Mihai Eminescu, Publicistică Referiri istorice și istoriografice. Cartea moldovenească. Chișinău-1990, p. 326-329) În rotirea aspirației spre transcendent Geniul creștin, care e deasupra timpului și spațiului, devine o Taină, ce trage după sine universul Neamului său și al lumii spre înnoire. Nu constituie un privilegiu existența și dimensiunea
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Ed. Ecou Transilvan, Cluj-Napoca 7. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE MEMORIALISTICĂ ȘI SPIRITUALITATE” CONSTANTIN ZAVATI, pentru cele trei volume de memorii și mărturisiri 8. PREMIUL PENTRU „CARTEA MONOGRAFICĂ ȘI DE CULTIVARE A VALORILOR TRADIȚIONALE” IONUȚ ȚENE, pentru volumul „Contra curentului, radiografii istoriografice post-moderne”, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca 9. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE ANTOLOGIE ȘI DE PROMOVARE A VALORILOR LITERARE” TEODORA STANCIU, pentru volumul bilingv „Poezia în afara hotarelor”, Ed. Destine Literare, Montreal, Canada 10. PREMIUL PENTRU „CARTEA DE DEBUT” ADRIAN MITROI, pentru volumul
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU CĂRŢILE APĂRUTE ÎN ANUL 2015 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379433_a_380762]
-
un monument istoric unic în țară, un grup de specialiști în istorie, oameni de cultură și patrioți târgumureșeni, au reușit să adune în spațiul în care și-a început activitatea de avocat Avram Iancu, reproduceri ale unor documente și lucrări istoriografice care stau mărturie pentru posteritate asupra faptelor de glorie a eroului nostru național și a celor care i-au stat alături în dăruirea sa neobosită pentru folosul țării. Timpul a fost oprit în cele două săli deschise publicului însetat de
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS, LA CLUJ-NAPOCA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1571 din 20 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului La Târgul de Carte Gaudeamus Lansarea cărții “COINTRA CURENTULUI-Radiografii istoriografice post-moderne “ de dr.Ionuț Țene Sâmbătă, 25 aprilie, la orele 13, are loc la Târgul de Carte GAUDEAMUS cartea ”CONTRA CURENTULUI- Radiografii istoriografice post-moderne “ de istoricul dr.Ionuț Țene, apărută la Editura ȘCOALA ARDELEANĂ. Așa cum se specific de către autor în
LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS, LA CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374653_a_375982]