1,396 matches
-
la granița dintre știință și critica de artă, având o utilitate practică legată mai mult de restaurarea documentelor decât de extragerea de informații din studiul lor, interpretarea diverselor simboluri fiind totuși una subiectivă. Accentul în obținerea de informații cu caracter istoriografic este pus pe studiile comparative, din care rezultă definirea unui curent în artă, specific unei perioade sau locații, în ornarea documentelor și circulația acestui curent, sau a unor teme, în timp și spațiu. Dezvoltarea acestei științe este evident legată de
Miniaturistică (știință) () [Corola-website/Science/298816_a_300145]
-
devenit coeditor și director al acesteia. În 1930, revista "Adam" a publicat un eseu al lui Benjamin Fundoianu despre arta lui Marc Chagall. În 1937, revista a dedicat un întreg număr poetului Itzik Manger. Istoricul Barbu Lăzăreanu a publicat "Însemnări istoriografice", în revista "Adam", nr. 114 (anul X), 14 ianuarie 1938. În 1939, Marcel Marcian a debutat cu proză în revista "Adam". La revistă au colaborat scriitori de prestigiu ca: Tudor Arghezi, Gala Galaction, Paul Zarifopol, Camil Petrescu, Eugen Lovinescu, Felix
Adam (revistă) () [Corola-website/Science/326911_a_328240]
-
și un intrepid speculând ignoranța țărănească și credulitatea comilitonilor... Monografia are meritul de a nu idiliza, de a nu face portretistică encomiastică, ci de a se menține în cadrele unei documentaristici obiective și de nuanță, înaintând de la faptul și aspectul istoriografic particular, local, regional, la imaginea mai generală a societății românești. Este o lucrare antrenantă, de o cursivitate netăgăduită, adăugând la cele 400 de pagini efective alte două sute alcătuite din bibliografie și anexe. Dată fiind importanța acestei cărți în istoriografia românească
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
iar în vara aceluiași an îl vizitează pentru prima oară pe istoricul Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte. Nicolae Iorga a fost cel care i-a publicat primul studiu, ""O oaste moldovenească acum trei veacuri"", în "Revista istorică", reprezentând debutul istoriografic al tânărului , în vârstă de 16 ani. După intrarea României în război, la 15 august 1916, Gheorghe I. Brătianu, în vârstă de 18 ani, se înrolează voluntar, fiind încorporat la Regimentul 2 Artilerie. În perioada 10 octombrie 1916 - 31 martie
Gheorghe I. Brătianu () [Corola-website/Science/297964_a_299293]
-
distincte. Prima dintre acestea o constituie marile sinteze, în care pot fi cuprinse: Cea de a doua secțiune a operei lui Alexandru D. Xenopol reprezintă subiectele ce abordează filozofia istoriei. Printre acestea se pot enumera: Secțiunea a treia din discursul istoriografic al lui Alexandru D. Xenopol are tentă polemică și documentară. Aici se pot încadra: Există, de asemenea, cea de a patra secțiune a scrierilor lui Alexandru D. Xenopol, cuprinzând o tematică diversificată, referitoare, de exemplu, la domniile lui: Ștefan cel
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
uneia mai vechi (probabil din lemn). Biserica "Cuvioasa Paraschiva" a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI ). Unele lucrări istoriografice au vehiculat, având în vedere precedentul de la Vad și unele elemente arhitecturale ale edificiului, implicarea lui Ștefan cel Mare în ridicarea lăcașului și deci, în a unei a doua episcopii ortodoxe în Ardeal. Istoricul Adrian Andrei Rusu consideră însă ipoteza
Feleacu, Cluj () [Corola-website/Science/300328_a_301657]
-
concentrează pe istoria eveilor, a comunității musulmane (ummah) , a primilor patru califi (Rashiduni) și a francilor creștini , considerați necredincioși (europenii). Pentru acest proiect Rashid al-Din a utilizat o gamă largă de limbaje - persan, arab, ebraic, turc și mongol. Abordarea lui istoriografică a oferit nume și surse pentru pentru o mare parte a materialului folosit în parțile de început ale lucrării. Din acest motiv, Rashid al-Din poate fi considerat unul dintre primii istorici ai tradiției medievale persano-islamice. "Altan Debter" (en: Golden Book
Rashid al-Din () [Corola-website/Science/329064_a_330393]
-
patru decenii activează în presa culturală, atât la Radio, cât și în Televiziune, în calitate de istoric de teatru. Cele mai multe colaborări le are la publicațiile „Teatrul”, „Rampa”, „Amfiteatru”, „Viața Studențească”, „Steagul roșu”, „Argeș”, „Azi cultural”, „ABC”. Articolele din revista „Teatrul” cuprind contribuții istoriografice (35), note (149), documente (46), aniversări (29), recenzii (22), interviuri (11), portrete (12), cronică dramatică (41), reportaje și anchete (15), eseuri (49). Între anii 1975 și 1984 publică 150 articole la rubrica „Rampa acum 50 de ani”. În revista „Rampa
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
carențe de documentare și de actualizare ale celor care există (în alte părți, ele au creat o adevărată modă, o specie aparte în categoria non-fictivului), se vede din carența monografiilor (conturile nu pot fi considerate încheiate nici pe această linie istoriografică), se vede din criza edițiilor critice (iarăși o temă dureroasă, o problemă ce pare irezolvabilă). Acestea sunt subiecte pe care titularii rubricii de "cronică a edițiilor" le-au discutat în permanență, mai ales prin aplicații la obiect, prin cazuri concrete
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
rezultatul, uneltele, deseori chiar obiectul propriu-zis îi aparțin numai lui. De obicei, doar cei care copiază ajung să spună „îl recunosc pe x ca fiind maestrul meu în ale istoriei”. Altceva este să împrumuți subtilul definitiv din experiența marilor nume istoriografice, ceea ce ele au considerat că reprezintă, în varii circumstanțe culturale, formulele cele mai bune pentru a evidenția adevărul istoric. Și, cu aceste sugestii metodologice, ajungi până la urmă să-ți croiești propria metodologie. De fapt, fiecare trebuie să ajungă la rezultat
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Sunteți un istoric avizat, nu e o gogoriță asta: siguranța națională pe vremea comuniștilor? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu-mi cereți să judec în două norme diferite. Ca istoric, consider că foarte multe documente de dinainte de 1989 astăzi nu au decât importanță istoriografică, deci își așteaptă cititorii. Carol Sebastian: Nu-l deschidem, fiindcă afectează siguranța națională, poate să fie, și știți foarte bine... un pretext, dar nu le deschideți... Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Sebastian, nu creați un caz acolo unde nu există, deci nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Ungureanu: Domnule Sebastian, nu creați un caz acolo unde nu există, deci nu-mi cereți să judec în două norme. Repet, ca istoric, ce este de dinainte de 1989 nu prezintă absolut nici o importanță din punctul meu de vedere, decât strict istoriografică, și trebuie valorificate ca atare, că de asta am înființat comisia, de asta este Marius acolo, și foarte bine că este acolo. Ce este după 1989, este o altă socoteală, legea dă dreptul de clasificări, e motivul pentru care toți
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
pe băncile școlii, o expresie proprie și, în același timp, o expresie cu valoare morală a istoriei contemporane. Trebuie totodată marcat faptul că orice profesor absolvent de facultate își împlinește în felul acesta o lacună și, printr-o atentă implicare istoriografică în studierea dosarului Holocaustului în România, sperăm nu doar la schimbarea unei paradigme educative, ci și la schimbarea unei mentalități, are nevoie de sănătate, are nevoie de sprijin, de reazem etic și care trebuie de acum înainte să marcheze actul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
război realizează adevăratele dimensiuni ale Shoah-ului (termen care Îl Înlocuiește pe cel, prea ambiguu, de „Holocaust”) și Începe să-i asculte pe supraviețuitori (Primo Levi, Robert Antelme, Imre Kertesz), vocea lui David Rousset 2 fiind multă vreme Înăbușită. Totuși, dezbaterea istoriografică nu s-a Încheiat nici În Germania, nici În Franța și percepem Încă, mai mult sau mai puțin deformate de mass-media, ecouri de provocări, de pseudo-justificări și de dovezi de rea-credință. Epitetul de „revizionist” sau de „negaționist”, desemnând Înainte de toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Mihail Sturdza? MIHAIL STURDZA: În calitate de domn al Moldovei voi conduce această țară cu aceeași dăruire și devotament ca și până acum; însă pentru a asigura echilibrul intern al țării nu voi ezita să apelez la ajutorul armatei pentru a Accente istoriografice 8 înfrânge răscoalele. Cu alte cuvinte, voi fi un domn autoritar ca și până acum, reintroducând cenzura și încercând să respect unele drepturi și libertăți ale oamenilor! ALEXANDRU IOAN CUZA: Domnule Mihail Sturdza, veți respecta drepturile oamenilor așa cum ați făcut
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
ca o slăbiciune! De altfel, protestez, domnule fost pârcălab de Galați! Îmi aduceți o ofensă personală afirmând aceste lucruri despre mine! Nu tolerez acest comportament! ALEGĂTORUL 1: S-a dus vremea domnilor autoritari, de când cu războiul civil din Anglia! Accente istoriografice MIHAIL STURDZA (supărat de cele auzite): Cum îndrăznești, domnule, să jignești un fost domn al Moldovei! Vezi că pun să te aresteze! (Apoi, către gardieni) Dați-l afară pe acest instigator! CAIMACAMUL 1: (către gardieni) Să iasă afară! GARDIENII: (doi
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
domniei voastre să vă prezentați programul politic, domnule Grigore Sturdza! GRIGORE STURDZA: Eu reprezint interesele conservatorilor, ale marilor proprietari de pământ și doresc menținerea drepturilor și privilegiilor acestora, care, de altfel, sunt un factor permanent de stabilitate în viața Accente istoriografice 11 politică a țării! Așadar, voi încerca să mențin marea proprietate de pământ și votul censitar, când voi fi eu domn! ALERGĂTORUL 2: Adică niciodată! CAIMACAMUL 3: Liniște în sală! Altfel vă dau afară! Mulțumesc, domnule Grigore Sturdza. Însă am
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
strădania de găsire - în persoana lui Sava Ieromonahul - a unui autor pentru această scriere, pe care tradiția o pune fără temei pe seama școlitului fiu al lui Miron Costin. În ultima carte, Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, apărută postum, spiritul cel mai însemnat pe care l-a dat românitatea în secolul al XVII-lea se înalță, prin comentariul pertinent și argumentat al lui V., către piedestalul de mentor ascultat în literele românești. SCRIERI: Ion Neculce, București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
românești. SCRIERI: Ion Neculce, București, 1968; Miron Costin. Interpretări și comentarii, București, 1973; Grigore Ureche, București, 1979; Cronicarul Radu Popescu, București, 1987; Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin, București, 1989; Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, postfață Dan Horia Mazilu, București, 1995. Repere bibliografice: I.D. Lăudat, „Ion Neculce”, CRC, 1969, 3; Ion Caproșu, „Ion Neculce”, AIX, t. VII, 1970; Piru, Varia, I, 19-21; Șerban Cioculescu, Marginalii despre Grigore Ureche, RL, 1979, 14; Mircea Anghelescu, Din nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
copil”, un supliment pentru cei mici, apoi „Monitorul”, iar din 2003 - foaia căminului de vârstnici; cinci publicații, reunite sub egida celei mai longevive gazete românești de pretutindeni din mediul rural, la care sub aceeași ocrotire se mai adaugă zece lucrări istoriografice, literare, și memorialistice. Autorii: comloșeni, care din inițiativa „Sufletului nou” au mai dezvelit 31 de plăci comemorative într-un adevărat „Panteon al oamenilor de seamă din Comloșu Mare”, un gest de înalt civism și spiritualitate românească, moment care ne poartă
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
ediție a operelor complete Giordano Bruno reprezintă un eveniment cultural de excepție. 2. Așa cum declara în Prefață coordonatorii volumului, intenția autorilor a fost de a oferi lectorilor italieni nu o dezbatere sau o polemică asupra corectitudinii și relevantei anumitor teorii istoriografice, ci o perspectivă asupra României contemporane prin înțelegerea trecutului sau. Această a fost gândită că o succesiune a celor mai importante etape din istoria românilor, de la "moștenirea Antichității" (capitol scris de Alexandru Vulpe) la perioada postbelică și cea "de tranziție
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
mental), argumentarea și metoda de prezentare a micro- și macrocosmosului. Savanții dezbat istoriografia pe subiecte gen "Istoriografia catolicismului" sau "Istoriografia islamului timpuriu" ori "Istoriografia chineză", precum și alte abordări specifice, cum ar fi, spre exemplu, istoria politică și istoria socială. Literatura istoriografică s-a dezvoltat accentuat începând cu secolul al XIX-lea, odată cu ascensiunea istoriei academice. Măsura în care istoricii erau influențați de propriile grupuri de interese și, totodată, de concepțiile personale cu privire la țara lor natală este o chestiune mult dezbătută. Interesele
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
scris lucrarea "Cucerirea Constantinopolului", unde căuta să justifice atacul dat de creștinii apuseni împotriva creștinilor răsăriteni. Opera are un stil sobru, fără ornamente inutile, fiind o lucrare bine informată, uneori părtinitoare, latinii fiind uimiți de bogăția Constantinopolului. Este prima lucrare istoriografică în limba franceză. Jean de Joinville (1224/1225- 317), cronicar francez, seneșal de Champagne, ce provine dintr-o familie nobilă; a participat la cruciada a VII-a, devenind un apropiat al regelui Ludovic (1248-1254) și a scris, în limba franceză
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
al-Hassan al-Hamadani din Yemen (m. 945), Abdul Latif al-Baghdadi (1162-1231) și al-Idrisi din Egipt (d. 1251) au dezvoltat metode arheologice elaborate pe care le-au folosit în săpături și cercetări pe situri arheologice antice. Ibn Khaldun (1332-1406) a publicat studiile istoriografice numite Muqaddimah ("Introducere la istoria universală") și Kitab al - I'bar ("Cartea de consiliere"). Muqaddimah a pus bazele observării rolului statelor și a dezbătut ridicarea și căderea civilizațiilor. Autorul a dezvoltat o metodă nouă pentru studiul istoriei și, astfel, Khaldun
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
în crize economice, stagnare demografică, războaie (precum Războiul de 30 de ani sau Războaiele lui Ludovic al XIV-lea). Istoriografia barocă a practicat o istorie relativistă, în sensul că istoricul nu crede că poate relua trecutul, soluția fiind un discurs istoriografic ce ține de sfera moralului și a eticului. Istoria barocului a semnificat exuberanță, morală și erudiție, meritul revenind unor călugări benedictini. Jacques-Benigne Bossuet (n. 27 septembrie 1627- d.12 aprilie 1704) a fost un episcop francez, teolog, orator renumit și
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]