3,057 matches
-
Om politic și de stat britanic conservator-tory-Prim ministru în intervalul 1783-1804, unul dintre cei mai redutabili adversari politici ai lui Napoleon Bonaparte. 70 "Revoluția glorioasă" sau "Revoluția fără vărsare de sânge" din anul 1688. I s-a spus așa în istoriografie pentru a fi deosebită de revoluția burgheză clasică, din anii 1642-1649. Ultimul monarh englez din dinastia Stuart, Iacob al II-lea (1685-1688), fiul regelui judecat și decapitat Carol I Stuart, părăsit de toată lumea și nemaiavând vreun sprijin, a părăsit tronul
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de externe al dublei monarhii (1906-1912). 87 Henric al III-lea de Valois, rege al Franței (1574-1589). 88 Ziua de 10 august 1792, a asediului Palatului Tuilleries de către Garda Națională, Comuna Insurecțională și masele de sans culottes, este considerată în istoriografia franceză a doua zi importantă a Revoluției Franceze, după 14 Iulie 1789. Masele pariziene, în număr de circa 20.000 de oameni, dispunând și de un număr de 12 tunuri, au asediat Palatul Tuilleries, unde se afla familia regală, palat
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
atenția asupra unei țări cu care avem anumite afinități și care trimite aici o masă de muncitori de toate nivelurile. Instituțiile culturale românești, și nu doar cele culturale, trebuie să găsească modalitatea de a atrage atenția asupra subiectului România. În istoriografia italiană orientată spre acest sector, sunteți un reprezentant al celei de-a III a generații, după cele marcate de Oscar Randi și Mario Pacor. Sunteți autorul a numeroase studii dedicate Ungariei, Bulgariei, Greciei, dar mai cu seamă României. Cartea dvs.
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
Braga propune, practic, corectarea percepției clișeizate a medievalității, dovedind că o ucenicie în atelierele geografilor, călătorilor și cartografilor lumii "vechi" este recompensată prin foloase indubitabile. Fascinantă rămâne bucuria abia disimulată a autorului de a străbate spațiile rezervate ale unei considerabile istoriografii și ale unor depozite arhivistice și de biblioteci cu sentimentul întâlnirii cu terra incognita. Într-adevăr, istoriile pe care le aduce Corin Braga la suprafață sunt nebănuite, uluitoare, iar maniera în care le știe țese într-o tramă proprie dezvăluie
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
Sunt tentat să iau această autoapreciere mai degrabă ca pe o cochetărie sau ca pe un exces de modestie. Gabriel Dimisanu a scris în ultimii ani texte fundamentale despre literatura perioadei imediat postbelice, anii 1945-1947 (o adevărată gaură neagră în istoriografia noastră literară pentru că mulți autori publicați în acest intermezzo de libertate între două dictaturi - Regele Mihai se afla încă pe tron, speranțele erau multe, teroarea stalinistă nu se întrezărea încă - au fost ulterior închiși sau au fugit din țară, întreaga
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
ca mine: istorici, politologi și nici un literat. Dar a avut multă răbdare și talentul de a ne învăța limba și literatura română. Din când în când, ne lamentam că nu prea avem timp, că noi trebuie să ne ocupăm de istoriografie etc. - Cu ce scriitori ați început? - Cu marii clasici: Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu. Și am luat act de cele mai importante curente și influențe literare. După ce am venit în România, am înțeles că profesoara a avut dreptate, în sensul că
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
e opinia dumneavoastră în legătură cu acest subiect? - Am și acum convingerea că tradițiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaș de evoluție normală. Dar să demonstrez pornind de la acest amplu eseu al lui Ibrăileanu. Pregătesc un studiu despre istoriografia română între 1880 și 1947. Pasul decisiv l-au făcut istoricii Dimitrie Onciul, considerat, de altfel, și intemeietorul istoriografiei critice românești, care venea din Bucovina, Ioan Bogdan și Constantin Giurescu, din aceeași generație grupată în jurul "Convorbirilor literare", mutată de la Iași
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
pe un făgaș de evoluție normală. Dar să demonstrez pornind de la acest amplu eseu al lui Ibrăileanu. Pregătesc un studiu despre istoriografia română între 1880 și 1947. Pasul decisiv l-au făcut istoricii Dimitrie Onciul, considerat, de altfel, și intemeietorul istoriografiei critice românești, care venea din Bucovina, Ioan Bogdan și Constantin Giurescu, din aceeași generație grupată în jurul "Convorbirilor literare", mutată de la Iași la București, revistă devenită, în măsură considerabilă, istorică. Oricum, cu spații mult reduse pentru literatură. Dar și literatura publicată
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Iași la București, revistă devenită, în măsură considerabilă, istorică. Oricum, cu spații mult reduse pentru literatură. Dar și literatura publicată acum era de nivel modest. Nu se compară cu literatura publicată în perioada ieșeană. Asistăm, însă, la o profesionalizare a istoriografiei. în acest studiu, încep cu niște comentarii pe marginea unor citate din eseurile lui Maiorescu "Observări polemice" și "în contra direcției de azi în cultura română" și din lucrarea "Istoria contemporană a României". Observând lipsa de progres în istoriografia românească, am
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
profesionalizare a istoriografiei. în acest studiu, încep cu niște comentarii pe marginea unor citate din eseurile lui Maiorescu "Observări polemice" și "în contra direcției de azi în cultura română" și din lucrarea "Istoria contemporană a României". Observând lipsa de progres în istoriografia românească, am subliniat că literatura a avut un efect pozitiv asupra istoriografiei de început... - Să revenim, stimate domnule profesor, la criticismul românesc... - Consider că Ibrăileanu are dreptate când scrie că acest spirit critic s-a dezvoltat mai întâi în Moldova
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
unor citate din eseurile lui Maiorescu "Observări polemice" și "în contra direcției de azi în cultura română" și din lucrarea "Istoria contemporană a României". Observând lipsa de progres în istoriografia românească, am subliniat că literatura a avut un efect pozitiv asupra istoriografiei de început... - Să revenim, stimate domnule profesor, la criticismul românesc... - Consider că Ibrăileanu are dreptate când scrie că acest spirit critic s-a dezvoltat mai întâi în Moldova. într-un studiu al nostru despre efectele imperiilor ce au înconjurat }ările
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
o privire lucidă, critică ceva din țara lui, imediat este taxat ca trădător de neam, ceea ce dăunează chiar națiunii înseși. O paranteză: în literatură, cu nuanțele expresiei artistice, cu metafore, există mai mult spirit critic decât în multe lucrări de istoriografie. - Aminteați de un preferat al Dumneavoastră din spiritualitatea românească și de o lucrare a sa. în această operă, revendicată și de sociologie, autorul emite părerea, argumentată, că, dacă }ările Române ar fi fost catolice, destinul lor, al României ar fi
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
este să găsești editori, oameni de talent care să traducă frumos, expresiv din română în alte limbi de largă circulație. - Ați adus vorba, în discuția noastră, de câteva ori, de talentul în a scrie o carte, fie ea și de istoriografie, politologie. Ce tip de scriitură vă este mai aproape? - Sunt pentru scrisul expresiv. Și Iorga a spus că între istoric și literat nu este despărțire. Cred și eu că o istorie bună trebuie scrisă frumos, într-un limbaj expresiv, bazată
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Doina Condrea Derer Puse în fața evidenței, critica și istoriografia literară italiană au introdus de mai multă vreme, la capitolul autori, o nouă categorie: a universitarilor - teoreticieni și exegeți - convertiți la beletristică. În realitate, situația nu este total inedită, putînd fi invocați, de exemplu, Antonio Borgese, estetician și prozator din
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
și, mai ales, de amărăciunea că soarta îl lipsise pe nedrept de ființele cele mai apropriate. Cu excepția mai tînărului prieten, Boccaccio, nimeni nu intuiește că renumele obținut prin trudă și talent, apărat cu lumească egolatrie, nu-i alină suferința. Deși istoriografia literară a oferit demult o imagine echilibrată, cu umbre, nu doar lumină, a "primului artist" (cum îl numea romanticul De Sanctis pe Francesco Petrarca, opunîndu-l "primului poet", adică lui Dante), personajul lui Santagata, neîmpăcat cu declinul, departe de seninătatea atribuită
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
Ierusalim. Sunt dezgropate vechi amintiri și povestiri auzite de la părinți sau cunoscuți, chipuri din fotografii de demult, de rude apropiate care și-au găsit sfârșitul în lagăre de concentrare sau au fost executate în timpul pogromului de la Iași, reduse dureros în istoriografia oficială la condiția de simple cifre în statistica victimelor "antifasciste" din timpul celui de-al doilea război mondial. Între mit și realitate, Leon Volovici stabilește de fiecare dată proporția justă, fără exagerări propagandistice și fără să se îmbete cu apă
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
d-sale, evident într-un mod tendențios, de "călinescianism", în înțeles de subordonare epigonică, N. Manolescu are onestitatea de-a admite fără echivoc însemnătatea, nesleită în actualitate, a Divinului critic, al cărui merit, "în raport cu stadiul la care el a găsit istoriografia noastră literară în 1941 a fost enorm". Credem că orice om avizat, de bună credință, n-ar putea decît să subscrie o asemenea judecată. însă nu mai puțin transpare o tenace intenție de delimitare a criticului de înaintașul nostru, înscrisă
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
o întreagă listă de supuși dovediți ai lui Iliescu joacă rolul de supraveghetori ai activităților instituției. Halucinant! Premisele obiectivității fiind călcate în picioare din prima clipă, a fost necesar ca în această aventură să fie atrase și personalități respectabile ale istoriografiei contemporane: de la Dinu C. Giurescu și Florin Constantiniu, la Miodrag Milin și Adrian Cioroianu, oameni de calitate au fost invitați să joace roluri mai mult sau mai puțin decorative în sinistra operație de ștergere a urmelor, preconizată de mintea înspăimântată
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
Philippe Caracostea a îmbrățișat întreaga perioadă de după cel de-al doilea război mondial, fiind punctată de expoziții la Paris, New York, Köln, Bruxelles, Orléans ș.a. A făcut parte din ceea ce s-a numit "școala de la Paris", fiind un artist omologat de istoriografia franceză de artă (Guy Vignolet, La Jeune Peinture 1941-1961, Paris, 1985, p. 131; Lydia Harambourg, L^Ecole de Paris 1945-1965. Dictionnaire des peintres, Neuchâtel, 1993, pp. 85-86). Pictura lui Philippe Caracostea pledează parcă pentru întoarcerea la culoare și la formele
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]
-
Ceaușescu trebuia să avem o istorie permanent triumfătoare, acut expresivă și violent curajoasă, alcătuită din figuri una și una - un fel de sfinți ce nu ezitau să ia în mână spada pentru a apăra brazda strămoșească... Ulterior, am constatat că istoriografia și ideologia comunistă nu inventaseră nimic. Stilul bombastic, lăudăroșenia calpă, lipsa de logică și credibilitate erau apanaje ale "marii școli istorice" din veacul al nouăspreze-celea și continuată până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Nu-mi trece prin minte
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
000 de evrei. Uluitor este un document german, citat de autor, potrivit căruia autorităților române li s-ar fi cerut, la un moment dat, să întrerupă execuțiile de teama izbucnirii unor epidemii. Informația este cu atât mai șocantă cu cât istoriografia noastră a negat până de curând implicarea românilor în Holocaust. Mai mult, s-a acreditat ideea că mareșalul Antonescu ar fi fost un fel de protector al evreilor. Jean Ancel recunoaște că mareșalul a refuzat cu adevărat o solicitare a
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
deschidere O știință nouă: bibliologia în învățământul universitar din România, 12 noiembrie 1932, publicată în 1933. Lucrând în Biblioteca Academiei sub îndrumarea lui Ioan Bianu și al lui Al Sadi Ionescu, profilându-se pe bibliografie - domeniu în care a publicat Istoriografia românească între 1921 și 1932, repertoriu bibliografic întocmit împreună cu Ioan Lupu, publicat în Anuarul Institutului de Istorie (1923) -, studiind în Franța, la École des Chartres, cu un stagiu la Bruxelles, el a pledat pentru introducerea bibliologiei ca disciplină de studiu
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Incunabule și cărți rare tipărite în Apus (1482-1600) ș.a. A colaborat la prestigioase institute internaționale de profil din Washington, Paris, Oxford ș.a. cu studii referitoare la România. A rămas în istoria bibliologiei românești ca autorul primei bibliografii speciale curente consacrată istoriografiei române, continuată până în 1969 cu alți colaboratori. A realizat numeroase studii (Bibliografia la români. O încercare de bibliografie a bibliografiilor românești, 1928 ș.a.) sau bibliografii speciale (Contribuții românești privitoare la istoriografia universală, 1927-1936), biobibliografii: Bibliografia operei lui Gh. Bogdan Duică
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
bibliologiei românești ca autorul primei bibliografii speciale curente consacrată istoriografiei române, continuată până în 1969 cu alți colaboratori. A realizat numeroase studii (Bibliografia la români. O încercare de bibliografie a bibliografiilor românești, 1928 ș.a.) sau bibliografii speciale (Contribuții românești privitoare la istoriografia universală, 1927-1936), biobibliografii: Bibliografia operei lui Gh. Bogdan Duică - 1883-1934; G.G. Mateescu - 1892-1929 (biobibliografie) ș.a. A susținut introducerea unei tehnici bibliografice la nivel internațional, ca întemeietor de școală bibliologică (la Cluj, în paralel cu cea de la București înființată de Ioan
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
adăpostit renumita sa bibliotecă al cărei fond valoros (între care două exemplare ale Bibliei de la București) a putut fi reconstituit grație ex-librisului cu însemnele puterii domnești. Concepută a susține interesele politice și diplomatice ale țării, cu un profil orientat spre istoriografie și teologie, dar și lexicografie (multe dicționare și lexicoane) sau (mai puțin) literatură greacă și latină, Biblioteca domnească de la Hurezi a anticipat „depozitul legal” întrucât fiecare editor era obligat să aducă aici un exemplar din cărțile tipărite. Domnitorul a avut
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]