350 matches
-
fiind importanța pe care o are istorismul în definirea viziunii lui Dilthey și a drumului său către o Weltanschauungsphilosophie, ne simțim motivați să tratăm mai pe larg această problemă în continuare, într-un capitol separat, unde vom sublinia totodată implicațiile istorismului asupra continuității și/sau discontinuității în filozofie. NOTE ȘI COMENTARII 1 În anul 1860 Dilthey își anunța intenția de a realiza "o nouă critică a rațiunii pure pe temeiul unei concepții istorico-filozofice" (apud Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de Weltanschauungen), pentru că în primul rând criteriile de clasificare sunt altele. 33 L. Blaga, Fețele unui veac, pp. 142-145. 34 Apud ibid., p. 143. 35 Alături de "raționalism" (termenul consacrat, folosit la noi de Tudor Vianu în cunoscutul studiu Raționalism și istorism vezi Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, 1979), utilizăm și termenul de "supraistorism" (care apare la Mircea Florian vezi cap. Istorism supraistorism din Recesivitatea..., II), pentru că ni se pare mai sugestiv în contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ibid., p. 143. 35 Alături de "raționalism" (termenul consacrat, folosit la noi de Tudor Vianu în cunoscutul studiu Raționalism și istorism vezi Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, 1979), utilizăm și termenul de "supraistorism" (care apare la Mircea Florian vezi cap. Istorism supraistorism din Recesivitatea..., II), pentru că ni se pare mai sugestiv în contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. Pentru întregul context vezi II, 2Bj. 37 În ceea ce privește încercarea hegeliană de a depăși neajunsurile istorismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
studiu Raționalism și istorism vezi Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, 1979), utilizăm și termenul de "supraistorism" (care apare la Mircea Florian vezi cap. Istorism supraistorism din Recesivitatea..., II), pentru că ni se pare mai sugestiv în contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. Pentru întregul context vezi II, 2Bj. 37 În ceea ce privește încercarea hegeliană de a depăși neajunsurile istorismului prin supraistorism, vezi II, 2Bc. 38 E. Spranger relevă prezența factorului protestant în procesul apariției romantismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Istorism supraistorism din Recesivitatea..., II), pentru că ni se pare mai sugestiv în contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. Pentru întregul context vezi II, 2Bj. 37 În ceea ce privește încercarea hegeliană de a depăși neajunsurile istorismului prin supraistorism, vezi II, 2Bc. 38 E. Spranger relevă prezența factorului protestant în procesul apariției romantismului printr-o interesantă disociere de catolicism. Autorul evocat opune catolicismului protestantismul, având în vedere aspirațiile universaliste ale celui dintâi și cultivarea valorilor individuale de către
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Tocmai absența "adevărului absolut și obiectiv" îl determină, bunăoară, pe Troeltsch să considere că "evidența unei convingeri religioase conștiente și condiționate individual" reprezintă modalitatea cea mai nimerită pentru a depăși imaginea deconcertantă oferită de numeroasele puncte de vedere tolerate de istorismul relativizant (Ernst Troeltsch, Der Historismus und seine Überwindung apud E. Spranger, Der Sinn..., p. 25, unde autorul califică atitudinea lui Troeltsch drept "o religiozitate combativă", eine kämpfende Gläubigkeit). Spranger remarcă totuși că "eliberarea sistemului valorilor individuale", "acest progres în adevăratul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
capitol (I, 3F), când vom face primele distincții între științele naturii și științele spiritului. De altfel, cartea citată a lui Riedel conține suficiente argumente în același sens. Simpla lectură a titlului unui dintre capitolele ei este grăitoare: Între pozitivism și istorism. Asupra originii contradicției dintre explicare și comprehensiune. 67 Helmholtz consideră că, spre deosebire de Geisteswissenschaften, "științele naturii au ca obiect o materie exterioară, indiferentă", care "nu prezintă poate un interes nemijlocit pentru cultivarea spiritului" (s.n. apud Mircea Flonta, Imagini ale științei, București
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
gândul atât la Husserl, pentru care "orice critică veritabilă, penetrantă, oferă chiar ea însăși mijloace de a progresa" (pentru întregul context vezi II, 1Be), cât și la ideea de progres paradigmatic, așa cum vom arăta că apare ea la Dilthey. În vreme ce istorismul presupune doar discontinuitate, progresul implică și conservare. 160 M. Riedel, op. cit., p. 37. 161 Ibid. 162 Am văzut că în principiu este vorba despre o explicație a posteriori, rezultată în urma unui demers preponderent inductiv. 163 Ibid., p. 39. Făcând distincția
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
orientat spre realitate în prima perioadă a vieții, de un romantism acut în a doua", observă pe drept temei Blaga (ibid., p. 156). M. Florian se referă și el explicit la faptul că "în sociologia lui Comte se împletesc armonic istorismul și naturalismul", altfel spus, romantismul și pozitivismul (Recesivitatea..., II, p. 357). Același autor vorbește despre "coloritul utopic" al concepției lui Comte în legătură cu raportul dintre "viața speculativă" și cea "activă", subliniind că viziunea filozofului francez este "modelată după organizarea medievală a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
du bist", explică Noica în Devenirea întru ființă, p. 14. 208 M. Riedel, op. cit., p. 37. Potrivit celor arătate anterior (vezi I, 2B), renunțarea la ideea unei conștiințe în genere în favoarea ideii de "conștiință istorică" a dus într-adevăr în istorism la "înlocuirea perspectivei generalizatoare" promovate de speculația metafizică tradițională. Totuși, utilizarea sintagmei de "perspectivă individualizatoare" ni se pare întrucâtva riscantă, pentru că poate induce ideea unei pure subiectivități de tip romantic, exces de care Dilthey s-a ferit întotdeauna (vezi infra
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ASUPRA EVOLUȚIEI FILOZOFIEI Acest capitol cuprinde cele mai importante teme ale cercetării de față. Desigur, ele sunt subordonate temei principale, care pe baza ideilor enunțate aici va fi aprofundată în ultimul capitol dintr-o altă perspectivă, epistemologică. La început analizăm istorismul în genere, precum și viziunea istoristă despre filozofie. Urmărim să determinăm astfel condițiile de apariție, evoluția și caracteristicile istorismului relativist în care se integrează opera lui Dilthey. Aici vizăm însă cu precădere implicațiile acestei orientări asupra epistemologiei diltheyene. Așa ajungem să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
temei principale, care pe baza ideilor enunțate aici va fi aprofundată în ultimul capitol dintr-o altă perspectivă, epistemologică. La început analizăm istorismul în genere, precum și viziunea istoristă despre filozofie. Urmărim să determinăm astfel condițiile de apariție, evoluția și caracteristicile istorismului relativist în care se integrează opera lui Dilthey. Aici vizăm însă cu precădere implicațiile acestei orientări asupra epistemologiei diltheyene. Așa ajungem să înțelegem statutul filozofiei ca Weltanschauung și să justificăm necesitatea unei metafilozofii. De asemenea, o dată cu evidențierea trăsăturilor esențiale ale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Johann Gustav Droysen 1, poate fi echivalat cu o epistemologie a științelor istorice. Historismus analizează faptele istorice mai curând în sincronia lor și are în vedere contextualizarea acestora. Întrucât caută să le prezinte pe cale genetică, pornind de la condițiile istorice date, istorismul refuză schemele prestabilite, fie ele de natură pur dogmatică, deduse din principii socotite universal valabile, fie de natură istoricistă, deduse din presupusele legi ale trecerii de la o formă istorică la alta, în sensul determinismului istoric despre care vorbește Karl Popper
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
importanța exagerată ce li se atribuie acestora, și mizează pe legi ce ar determina cursul istoriei, menite să pună în lumină faptul că evoluția istorică ar avea un sens prestabilit. Anticipând termenii discuției din acest capitol, am putea spune că istorismul se axează pe ideea discontinuității, în timp ce istoricismul mizează pe continuitate. În fine, Geschichtswissenschaft este istoria ca știință; ea studiază dinamica vieții sociale fie în ansamblu, fie în diferite segmente sau epoci ale ei, încercând să explice fenomenele istorice pe baza
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe continuitate. În fine, Geschichtswissenschaft este istoria ca știință; ea studiază dinamica vieții sociale fie în ansamblu, fie în diferite segmente sau epoci ale ei, încercând să explice fenomenele istorice pe baza motivelor care le produc. B) Scurt istoric al istorismului Pentru prezentarea acestui istoric ne bizuim, în principal, pe lucrarea lui Herbert Schnädelbach Philosophie in Deutschland 1831-1933, care conține o bună sistematizare în ceea ce privește istorismul, oferindu-ne în formă concentrată un nimerit punct de plecare pentru interpretarea noastră. a) Originile istorismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ei, încercând să explice fenomenele istorice pe baza motivelor care le produc. B) Scurt istoric al istorismului Pentru prezentarea acestui istoric ne bizuim, în principal, pe lucrarea lui Herbert Schnädelbach Philosophie in Deutschland 1831-1933, care conține o bună sistematizare în ceea ce privește istorismul, oferindu-ne în formă concentrată un nimerit punct de plecare pentru interpretarea noastră. a) Originile istorismului Schnädelbach consideră că istorismul (Historismus) a apărut către sfârșitul secolului al XVIII-lea, ca o reacție la "raționalismul, pretins anistoric, al filozofiei iluministe". Acesta
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorismului Pentru prezentarea acestui istoric ne bizuim, în principal, pe lucrarea lui Herbert Schnädelbach Philosophie in Deutschland 1831-1933, care conține o bună sistematizare în ceea ce privește istorismul, oferindu-ne în formă concentrată un nimerit punct de plecare pentru interpretarea noastră. a) Originile istorismului Schnädelbach consideră că istorismul (Historismus) a apărut către sfârșitul secolului al XVIII-lea, ca o reacție la "raționalismul, pretins anistoric, al filozofiei iluministe". Acesta din urmă susținea că "tot ce-i omenesc este condiționat și determinat de niște principii raționale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoric ne bizuim, în principal, pe lucrarea lui Herbert Schnädelbach Philosophie in Deutschland 1831-1933, care conține o bună sistematizare în ceea ce privește istorismul, oferindu-ne în formă concentrată un nimerit punct de plecare pentru interpretarea noastră. a) Originile istorismului Schnädelbach consideră că istorismul (Historismus) a apărut către sfârșitul secolului al XVIII-lea, ca o reacție la "raționalismul, pretins anistoric, al filozofiei iluministe". Acesta din urmă susținea că "tot ce-i omenesc este condiționat și determinat de niște principii raționale, în esență invariabile, iar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
teoria dreptului natural și promovarea ideilor despre libertatea individuală, nu numai în plan social, ci și la nivelul conștiinței 4. Așa se face că însuși Schnädelbach vorbește despre "un iluminism istorist", opus "raționalismului anistoric". În acest context, el precizează că istorismul "luptă cu înseși argumentele filozofiei iluministe împotriva pozițiilor iluministe anistorice, iar apoi împotriva mișcării iluministe în ansamblul ei". Ca atare consideră autorul citat -, istorismul "practică un iluminism situat deasupra iluminismului și nu este, în calitatea lui de critică a iluminismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
însuși Schnädelbach vorbește despre "un iluminism istorist", opus "raționalismului anistoric". În acest context, el precizează că istorismul "luptă cu înseși argumentele filozofiei iluministe împotriva pozițiilor iluministe anistorice, iar apoi împotriva mișcării iluministe în ansamblul ei". Ca atare consideră autorul citat -, istorismul "practică un iluminism situat deasupra iluminismului și nu este, în calitatea lui de critică a iluminismului, pur și simplu un anti-iluminism"5. Așa e posibilă apariția unei mișcări ca Sturm und Drang-ul în plin Aufklärung. Așa se ivesc categoriile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
devine posibilă apariția conștiinței istorice factorul determinant în uriașa răsturnare de idei care avea să conducă la hegelianism și apoi la relativism în filozofie, la romantism și mai târziu la realism în arte. Credem că dacă astăzi putem vorbi despre istorism și despre rolul lui major în configurația spirituală a ultimelor două secole, acest lucru se datorează în primul rând redeșteptării conștiinței istorice atât individuale, cât și colective, cea din urmă îmbrăcând mai ales forma conștiinței naționale. Tot conștiinței istorice care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
valorilor individuale, în detrimentul unui model invariabil, atemporal și aspațial, de tipul celui promovat de raționalismul clasic (vezi I, 2A și 2B). În acest sens trebuie înțeleasă "valoarea tradiției", despre care vorbește Schnädelbach atunci când se referă la caracterul "esențialmente conservator" al istorismului 6. Să mai adăugăm că pentru aceasta estetica romantică a impus în plan artistic cultivarea tradițiilor și a "culorii locale". În fine, tocmai acest nou spirit, orientat spre particular și diversitate, face cu putință o istoricizare a ceea ce Dilthey va
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
redescoperă propria istorie și încep să-și creeze propria filozofie. b) Accepțiunile termenului Pe lângă această utilizare 8, termenul de Historismus a capătat uneori și alte accepțiuni. Referindu-se la ele, Schnädelbach vorbește despre două "forme degenerate", care au emanat din istorism "cu o consecvență specifică", făcând până la urmă din acesta "un cuvânt de ocară"9: pozitivismul din științele spiritului (care adună material istoric nediferențiat valoric) și relativismul istoric, care fiind lipsit de o "orientare normativă", se constituie totuși într-o "justificare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
are în comun cu iluminismul afirmarea unei atitudini raționale prin susținerea necesității de a se trece la o epocă nouă, cea a cunoașterii pozitive. Ca atare, nu credem că putem vorbi așa de tranșant ca autorul citat despre descendența din istorism a "pozitivismului din științele spiritului", ci mai degrabă a pozitivității. În al treilea rând, suntem de părere că acest spirit pozitiv se află într-un raport de intercondiționare cu istorismul, nu de descendență. În acest sens socotim că ascensiunea relativismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vorbi așa de tranșant ca autorul citat despre descendența din istorism a "pozitivismului din științele spiritului", ci mai degrabă a pozitivității. În al treilea rând, suntem de părere că acest spirit pozitiv se află într-un raport de intercondiționare cu istorismul, nu de descendență. În acest sens socotim că ascensiunea relativismului istorist a fost favorizată nu doar descoperirea conștiinței istorice, ci și de uriașele progrese științifice înregistrate în ultimul veac și jumătate. Ritmul accelerat de dezvoltare a științelor a pus în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]