664 matches
-
toate domeniile. În anul 1941, la 12 ani, aflat cu familia sub ocupație sovietică, scapă dintr-o coloană de deportați. Războiul de eliberare se termină greu pentru basarabeni care, în 1944, sunt nevoiți să ia drumul pribegiei. Un lung și istovitor periplu prin orașe din România: Călărași, Râmnicu Sărat, Beiuș, Oradea, se încheie în Cetatea Episcopală, unde, sub protecția, încă influentă a episcopului de Oradea, familia este ferită de urmăririle Comisiilor mixte de repatriere. Studiază la Liceul Emanuil Gojdu din Oradea
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
Cutremurul din 4 martie 1977 a însemnat, în amintirile celor care s-au luptat atunci să-i șteargă urmele, o cursă istovitoare pentru salvarea de vieți, într-o atmosferă și peisaj de sfârșit de lume. Medicul Fălticeni Popescu era de gardă la Spitalul de Urgență Floreasca în seara de 4 martie 1977 și chiar și după 35 de ani își amintește pas
36 de ani de la cutremurul din 1977. Mărturii [Corola-blog/BlogPost/93019_a_94311]
-
pregătesc pentru ea, în toată vremea vieții”. Ce fac eu ca să intru acolo, căci acolo vreau să fiu, unde Dumnezeu mi-a pregătit loc? Sfinții erau foarte grijulii: permanent se gândeau la dobândirea împărăției veșnice, iar grija aceasta era uneori istovitoare, căci îi mistuia. Sfântul Pimen, fiind pe patul de moarte, era îngrijorat, iar ucenicii l-au întrebat: „Te mai îngrijorezi, părinte, după tot ceea ce ai făcut?” „Am făcut ceea ce am putut, dar știu eu că voi ajunge la Dumnezeu?, se
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
a absolvit-o la Zrenianin. El, măcelar de profesie, putea să lucreze oriunde, pentru că această meserie este căutată, dar a hotărât să se dedice celei mai mari pasiuni - agricultura. Mihael ne spune că agricultura este pasiune, nu doar o muncă istovitoare, unde roadele și recolta bună depind uneori și de viciile naturii. Pe vremuri când lucra la un magazin alimentar, după un orar încărcat urca pe tractor și ore de-a rândul își cultiva pământul moștenit din străbuni, fără să simte
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
și tristă doinind spre apus și înapoi spre răsărit... Geme pădurea lung sub cerul de plumb. Prin luminișuri luna trece, glaciară, suverană, alunecând peste potecile adânc pitite sub zăpadă, indiferentă la chemările de dor, iubiri ce mor, gânduri ce rătăcesc istovitor... Geme pădurea lung sub cerul de plumb. Ca-ntr-un somn nesfârșit, liniștea pământu' a-nvăluit și nicio umbră cu vântul se-ngână, niciun glas de om nu răsună, niciun cânt nu se aude trecând și niciun lup flămând nu privește
DOINA PĂDURII ÎN IARNĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383160_a_384489]
-
ne destăinui fapte, întâmplări, realizări, dintr-o interesantă și exemplară viață de om. În anul 1941, aflându-se sub ocupație sovietică, familia sa scapă dintr-o coloană de deportați și ia drumul pribegiei: Boris avea 12 ani. Un lung și istovitor periplu prin orașe din România începe în primăvara lui 1944 odată cu spargerea frontului pe Nistru, la nici 15 ani împliniți: Călărași, Râmnicu Sărat, Beiuș, se încheie în Cetatea Episcopală a orașului de pe Crișul Repede, unde, sub protecția, încă influentă a
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
ne destăinui fapte, întâmplări, realizări, dintr-o interesantă și exemplară viață de om. În anul 1941, aflându-se sub ocupație sovietică, familia sa scapă dintr-o coloană de deportați și ia drumul pribegiei: Boris avea 12 ani. Un lung și istovitor periplu prin orașe din România începe în primăvara lui 1944 odată cu spargerea frontului pe Nistru, la nici 15 ani împliniți: Călărași, Râmnicu Sărat, Beiuș, se încheie în Cetatea Episcopală a orașului de pe Crișul Repede, unde, sub protecția, încă influentă a
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
civilă la pământ, pentru că aproape toate resursele au fost convertite la nevoile industriei de război, cu infrastructura - atâta câtă era - spulberată, cu orașe mari - Leningrad, Kiev, Stalingrad, Kursk - distruse din temelie, Rusia a intrat aproape imediat Într-o altă confruntare istovitoare și perversă - războiul rece. Cortina de Fier a Însemnat izolare, presiune externă continuă, regim comercial defavorabil În relațiile cu Occidentul, plus mulțimea de servituți ce derivau de aici. Sigur, ele erau oarecum firești sau, În orice caz, de așteptat, Înscriindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dispari când ți-a venit sorocul, și alta când termenul Îl fixează, brutal și fără alternativă, un semen al tău, indiferent din ce rațiuni. Spre deosebire de lagărele de exterminare naziste, lagărele de muncă ale comuniștilor reprezentau o alternativă de viață. Rea, istovitoare, fără satisfacții și libertăți, umilitoare, insuportabilă, dar o alternativă. Negativă, e foarte adevărat, privită din perspectiva calității vieții rezervate nenorociților ălora, dar o alternativă a vieții, nu a morții, Înțelegi? - Tot ce Înțeleg este că niște oameni, și nu puțini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
am auzit-o din gura lui. Mă rog, aproape așa, că nu sunt bandă de magnetofon... În spiritul adevărului, am consemnat și opinia despre caz a medicilor de la sanatoriul unde l-am Întâlnit. Au fost câteva luni mai mult decât istovitoare: pur și simplu, chinuitoare. În primul rând, m-am mutat În garsoniera din Berceni, pe care o Închiriasem În urmă cu un an unui prieten rămas puțin pe drumuri după un divorț dubios. M-am felicitat că păstrasem acolo o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
existența, el ar fi fost capabil să-l găsească, de aceea fiii săi aveau obligația de a lupta cu aceeași ardoare cu care ar fi făcut-o Gacel Sayah. La apusul soarelui își reluară munca. Era într-adevăr o muncă istovitoare. Cel care se afla în fundul puțului trebuia să sape, fără nici un ajutor, doar cu mâinile, dedesubtul ultimei bucăți de piatră neagră, având mereu grijă ca aceasta să nu cadă înainte de a pune alta, care să suporte greutatea peretelui de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să trimită ordine concrete. Trupul nu se mai simțea în stare să le execute. Mecanicul a fost cel dintâi care nu și-a mai putut controla picioarele ce mergeau dintr-o parte în alta, ca picioarele unui bețiv ce făcea istovitoare eforturi ca să-și mențină echilibrul și să nu cadă la pământ, de unde nu s-ar mai fi ridicat niciodată. — Ce ai? — S-a terminat. — Ce...? — S-a termi... A fost ultimul cuvânt de care-și amintea și, când se trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și-a condus armata în Livonia. În urma acestui act de agresiune, Rusia a fost implicată într-un război cumplit care s-a întins pe durata a douăzeci și cinci de ani, împotriva Poloniei, Lituaniei, Suediei și Danemarcei. Războiul a fost lung și istovitor, iar rușii, oricât de mult s-au străduit, nu au reușit să avanseze în teritoriile inamice, iar mult râvnita ieșire la Marea baltică a rămas un vis neîmplinit. Mai mult chiar, considerând că pot profita de greu tățile rușilor, hanatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Nu că dacă ar fi știut dinainte ar fi refuzat, nici pe departe, însă fusese luat prin surprindere la sosire. Auzise de trupele speciale Spetznatz, dar în nici un caz nu se așteptase la un asemenea regim de instrucție. Pregătirea fizică istovitoare alterna cu orele de teorie și, mai ales, de învățământ politic. Știa tezele lui Marx, Engels și Lenin, la fel de bine cum știa să demonteze și să facă la loc pistolul mitralieră din dotare. În vara lui o mie nouă sute optzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
boierul pentru munca unei prăjini de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe (porumb), boierul socotea sacul 20 lei. Pentru o prăjină la secerat se plătea 0,50 lei, iar la prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpau o vită la bucate. Vita era dusă la curte și țăranul era impus la zile de muncă: prășit, secerat etc. în august 1960, mătușa Floarea V. Călin avea 75 de ani și își amintea cum tatăl ei a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
permanentă luptă cu pădurea, pentru a transforma în terenuri agricole, vii și livezi, solul acoperit de arbori seculari. Pădurea era defrișată cu toporul, după care fie că rădăcinile erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o gaură in care intra vârful unui lemn rotund, un băț mai rezistent al cărui capăt superior era fixat în grinda încăperii. Lemnul rotund - axul râșniței - era folosit pentru a putea învârti piatra de deasupra. Era o muncă grea și istovitoare și, nu degeaba, a ieșit vorba: „Cu mămăligă de râșniță și pește de undiță, nu te vezi sătul”. După mărturiile rămase, la râșniță ieșea o făină bună, boabele erau bine mărunțite, mai alesă dacă boabele de porumb erau uscate pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
călcător (pedale) pentru ca suveica să treacă printre fire. „Bătătura” putea fi din amestecă in-cânepă sau in-bumbac. Aceste operațiuni care presupun cunoștințe pe care fata-fetele le învățau de la bunici și mame, teoretică și practic, fiind puse de mici la muncă, erau istovitoare și nu au nimică artistică în ele. Artistică putea fi meșteșugul țesutului în mai multe ițe; țesătura ieșind cu model în relief, care se simțea la pipăit și se vedea în țesătură. Materialul țesut era rulat în valuri și urmau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Lunca și o vecină (reprezenta voința poporului!) a încheiat un proces-verbal de sechestru. Locuința a fost folosită până la recuperarea de către familie, ca dispensar uman. Părintele Păvăluță a fost supus, asemenea tuturor celor care intrau în mecanismele reprimării, la anchete istovitoare, injurii, bătăi, amenințări, după care Tribunalul Militar Iași l-a condamnat la 10 ani de închisoare corecțională și 5 ani interdicție corecțională, suspendarea drepturilor civile și confiscarea totală a averii, pentru „omisiunea denunțării”. După ce a stat puțin în Penitenciarul din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe de păpușoiu (porumb), boierul socotea 20 de lei. Pentru muncit o prăjină de pământ, boierul plătea le secerat 0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpa o vită pe un pârâu sau în bucate. Vita era dusă la curte și pe țăran îl impunea la zile de muncă: prășit, secerat, etc. Obiceiuri și practici religioase: Botezul: copiii erau botezați destul de repede după naștere - la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
studenției - oameni asupra cărora exercitase o influență nefastă și care-l urmaseră când ici, când colo, În aventuri mentale din care el singur scăpase neatins. De obicei, În astfel de seri (căci fuseseră multe În ultimul timp) putea scăpa de istovitoarea introspecție dacă se gândea la copii și la posibilitățile infinite ce le stăteau În față. Aplecându-se și ciulind urechile a auzit Într-adevăr, cum un bebeluș s-a trezit pe nepusă masă Într-o casă de peste drum și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
amicul lui, De bojdeuca Țicăului, De unde ar fi văzut El Gândindu-se cu alean Aceea minune "Sară de Deal". L-am căutat pe Eminescu Pe străzile întortocheate Ale Vienei sau de la Berlin, Să-i aflu urmele prin toate, Pe lungi, istovitoare drumuri, În biblioteca Humbold Pe ulițele Bucureștiului, La Blaj acolo-n mică Romă În inima Ardealului. Am rătăcit pe Canal Grande, Doar, doar îi voi auzi râsul Mereu alături de acel Chibici, Ce-l însoțea-n Veneția Pentru că erau buni amici
DOR DE POET de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361300_a_362629]
-
Valea Lupului - Călugărița. Vestit punct turistic care număra anual zeci de mii de turiști din țară și străinătate ce veneau să se bucure de priveliștile deosebite. Am prezentat până acum partea frumoasă a tabloului pictat cu greutate, cu penelul muncii istovitoare a oamenilor, în puțuri, galerii, excavând milioane de metri cubi de pământ, spărgând roca muntelui. Un număr impresionant de muncitori, veniți din toată țara, mai ales din Moldova, cam 10.000, locuiau în barăci din lemn, căptușite, numite B. Z
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
lăstari să-i înclin în ce parte vreau să arăt nonacțiunii că iarna are suflet, arde și ninge sunt de neoprit colinda pune zilei de mâine masca mimând porții egal între anotimpuri peste reveria ultimei opriri înăuntrul din mine aprinde istovitor poarta liniștii iernii * prin seva gorunului trece nisipul frunții preaplinul de nea al cuvântului fulg alb * din iarnă rămâne doar suspinul sunetul liniștii mă veghează strivindu-mă candela arde Referință Bibliografică: Liniștea iernii / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LINIŞTEA IERNII de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361569_a_362898]
-
-i strâng în brațe trunchiul noduros, să-mi culc obrazul pe crăpăturile aspre și să aspir pe nări parfumul lui bărbătesc de conifer falnic, cu spinarea dreaptă. Cu el se luptau acum cei doi flăcăi, iar lupta a fost lungă, istovitoare, pe viață și pe moarte. Iar eu, cu obrajii în palme și sufletul la gură, am asistat la execuția publică. Spre prânz, l-au urnit. S-a aplecat a dojană într-o rână. Dar tot semeț! S-a scuturat de
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]