2,990 matches
-
la locuri de muncă mai bune, fie pentru petrecerea timpului liber, intenționează să se inițieze în utilizarea calculatoarelor personale (Windows, Microsoft Office, navigarea pe Internet ș.a.), trei cursuri de limbi străine (pentru cei care doresc să învețe engleza, germana sau italiana), un curs de coafură și unul de cosmetică. Amănunte privind toate cursurile se furnizează și la tel. 0257/211 918. Înscrierile se fac de luni până vineri între orele 9 și 15 la sediul Casei de Cultură a Municipiului Arad
Agenda2004-36-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282845_a_284174]
-
în unități de întreținere și înfrumusețare - coafură, frizerie, cosmetică, masaj -, în contabilitatea generală, care vor să devină operator calculatoare (orele se desfășoară - în funcție de opțiunea cursanților - dimineața sau după-masa, grupele fiind constituite în mod corespunzător) sau să învețe engleza, germana sau italiana. Persoanele interesate se vor prezenta de luni până vineri între orele 9 și 18 la secretariatul S.A.M. Amănunte și la tel. 483 144. După cum a ținut să precizeze dl Zaharia Ciucur, directorul S.A.M. , pentru elevi, studenți, șomeri și
Agenda2004-38-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282895_a_284224]
-
fi urmate, la prețuri promoționale, următoarele: inițiere în operare pentru copii de 9-14 ani; operator calculator, după programa E.C.D.L.; asistent manager - șef de cabinet; contabilitate computerizată; tehnologii web (HTML, JS, XHTML, DHTML, Flash, SQL, PHP, ASP, XML); Autocad; engleză/germană/italiană; cursuri gratuite de pregătire pentru susținerea examenului E.C.D.L. Informații suplimentare și înscrieri, la sediul din Piața Regina Maria nr. 1, et. II, tel. 499613, 0723-350435. Lucian Ronkov „Flori în orașul florilor“ l Festival internațional În organizarea Palatului Copiilor din Timișoara
Agenda2004-27-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282609_a_283938]
-
pentru cei care doresc să devină operator calculatoare (orele se desfășoară, la alegere, dimineața sau după-masa, grupele fiind constituite în mod corespunzător) sau, fiind începători ori prezentând un nivel mediu de cunoaștere, să învețe sau să aprofundeze engleza, germana sau italiana. Pentru amănunte și înscrieri, persoanele interesate se pot prezenta de luni până vineri între orele 9 și 18 la secretariatul S.A.M. (situat în str. Arieș nr. 19, la intrarea în Casa Tineretului). Detalii suplimentare se furnizează și la numărul
Agenda2004-47-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283075_a_284404]
-
reprezentând Partidul Democrat. Este președintele Partidului Democrat și copreședinte al Alianței Dreptate și Adevăr P. N.L. -P. D. 3. Corneliu Vadim Tudor S-a născut la 28 noiembrie 1949, în București. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București. Cunoaște italiana, franceza și engleza. A urmat, în 1975, cursurile Școlii de Ofițeri de Rezervă din București. Între anii 1978-1979 a beneficiat de o bursă Herder și a studiat istoria la Viena. A lucrat în presă, la „România liberă - Magazin“ și agenția
Agenda2004-47-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283082_a_284411]
-
Tot astfel cum, tradus în turcă, Hugo, cel din Leș Orientales, nu prea mai sună alla turcă. Italienismele lui Călinescu (indimenticabil, de exemplu), pe care el le folosește că, dacă vreți, meliorative în evaluarea unor pagini ale "scripturelor române", în italiană n-au efect; cât despre celelalte limbi, traducerea nu le-ar aduce decât la "cheia" ca atare a fiecărui grâi în parte (italienismul amintit topindu-se, ca inoubliable sau unvergesslich, în tonalitatea francezei, respectiv germanei). Paradoxal, ingrat statut a ceea ce
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
pot oferi surprize interesante sau cel puțin descrieri înzestrate cu detalii pitorești. Ideea că printre "obiectele" care pot primi nume (străzi, vile, restaurante, hoteluri, firme, produse comerciale, instituții publice etc.) se numără și trenurile, datorată cercetătorului italian Enzo Caffarelli ("Rivista Italiană di Onomastica"), care întreprinde un studiu comparativ al numelor de trenuri în mai multe țări, ne oferă prilejul de a examina - sumar - situația românească. La noi, atribuirea de nume unor trenuri nu era foarte frecvență în deceniile regimului comunist, fiind
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
-mente în limba română", p. 185-198. Marca a occidentalizării romanice masive petrecute în secolul trecut, sufixul (dezvoltat de celelalte limbi romanice dintr-un element lexical latin - ablativul lui mens, -tis) a fost preluat de română deopotrivă din franceză și din italiană; sursele s-au suprapus adesea, uneori franceză oferind modelul lexical, iar italiană - structura fonetica. În articolul citat, Ion Dănăilă includea o listă impresionantă de cuvinte (229), majoritatea culese din publicistica de la jumatatea secolului trecut, din scrierile lui Heliade Rădulescu, Hașdeu
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
în secolul trecut, sufixul (dezvoltat de celelalte limbi romanice dintr-un element lexical latin - ablativul lui mens, -tis) a fost preluat de română deopotrivă din franceză și din italiană; sursele s-au suprapus adesea, uneori franceză oferind modelul lexical, iar italiană - structura fonetica. În articolul citat, Ion Dănăilă includea o listă impresionantă de cuvinte (229), majoritatea culese din publicistica de la jumatatea secolului trecut, din scrierile lui Heliade Rădulescu, Hașdeu, Filimon, Ghica ș.a. Unele par azi simple ciudățenii, complet ieșite din circulație
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
cu o altă activitate. Dintre cele mai interesante contribuții reunite de autoare în acest volum mai trebuie amintite cel puțin cîteva: o prezentare detaliată a formulelelor de politețe din română, comparate cu cele din alte limbi, în primul rînd din italiană, și în care se constată menținerea parțială a repertoriul bogat, cu un grad ridicat de ritualizare și de diversificare în funcție de aplicarea la situații-tip, a formulelor românești; de asemenea, ilustrarea experimentală a sensurilor "personale"
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
atare a cuvîntului, ca împrumut lexical, opacizîndu-i-se astfel originea metaforică, sau în calchierea sensului său, refăcîndu-se traseul metaforic. Cazul engl. mouse e cel mai cunoscut și mai evident: preluat ca atare în unele limbi, de exemplu în română sau în italiană, dar tradus în altele, cum ar fi franceza (souris). Și în română mai mulți termeni metaforici au fost traduși, calchiați: fereastră, virus - sau, în domeniul Internetului, a naviga, a vizita etc. O a doua fază, poate și mai interesantă, este
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
în franceză, în germană, în ce vrei. Nu știu de ce V. o alesese tocmai pe aceea pe care scria , care era pe spaniolă, spaniolii fiind cei mai catolici (și mai inchizitoriali). Alături, la cîțiva pași doar, era o cabină în italiană pe care scria, evident, Penitenziario, cu z, altă poveste. Virgil mă obliga să vorbesc spaniola; îi atrăsesem atenția, că nu mă descurcam, dar el voia la spanioli din cauza lui Don Quihote - spusese - și îi explicasem preotului spaniol pîntecos ce semăna
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
se vedea ce fel de pantofi ori ghete poartă popa și dacă erau ori nu făcuți sau lustruiți cum ne vorbea învățătorul la școală. Era un preot simpatic. Atît că atunci cînd îți vorbea, - cu mine convenisem să vorbim în italiană, - îți arunca în nas un damf de usturoi și de vin roșu, - Malaga?... Fără vorbă multă V. ceru să se confeseze. Italiana lui era mult prea aproximativă... Atît că știa pe de rost stanțe din Divina Commedia și ceva din
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
la școală. Era un preot simpatic. Atît că atunci cînd îți vorbea, - cu mine convenisem să vorbim în italiană, - îți arunca în nas un damf de usturoi și de vin roșu, - Malaga?... Fără vorbă multă V. ceru să se confeseze. Italiana lui era mult prea aproximativă... Atît că știa pe de rost stanțe din Divina Commedia și ceva din Eneida, dar în latină. El puse un genunchi pe treapta cea mai de jos - din cele trei - cît avea scărița proptită în
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
di Bruno Mazzoni (Inscripțiile la persoana I din cimitirul de la Săpînța îngrijite de Bruno Mazzoni), Edizioni ETS, Pisa, 1999. Autorul este un excelent specialist italian atașat trup și suflet culturii române; la începutul anilor '70 a funcționat ca lector de italiană la Universitatea din București, iar actualmente este profesor de limba și de literatura română la Universitatea din Pisa, unde mîna sa dreaptă este lingvista Rodica Zafiu, valoroasa colaboratoare a revistei noastre. Bruno Mazzoni are calitatea de a da în volumul
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
producția de film autohtonă cât și manifestări care să ducă la apariția unui climat prielnic filmului elvețian. Așa a apărut, pe harta cinematografică a lumii, în 1966, Soleure - pentru francofoni, Solothurn - pentru vorbitorii de germană și Soletta - pentru cei de italiană. Un liniștit și pitoresc orășel așezat pe malurile Aar-ului, datând din secolul IV, și având reputația de a fi cel mai frumos oraș baroc elvețian. Scriitorul Karl Spittler l-a descris de altfel ca "fabulosul oraș al acoperișurilor aurii". Această
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
abătutul subiect despre/ starea de inevitabilă contradicție între/ o mînă și alta/ chiar dacă uneori ele se spală reciproc; adică/ mă gîndeam că de două mii de ani rămîne necreștinată/ mîna stîngă - cine și-ar face semnul crucii cu/ stînga (sinistra, în italiană)? Apoi/ cu mult peste două milenii invidioasă e tanda pe manda/ stînga pe dreapta cea care caligrafiază și/ se întîlnește cu dreptele unui amar de lume/ strîngîndu-se respectuos (de ochii lumii)/ pentru a-și demonstra că nici o parte nici cealaltă
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
faptul că singura limba în care m-am citit tradus este engleză. (Cît despre traducerile cărților mele în alte limbi, nu pot să le judec...am aruncat, din cînd în cînd, cîte o privire în traducerile în spaniolă și în italiană.) Am avut uneori ocazia să văd traducerile în engleză în cursul redactării și să-mi spun părerea. Mi s-a părut că, în ansamblu, esențialul a fost păstrat, pe plan conceptual, iar planul stilistic - destul de fidel redat. Dar, repet, faptul
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
ales Italia? - Italia n-a fost, de fapt, o alegere, ci o conjunctură. Aici era posibilă o instalare provizorie. Atît de provizorie, încît - cum spune proverbul - durează de treizeci de ani. Limba o învățasem oarecum în liceu, cu profesorul de italiană. O limbă aparent ușoară, dar cu o gramatică destul de complicată. Abia sosit în Italia, m-am izbit de zidul stîngii, o stînga ce acaparase cultură și dictă legea. Nimerisem din lac în puț, cu deosebirea că puteam să spun în
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
așa că m-am grăbit, la momentul respectiv, să citesc și acest volum, cu gândul de a-l prezenta cititorilor. Entuziasmul mi-a fost ansa brusc retezat când am băgat de seamă, aproape cu incredulitate inițial, ca traducerea fusese făcută din italiană. Din acea clipă nici nu m-am mai ostenit să citesc cartea: mi se pare inadmisibil să preluăm opera unui filozof de calibrul lui Kierkegaard printr-o filiera intermediară. Daneză nu este, la urma urmelor, o limbă atât de exotică
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
dar nu a scris an germană. Dacă vrem să fim riguroși, si o cultură ași păstrează demnitatea prin rigoare, ăntre altele, nu văd de ce am acorda mai multă atenție unei variante Kierkegaard preluată din limba germană decât uneia preluată din italiană. Ce ma nedumirește și mai tare e că Editură Humanitas a ales spre traducere exact același text că și Omniscop. Astfel se face că acum avem două versiuni ale unei importante scrieri aparținând unuia dintre cei mai mari filozofi din
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
noi, în uzul curent (nu mă refer aici la practicile profesioniste ale telefoniștilor), alegerea e liberă, preferîndu-se nume de persoane (V de la Vasile, V de la Victor etc.); în alte limbi, s-au convenționalizat și s-au fixat anumite asociații (pentru italiană, de pildă, se recurge la nume de localități, în asociații stabile pe care le înregistrează chiar dicționarele: V că în Veneția, A că în Anconă, B că în Bologna etc.). Chiar în modul de desemnare cel mai răspîndit al literelor
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
vreodată, rostirea i-be-me pentru IBM e considerată un semn de ignoranța sau o greșeală, singura formă admisă fiind ai-bi-em; nu același lucru se întîmplă în uzul altor limbi romanice, măi dispuse să adapteze formă de circulație orală a siglelor (în italiană, de pildă, sînt curente pronunțări precum i-bi-emme pentru IBM, sau bi-emme-vu pentru BMW). Unele dintre cele mai frecvente sigle care circulă în prezent în română și sînt citite că în engleză sînt CD, DJ, LP (si-di, di-gei, el-pi). Înregistrările
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
22", 32, 1991, 5). (În exemple apar, alături de verbele-bază, si derivatele lor nominale formate cu sufixul are, așa-numitele "infinitive lungi".) Verbul a libaniza are corespondențe în mai multe limbi; pentru română este indicată, de exemplu, sursa franceză - libaniser. În italiană (citez, traducînd, după ediția din 1995 a dicționarului Zingarelli), verbul libanizzare este explicat etimologic a "de la Liban, teatru de conflicte lungi și distructive" și primește o definiție lungă și detaliată, cu un sens principal "a transforma un oraș, un teritoriu
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
Anwachse und Abnehmen, beschrieben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten în Moldau... Aus dem Englischen übersetzt (64 + 854 p. + plânse; biografia, p. 841-852).4 În afară de aceste două traduceri, care se adaugă ediției engleze, Virgil Cândea citează și o a treia, în italiană, "începută de Antioh Cantemir, dar continuată de prietenul său abatele Ottavio Guasco", fără a o termină însă: Dell'Accrescimento e Decadenze dell'Impero Othmano o sia Epitome dell'Istoria Turcă. Parte prima... Originalmente scritta în Latino da Demetrio Cantemir, Prencipe
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]