390 matches
-
nu stăpânea toate expresiile uzuale mai ales când era abordată în dialectul napoletan. Cele mai frumoase momente erau când „stăpâna” vroia să meargă la plimbare. O urca în căruciorul pe care îl împingea pe străduță până la parcul din apropiere. Acolo italianca își făcea de lucru cu suratele sale, iar ea mai schimba câte o vorbă cu câte o româncă pe care o întâlnea tot la „pasagiare” (plimbare). Avea prin negociere patru ore libere în fiecare duminică după amiază, iar în fiecare
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
Nu știu dacă vreun sociolog a făcut vreo estimare cantitativă a edecurilor sociale ale fiecărui popor(dacă ar ajuta la ceva), dar nimeni nu dă dreptul cuiva să facă generalizări de tipul: românii (sau româncele) sunt... ori invers, italienii (sau italiencele) sunt...Mai degrabă, în cazul acestui roman, mesajul este general uman, în care sunt dezvăluite monstruozitățile din cadrul relațiilor omenești, care provoacă suferințe psihice de nesuportat. Este un roman dickensian, din alte planuri temporale și spațiale, cu trăiri și tipologii inedite
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
Franco s-a bucurat când a auzit că vei veni. Îmi spunea că așa pentru câtva timp nu mă mai simt singură și-mi trece și dorul de casă. - Să înțeleg că încă nu te-ai obișnuit să te simți italiancă, nici după nașterea fetiței? - O, Doamne! Asta cred că nu se va întâmpla niciodată. De multe ori îmi vine s-o iau pe Maria și să plec acasă, cu toate că nu aș avea motiv. Totul este bine atât din punct de
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
comunitate. Odată cu comunitatea rădăcinile se adâncesc, iar dorința de a-și aduna posesiunile și a se muta Într-un loc nou și necunoscut scade. Europeanul mediu se mută de două ori mai puțin decât americanul mediu. Am o tânără prietenă italiancă, de treizeci și ceva de ani, care a trăit În Roma o vreme. Mi-a spus că se va muta Înapoi În mica comunitate de lângă Bologna, unde a crescut și unde părinții ei locuiesc Încă. În America, sunt rare cazurile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
A., vârstnic proprietar rural, ambii scriind într-un stil protocolar, cu toate că (se deduce abia spre final) sunt tată și fiu. Ei se angajează într-o cordială polemică filosofică, tânărul comunicând în treacăt și altfel de lucruri: a cunoscut o încântătoare italiancă, pictorița Lydda, și s-au căsătorit. În scurt timp Mircea moare și Filip merge la Roma să își aducă nora la Costieni. Lydda e o ființă minunată, o femeie, s-ar spune, ideală, cu care bătrânul poate discuta filosofie, citind
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
din Iugoslavia o mirabilă rusoaică, încarnare, în mintea lui, a idealului de feminitate, în fine - o aventură bucureșteană cu o celebră actriță franceză venită în turneu. Având, după ani, sentimentul că o regăsește pe rusoaică în cumnata lui, Giulia, o italiancă, Grigore face pentru ea o pasiune demențială, care duce la adulter. Toate aceste amintiri se mistuie intermitent în spectacolul unui lugubru incendiu. Făcând scrum conacul, incendiul răpune și viețile celor aflați în el: soacra lui Olmazu, nebună, și fiicele lui
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
René Lévesque. Efectul de omenie. A seduce nu înseamnă a impresiona comunicând perfect, ci a emoționa, comunicând omenește. În Europa, spre sfârșitul anilor ’90, a fost studiat cu seriozitate farmecul. Dintre toate țările de pe harta politică a Europei, italienii și italiencele au fost desemnați ca posesori ai celui mai mare farmec. Se consideră că italienii au cea mai bogată gesticulație. Gesturile nu parazitează discursul. Dimpotrivă, ele favorizează conținutul și îl îmbogățesc. Sunt vibrația vieții pe trup. Aceasta este rațiunea existenței lor
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
stânga, ci să urmeze numai linia medie a democrației, acesta fiind curentul sănătos și trainic. Femeia trebuie să vie în viața publică pentru a crea legi cu drepturi pentru ea, făcând o politică democrată pentru a nu păți ce pățesc italiencele, unde fascismul le impune o permanentă fabricare a cărnii de tun și pentru a nu ajunge la situația tragică a femeilor lucrătoare din Germania. Combate apoi tineretul feminin din țară care, fără nici o rațiune sănătoasă, se dedă la manifestări cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cumnatul său, sus pus, de la UTC, a ales o excursie ce avea în traseu Trieste, orășel de la granița Iugoslaviei cu Italia, și unde, o zi pe săptămână, trecerea graniței în Italia, era liberă. Cât a vizitat orășelul a întâlnit două italience ce veniseră în Iugoslavia cu o mașină. Le-a rugat să-l treacă și pe el în Italia și acestea au acceptat. Cel mai greu hop era cum să-l păcălească pe colegul de cameră, să nu observe mișcarea. Acesta
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
să doarmă. Vă-ngrijorează ceva? Vă stă ceva pe cap? — Nu, John. Nu cred. Ar trebui să vă-nsurați, signor Tenente. Atunci nu v-ați mai face griji. Nu știu ce să zic. — Ar trebui să vă-nsurați. De ce nu luați vreo italiancă drăguță cu o grămadă de bani? Ați putea s-o luați pe oricare. Sunteți tânăr și aveți decorații și arătați bine. Ați mai fost și rănit de câteva ori. — Nu vorbesc destul de bine italiana. — Vorbiți bine. Și mai lăsați-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mie muștarul, i-am spus: „Nu sunt angajată aici să vă servesc!“ după care mi-am dat demisia. Pe urmă am lucrat un an și ceva în calitate de colaboratoare la Omnia Press de la Milano. Cum vorbeam și scriam fluent, ca o italiancă, trimiteam ziarului articole despre evenimentele din Paris, despre expoziții, făceam și cronici teatrale, uneori aveam comentarii poli tice etc. Ca jurnalistă nu cred că am schimbat lumea, dar a fost o experiență personală foarte interesantă. — Nu știam că ești atât
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
numele de Maica Alexandra. unică în felul ei, strălucea de o frumusețe care te întorcea din drum când o vedeai pe stradă. O întâlnisem la Buenos Aires. Prin Buby, al cărei soț era atașat cultural la Roma, am cunoscut-o pe italianca Laura. Avea un umor nemai pomenit și o sensibilitate de floare. Pe urmă m-am împri etenit cu românca Mady Balș, măritată Burileanu, care a locuit un timp la Lisabona. La un moment dat, m-am le gat foarte tare
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
mie muștarul, i-am spus: „Nu sunt angajată aici să vă servesc!“ după care mi-am dat demisia. Pe urmă am lucrat un an și ceva în calitate de colaboratoare la Omnia Press de la Milano. Cum vorbeam și scriam fluent, ca o italiancă, trimiteam ziarului articole despre evenimentele din Paris, despre expoziții, făceam și cronici teatrale, uneori aveam comentarii poli tice etc. Ca jurnalistă nu cred că am schimbat lumea, dar a fost o experiență personală foarte interesantă. — Nu știam că ești atât
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
era Buby, o braziliancă unică în felul ei, strălucea de o frumusețe care te întorcea din drum când o vedeai pe stradă. O întâlnisem la Buenos Aires. Prin Buby, al cărei soț era atașat cultural la Roma, am cunoscut-o pe italianca Laura. Avea un umor nemai pomenit și o sensibilitate de floare. Pe urmă m-am împri etenit cu românca Mady Balș, măritată Burileanu, care a locuit un timp la Lisabona. La un moment dat, m-am le gat foarte tare
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ne doare? Căsătoria e pentru tineri, pentru puști care vor copii. Noi am trecut deja peste asta. Suntem liberi. N-avem decât să facem amor cât vrem și nu mai rămân însărcinat. Tu doar fluieră, prietene, și popoul meu de italiancă grasă îți aparține, OK? Tu capeți popoul, eu mă aleg cu o bucățică bună de știi-tu-ce idiș. Ești primul meu evreu, Nathan, și acum, că te-ai cuibărit pe pragul meu, nu am de gând să renunț la tine. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
îi înghețase o expresie plină de teamă. În sală erau peste trei sute de oameni, dar Alison nu mai auzise nicicând o tăcere atât de mormântală. Sofia stătea acum la nici o jumătate de metru de ea și de Luca. Ochii de italiancă, închiși la culoare, îi ardeau cu o privire care-ar fi putut să închege și laptele. Deci, asta înseamnă la tine să mergi în parc, da? Sofia a ignorat-o pe Alison și s-a uitat sfidătoare la Luca, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
se îmbunătățească. Ai făcut cunoștință cu ea? a întrebat-o Susan cu ochii lărgiți de curiozitate. —N-am văzut-o decât atunci când a dat buzna la noi, la nuntă, așa că nu, nu realmente. Știi ceva despre ea? — Știu că e italiancă. Adevărată. S-a născut în Italia. A venit aici când Luca a primit un post în Anglia. S-au căsătorit, au făcut copiii foarte repede și, ăăă, asta-i tot. Julia a aspirat aerul printre dinți. — La naiba! Te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Madonna și câteodată își făceau cruce în fața ei. Madonna spuneau italienii și când erau luați prin surprindere. Când erau furioși, spuneau porco Dio. Însemna că se enervaseră de-a binelea. Deodată, din dreapta mea a apărat Anna. Fata asta, Anna, era italiancă, avea pielea măslinie și glezne subțiri, iar sub bluză îi creștea ceva. Ce creștea acolo părea pus pe arcuri, ca patul lui signor Giovanni, pe care puteai sări. Anna avea paisprezece ani, eu am coborât privirea. Când am ridicat iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
s-o conduc acasă. Mi-a permis. Părinții ei erau din întâmplare plecați și bucuria mea a fost fără margini. Când vorbea, vocea ei suna așa de fermecător și tonul îi era așa de alintat, încât mă gândeam la Anna, italianca. Anna era totuși altfel, cum trebuie să fie o fată care e aproape femeie, în vreme ce Lea mai avea încă păpuși în camera ei. Mi-a spus să mă așez lângă ea și a întins picioarele. Tălpile i se atingeau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Mă uit la el stând la pupitru, îmbrăcat în costumul gri încheiat până sus, foarte la modă, cu ochii ascunși în spatele ochelarilor de soare, cu obrajii săi bucălați, pe care-i mai ciupesc uneori, ca să-l enervez, în stilul mamelor italience. Și-mi vine să-l îmbrățișez. Simt că am să izbucnesc în lacrimi. Țin la el nespus și aș vrea să fie fericit, mi-e greu să-l văd trecând prin toate astea, mai ales că nu mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cină, am găsit la recepție cărți poștale cu Rînca „de odinioară”, pe care turiștii le cumpărau ca suveniruri. Și lista o puteți continua și dumneavoastră... Toate acestea mi-au adus aminte de acel banc „cultural” faimos despre nevestele ideale : o italiancă focoasă la tinerețe, o franțuzoaică rafinată la maturitate și o româncă gospodină mai spre asfințit. Motivul ? Fac astea niște parastase !... Cam așa și noi toți cu istoria și trecutul nostru : întîi îl îngropăm, apoi îi tragem însă niște parastase de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
unii îi spun La Vedova. Adrian o asculta fericit. - Mai vorbiți, mai vorbiți! insistă el, văzând că femeia tăcuse și-1 privea cu același zâmbet obosit. Căci este pur și simplu extraordinar. - Ce să vă mai spun? Sânt și eu italiancă. Am citit pe Dante, dar demult, demult. Sânt destui italieni pe aici. Uneori,vin și ocupă un etaj întreg. Dar nu la 21. Aproape nimeni nu mai vine la 21. A tot încercat direcția... Dar vă rog să nu mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Genova intenționez să pornesc în următorul pelerinaj, pentru a ajunge la mormintele apostolilor (sfinții Petru și Paul), pentru ca de aici să mă încarc spiritual pentru lungul drum spre Ierusalim. In căutările de informații pentru drumul meu am întâlnit o doamnă italiancă, Silvia, medic și prietenă cu Tereza Dămoc, care m-a pus în legătură telefonică cu ea. A fost tare amabilă această Silvia, oferindu-mi tot felul de informații din drumul ei până la Arles, făcut acum câțiva ani în urmă. In
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
scrisoarea de la Julius chiar cînd se pregăteau să plece din Madrid; era adorabilă, Încîntătoare, Îl rugau să le mai scrie. Erau pe Coasta de Azur, dar timpul nu era prea bun. Santiaguito făcuse cunoștință cu o fată de vîrsta lui, italiancă și nu voia să mai plece de acolo În ruptul capului, nici nu voia să audă de Paris. Domnul Juan Lucas avea să se ocupe de asta cînd va sosi momentul. Erau Înconjurați de prietenii domnului și aveau parte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
permanentă așteptare.Toate zilele erau însă la fel de pustii și goale...Încercam să-mi alung plictiseala. Aveam senzația că viziunea mea asupra vieții aparține secolului următor. Dar, într-o seară, o fată mi-a zambit într-un bar-expres. Părea a fi italiancă și se uita insistent la mine de parcă mi-ar fi spus: dacă vrei să vorbim, apropie-te! Ajunsesem acum să cred că orice fată îmi ieșea în cale fusese trimisă special ca să mă spioneze, să mă pună la încercare. Comportarea
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]