467 matches
-
Între cărțile latinești a găsit: Concordanța Sfintei Scripturi, veche și nouă; Euclid despre principii (cele geometrice), cele dintâi șase cărți; Descrieri retorice; Ovidiu; Virgiliu; Alexandru cel Mare; Descrierea Europei; Faptele lui Iuliu Cezar; Politicele lui Aristotel; Manuscris pentru aritmetică. Cărțile italienești erau mai puține. Printre ele găsim: Istoria Sinoadelor ecumenice, tom unu și al doilea; Dialogurile lui David. - Dacă luăm în seamă doar aceste cărți, mărite Spirit, putem spune că nu ședeau rău deloc cuvioșiile lor. Întrebarea firească care se pune
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
poze reușite mai multor nave din larg sau din dană. Unele fac parte din Marina Imperială, altele sunt nave de coastă, nave grănicerești. Călătoria ne-a făcut poftă de mâncare, așa că mergem la SAIZERYA(restaurant italian), unde se prepară mâncăruri italienești apropiate de gustul mâncărurilor noastre. Asakusa Sâmbătă, 23. 08. 2008 Este ziua de naștere a lui Alex. Așa că m-am trezit de dimineață, m-am făcut frumoasă, apoi am coborât la micul dejun. Băieții, Alex și Dragoș, au observat schimbarea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
mic și anul. [...] c. p. 13 iulie [1950], joi [...] Ieri am aranjat nișa lui Papà. Mătușa Corina mi-a dat un superb brocart catifelat, negru cu auriu. Am capitonat nișa pe cele trei laturi, iar în spate am agățat icoana italienească și crucea, una peste cealaltă; am acoperit urna cu același brocart; deasupra arde candela de aramă lucrată în cloisonné și email negru. Ieri, când am aranjat toate astea cu tapițerul, am dus și patru gladiole galbene - efectul era superb. O
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
englezește, olandeza. Românește se cam încurcă. Între străini n-a mai vorbit și vechiul graiu al copilăriei s-a redus, s-a subțiat. Ascultăm un fel de jargon bastard amestecat din când în când cu câte-o vorbă franțuzească și italienească. Fecior de boier nu-i. A fost un băiat sărac dintr-un sat de munte. Poate să fie evreu. Protestează, nu-i evreu, deși-l chiamă Arnold. A fost botezat ortodox și s-a însurat c-o catolică la Bruxelles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mărunte. Și din legătura de argint se încovoia pană subțire de cocor. Cizme de marochin roș pinteni mari argint spată grea Calul, în piept la crucea hamului avea bold. Cingătoare de piele de pardos, paftale de argint dela Veneția pumnalul italienesc lucrat frumos... Voinic trist și fără hodină. Viteaz și cu suflet mare. Dar chinuit de infirmitatea cu care nu s-a născut. A fost odată frumos ca sf. Gheorghe, acum e urât și grozav la înfățișare... Tulburările și chinurile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păsărilor marine. De data aceasta, nu el a fost victima colaterală, ci Eugenia Vodă. Dar, cum emisiu nea na fost dată pe post, noi nu vom ști asta niciodată. (2003) Piedone Prin anii ’80 era un personaj care, în comedioare italienești ieftine ca I se spunea Buldozerul sau Piedone în Egipt bătea ca la fasole la mafioți tembeli și neputincioși din cale-afară. Tipul nu avea deloc tehnică, dar nici nu era nevoie de așa ceva pentru astfel de filme. Mișca prin aer
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
38 și IAR 39, care au fost produse în serie la uzinele S.E.T. de la București. În plus, aceeași uzină I.A.R. construia sub licență avionul de bombardament italian "Savoia R 79 S". Acest avion prezenta diferențe notabile față de modelul italienesc, întrucât 80% din aparat a fost modificat de echipele de ingineri și tehnicieni de la I.A.R. Avionul era echipat cu două motoare Junkers de 1350 CP și avea o viteză maximă de 360 km/oră la 4000 m altitudine
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
să fiu imediat ajutat să-mi construiesc bordeiul meu și posibilitatea de a mă încălzi. În majoritate, dacă nu chiar toți, erau îmbrăcați aproape la fel, un veston destul de gros, de culoare verzuie (mi s-a spus că este uniformă italienească de vânător de munte), pantaloni groși de țesătură plușată de culoare nisipie, bufanți, moletiere groase de culoare, de asemenea, verzuie, bocanci solizi maro și pe cap un fel de caschetă, tot verzuie, ale cărei părți laterale puteau fi lăsate în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
1990. Nu e un jurnal propriu-zis, ci un reportaj literar, cu scriitură decalată (în timp), combinând notația cu eseul și confesiunea. Privirea scormonitoare și înțelegerea largă, lipsită de preconcepții își găsesc un teren ideal de acțiune în scrutarea exoticei provincii italienești. Tolerant și acid totodată, epicureu distins și meditativ, iubitor de pățanii inedite și preocupat de chestiuni general-omenești, M. își colorează paginile cu un umor de finețe. SCRIERI: Anna sau Pasărea paradisului, Cluj, 1972; Vine istoria (volum colectiv), Cluj, 1972; Cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
ca și italiana. Ambele popoare, român și italian, sunt vlohi, vlahi, romani. Aceste identități justifică aprecierea că româna are lexic atât latin cât și italian: „Limba ieste dovada că în graiul nostru până astăzi sânt cuvintele, unile letinești, iar altele italienești. Să miră un historic anume Cavație, dzicând: «De mirat lucru ieste că limba moldovénilorŭ și a munténilorŭ mai multe cuvinte are în sine râmlenești, decât a italienilor», măcar că italianul tot pre un locŭ cu râmlénii. Ce acéia nu-i divă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ungurește: seretem, seretem, adică: așa-mi place. Și de atunci acest râu se numește Seret” (p. 207). Hereditas romana „a limbii moldovenești sau românești” este probată de o listă de sub 80 de cuvinte, majoritatea substantive și verbe, cu câteva forme italienești (p. 213). Dragoș recunoaște Prutul, Nistrul și Bârladul din olatul străbunilor romani; de la vânătoarea lui au rezultat denumirile Moldova, Boureni, Câmpii lui Dragoș (p. 209, 231), Repedea, Limpedea (p. 233). Orașul Roman, care „nu se afla încă acolo, a fost
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
începutul limbei română între Nepotu și Unchiu”, redactat de autor în 1819 (în Lexicon: p. 54 102). În sfârșit, nu puțină trudă l-a costat pe Maior „cercarea rădăcinii cuvintelor ca să se vadă a fire asemenea altor cuvinte în limba italienească, spaniolească și frâncească, sau din aceste (limbi) luate”. Pentru a descoperi latinitatea limbii române, spune Maior, este suficient să înlături de pe ea haina alfabetului slav care îi maschează și denaturează originea. Operația simplă de recuperare a etimologiei limbii române prin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
intermezzo în cariera sa de regizor (mic exercițiu 100% comercial), atunci este bine : vom trece cu vederea inconsistența multor personaje, felul acesta foarte serie B de a trata psihologiile pentru a câștiga în altă parte. (Asfaltul seamănă cu acele comedioare italienești de prin anii 60, numai că acelea debordau de o vitalitate deloc contrafăcută și de personaje ce aprindeau ecranul !) Superficialitatea, subțirimea filmului se justifică în acest caz prin asumarea condiției de divertisment fără pretenții. Dacă însă Nae Caranfil a vrut
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
șuruburi. Și eu, zise ea. Îți vine foarte bine cămașa. — Mulțumesc. Restaurantul se afla la o distanță de un sfert de oră de bibliotecă. Am făcut slalom printre pietoni și bicicliști pe niște străduțe întortocheate și am ajuns la localul italienesc aflat pe o stradă în pantă. Era o căsuță albă din lemn, pe care am fi trecut-o ușor cu vederea dacă n-am fi fost foarte atenți și dacă fata n-ar fi știut că e acolo. Avea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
portocaliu. Ea purta un tricou bărbătesc alb și chiloți albi. Era subțirică și mică de statură. Trupul ei semăna cu al unui copil, gata să se dezintegreze la cea mai mică adiere de vânt. Nici urmă de exces de mâncare italienească. Nu-mi găseam ceasul. Era întuneric încă. — Masa! Uită-te la masă! țipă ea. Era un obiect care semăna cu un brăduț de Crăciun. Dar n-avea cum să fie așa ceva. Era prea mic și ne aflam doar la începutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Poate că în momentele acelea transporta niște tineri, ascultându-și casetele lui preferate. Marea se vedea chiar în fața mea. Cargoboturi, macarale, pescăruși. Bob Dylan cânta Blowing in the Wind. Ascultându-l, m-am gândit la melc, la unghieră, la mâncarea italienească splendidă. Lumea asta e o adevărată revelație. Soarele de început de toamnă sclipea la suprafața mării, purtat de valuri. Se vedea ca o oglindă mare, sfărâmată, și pentru că era atât de fărâmițat, nu lăsa impresia că-și va mai putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Dar nu erau de aceiași părere toți cei care au avut harul să-i conviețuiască alături ori să-l cunoască: pentru ei don Calabria era un mare sfânt. Monseniorul Giuseppe Chiot cu prilejul comemorării a 30 de zile (trigesimo; obicei italienesc) de la moartea sa, ne descrie ultima vizită făcută marelui și frățescului prieten, don Calabria, într-una din ultimele zile ale vieții sale. «Colocviul nostru a fost scurt pentru că bolnavul era epuizat, în ochi era ca stins, în trup descarnat. Ne-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-mi spun povestea) arată ca un film destul de decent de pe la 1774. în schimb, nici un motiv de tristețe la numărul 9 : șapte băieți și o ștrengăriță e o comedie erotică și de aventuri (despre o garnizoană bonapartistă încartiruită într-un sat italienesc plin de ispite), realizată de Bernard Borderie, un om cu principii estetice clare și inflexibile. După el, se cheamă că e comedie erotică și de aventuri atunci cînd : 1. există două sau mai multe femei în același pat ; 2. există
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
schismatici. Case de catolici sunt cam 30. Biserica e de lemn acoperită cu paie, nu e casă pentru preot. Oamenii obișnuiesc să dea după datină și puteri două vedre de vin pe an preotului de fiecare casă, care după măsura italienească valorează 5 căni (bocali) de vin fiecare, la vremea culesului, și cine poate mai dă și o mierță (merza) de făină, care face cât jumătate de baniță italiană (mezza - 4-ta - italiana) și 20 de denari de casă, și la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
chioare. Deseori stăteau singure la masă. Paul, supraîncărcat de muncă, nu venea. Somat în câteva rânduri să divorțeze, refuzase, și, dacă se resemnaseră să-i tolereze indisciplina, stăteau cu ochii pe el. După-amiaza devreme, mergeau la cinema să vadă filme italienești, cu Alida Vali, sau franțuzești, cu Viviane Romance. Câteodată, Silvia o ducea la cumnata ei, Alice, măritată cu un neamț căruia toată lumea, chiar și soția lui îi spunea Onkel Joseph. Numele de familie al lui Onkel Joseph, cizmar de felul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lasă scriitorii noștri de cuvintele grecești, sârbești și turcești, si de ar împrumuta neagiunsul de la latini și italieni, s-ar face și aceasta a noastră limba romano-moldovenească o limbă pre aleasă și pre frumoasă, după cum este și soră-sa, limba italieneasca”. Traduceri: Dimitrie Cantemir, Scrisoarea Moldovei, Mănăstirea Neamț, 1825; ed. (Descrierea Moldovei), pref. C. Negruzzi, Iași, 1851; ed. îngr. Ț. Boldur-Lățescu, Iași, 1868; ed. pref. Miron Nicolescu, București,1909. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, ÎI, 354; Iorga, Ist. lit. XIX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
Încercați să vă gândiți, dottore, zise Brunetti, vocea sa străduindu-se să rămână calmă. S-ar putea să fie important. Vreun cuvânt? Vreo expresie? Bonaventura nu spuse nimic, așa că Brunetti interveni: — Vorbea italiana, dottore? — Într-un fel. Unele cuvinte erau italienești, dar restul era Într-un dialect, cel mai stâlcit pe care l-am auzit vreodată. Nu mai erau locuri curate pe prosopul lui Bonaventura. Cred c-aș vrea să merg să mă ocup de rana asta, zise el. — Numai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
politiei; chestură (În ital. În orig.). Bună ziua, domnule comisar (În ital. În orig.). Insulă În Laguna Veneției. grappa - brandy italian distilat din tescovină Bună dimineața, comisare (În ital. În orig.) (n.r.) chestor adjunct (În ital. În orig.) tramezzini - sandvișuri specific italienești servite ca gustare după-amiaza târziu și Însoțite de obicei de un pahar de vin (În ital. În orig.). Mestrino - comună În provincia italiană Padova din regiunea Veneto. Oraș din sudul Olandei. polenta - terci dens făcut din făină de porumb fiartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ofițer de legătură) În verbul „to liaise“ (a intra În legătură). Mulți dintre noi vorbim italiana. (În ital. În orig.) cantină (În ital. În orig.) Orez fiert În supă, de obicei cu șofran, și servit cu brânză răzuită. Desert specific italienesc făcut cu ruladă, mascarpone (cremă de brânză) și espresso. Blestemăție! (În orig. În engl.) 193 reprezintă greutatea protagonistului În pfunzi; cu aproximație, 87 Kg. (n.r.) Stelele și dungile, trimitere la steagul american. Mănâncă, Îți face bine (În ital. În orig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
curgă, și‑a Înlocuit toate piesele de mobilier „vechi”. Care nu erau deloc vechi. Fuseseră cumpărate doar ceva mai Înainte, la prețuri mai ieftine. Chiar când nu avusese alt venit decât salariul de universitar, tot Își cumpărase canapele scumpe, mobilă italienească Îmbrăcată În piele, totul cu bani Împrumutați de la prieteni. Dar când s‑a ridicat În topul listei de best‑sellers, i‑a dăruit tot mobilierul lui Ruby Tyson, negresa care venea de două ori pe săptămână să spele și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]