164 matches
-
reușit să ajungă el este cota terminus care „omenește poate fi atinsă”, interzicând orice expediție ulterioară la Padirac. Martel a parcurs și înregistrat topometric 2.750 m de galerie, dintre care 2.300 partea principala. El situa în mod greșit izbucul la Gintrac (vezi explorarea din 1947). În iulie 1937, William Beamish, președinte al Societății de expoatare a avenei de la Padirac, anulează interdicția lui Martel pentru a-i mulțumi astfel lui Guy de Lavaur că i-a făcut posibil accesul în
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
din 1939-1945 face imposibilă orice altă încercare de explorare până în anul 1947. Pe 22 iulie 1947, 75 kg de fluoresceina sunt vărsate în "Marele lac permanent". Colorantul a ieșit la suprafață în apropierea râului Dordogne, în aval față de Montvalent, prin izbucul morii Lombard, pe 4 noiembrie, și în fântână Saint Georges pe 14 noiembrie. (Analiza lui Felix Trombe). De pe 6 pe 12 august 1947, Guy de Lavaur și fiul său Géraud au reluat explorările, fiind însoțiți de Felix Trombe, Jean Lesur
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
de galerii cu 5 sifoane pe care le cercetează, ultimul la o adâncime de 35m. Echipele de cercetători sunt susținute de numeroși speologi auxiliari, încarcați cu mari cantități de materiale în expediții care depășesc frecvent o saptămână petrecută sub pământ. Izbucurile din aval de "Montvalent" sunt deblocate și cercetate de scufundatori. În 1991, scufundătorii au intrat prin izbucul la Finou și au traversat 10 sifoane, înaintând 4 500 m, dintre care 1 620 m prin galerii înecate. În 1993, intrând prin
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
cercetători sunt susținute de numeroși speologi auxiliari, încarcați cu mari cantități de materiale în expediții care depășesc frecvent o saptămână petrecută sub pământ. Izbucurile din aval de "Montvalent" sunt deblocate și cercetate de scufundatori. În 1991, scufundătorii au intrat prin izbucul la Finou și au traversat 10 sifoane, înaintând 4 500 m, dintre care 1 620 m prin galerii înecate. În 1993, intrând prin "Fântână Saint Georges", cercetătorii găsesc de asemenea 7 sifoane. Anul 1996 este marcat de parcurgerea integrală a
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
de asemenea 7 sifoane. Anul 1996 este marcat de parcurgerea integrală a traseului La Finou - Padirac de către Bernard Gauche ajutat de scufundatori și speologi veniți din Lot, Gironde, Charente și leș Deux-Sèvres. În 1995, Bernard traversează 16 sifoane pornind de la izbucul la Finou. El regăsește cu această ocazie un fir al Ariadnei pe care tot el îl lașase cu un an înainte, în timpul unei scufundări realizate pe fundul avenei Padirac. Pe 6 septembrie 1996, el se scufundă din nou în izbucul
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
izbucul la Finou. El regăsește cu această ocazie un fir al Ariadnei pe care tot el îl lașase cu un an înainte, în timpul unei scufundări realizate pe fundul avenei Padirac. Pe 6 septembrie 1996, el se scufundă din nou în izbucul la Finou, încărcat cu 40 kg de material. El parcurge 5 km din rețea dintre care 3 km de galerii înecate și, după ce a trecut prin 22 de sifoane, el reapare prin sifonul aval al rivière de Lavaur (râului Lavaur
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
Buciumul Sucit, Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina, Peștera Corobana lui
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele Boghii, Poiana Florilor
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele Boghii, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Platoul Carstic
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Occidentalilor) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief diversificate: vârfuri (Biserică Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei, Pietrele Albe), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peșteră Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
de hectare. Aria protejată este inclusă în situl Natura 2000 - ", Cibului și Măzii" și reprezintă o formațiune de tip chei (stâncării, abrupturi) săpate în calcare (atribuite perioadei jurasicului superior) de apele văii Ardeului (afluent de stânga al râului Geoagiu), izvoare, izbucuri, pajiști și fânețe, ce adăpostesc o gamă floristică variată, constituită din arbori, arbusti și specii ierboase. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 4.983 hectare și include rezervațiile naturale Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu și Izvorul intermitent de la Călugări. Platoul Vâșcau reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a prelungirii centrale a Apusenilor, în Munții Codru-Moma. Rețeaua hidrografica principala a sitului aparține bazinului hidrografic
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]